Actualitate
Nașul lui Zgonea (cel cu serviciul in suflet) care are afaceri cu un fost agent GRU va conduce Masoneria Lumii

România va prelua preşedinţia Conferinţei Mondiale a Ritului Scoţian prin Suveranul Mare Comandor Stelian Nistor, 33°, care va fi pentru cinci ani, din 2020, Preşedintele Conferinţei Mondiale, transmite Mediafax. Acesta este nașul de cununie al fostului lider PSD, Valeriu Zgonea, și este un personaj apropiat de oligarhii Kremlinului și asociat în afaceri cu un fost agent al serviciului militar sovietic, GRU.
În ţara noastră, Ritul este condus de către Suveranul Mare Comandor Stelian Nistor, 33, care urmează să preia, în numele României, postul de preşedinte al Conferinţei Mondiale a Ritului Scoţian, începând din 23 mai 2020 şi până în 2025.
Stelian Nistor, fost proprietar al Iulius Mall Suceava, un fost actor a fost director al teatrului Nottara de unde a fost dat afară în urma unui scandal.
România Liberă scria în 2008 că Nistor este asociat într-o firmă de transporturi cu Boris Golovin, fost ofițer GRU, serviciul militar de informații sovietic, reprezentant în România al oligarhilor ruși Oleg Deripaska și Igor Ziuzin, doi oligarhi ai Kremlinului, relata recent bn24.ro.
Ziuzin controlează grupul OAO Mechel din care fac parte COS Târgoviște și Industria Sârmei Câmpia Turzii.
Nașul lui Zgonea este asociat majoritar (65%) la firma Niso TransEurope SRL București, alături de deputatul PSD de Bacău Lucian Șova (35%), fost director în Ministerul Transporturilor.
Societatea lui Nistor controlează și societățile Regional Romlines și este acționar în Romcar Russian Buses SA București – deținută în proporție de 98,5% de același Boris Golovin.
Chestionat de România Liberă, Nistor a recunoscut asocierea cu Golovin, explicând că o firmă la care este el acționar este acționară la la o firmă de-a acestuia. „Ce afaceri să avem? Poate de spionaj”.
Boris Golovin a recunoscut și el pentru România Liberă că este în România reprezentantul lui Oleg Deripaska. De asemenea a recunoscut că a lucrat la GRU: „Si dacă am lucrat ce? E o poveste. O poveste frumoasă”
Oleg Deripaska are o avere estimată în 2015 la 5,5 miliarde de dolari și deține cea mai mare companie de prelucrare a aluminiului din lume, dezvaluie cei de la FLUX 24.
Reamintim ca, Incisiv de Prahova a dezvaluit in exclusivitate cum deputatul Valeriu Zgonea, cel cu serviciul in suflet, a fost trimis in judecata de catre Serviciul Teritorial Ploiești intrucat au finalizat dosarul penal in care fostul președinte al Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea este acuzat de procurorii anticoruptie de infracțiunea de trafic de influență, pentru un prejudiciu estimat la peste 60.000 lei.
Din comunicatul DNA, http://www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=8612, rezulta ca “În perioada cu iulie 2012 – aprilie 2013, când îndeplinea funcția de președinte al Camerei Deputaților și totodată vicepreședinte al unei formațiuni politice, inculpatul Zgonea Valeriu – Ștefan a acceptat promisiunea făcută de inculpatul Dobrică Dumitru, consilier județean, privind primirea de foloase necuvenite pentru sine, în schimbul influenței pe care a lăsat să se creadă că o are asupra unor funcționari publici și a promis că-i va determina să numească într-o importantă funcție publică o rudă a lui Dobrică Dumitru(…). La data de 22 aprilie 2013, ca urmare a demersurilor făcute de Zgonea Valeriu – Ștefan, persoana respectivă a fost numită în funcția de președinte al Centrului Național de Management pentru Societatea Informațională din cadrul Ministerului pentru Societatea Informațională, deși nu avea pregătire de specialitate în domeniu. Ulterior, tot ca urmare a demersurilor făcute de Zgonea Valeriu – Ștefan, persoana respectivă și-a păstrat funcția la nivelul administrației publice centrale, fiind numită, la data de 23 ianuarie 2014, în funcția de subsecretar de stat în cadrul Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale. ”
Dar ce constatam ca traficul de influenta al inculpatului Zgonea a fost materializat intrucat “persoana respectiva”, adica Ionela Viorela DOBRICĂ, actual deputat PSD file:///C:/Users/user/Downloads/Dobrica%20Ionela%20Viorela.html, a fost numita in mai multe functii publice de conducere/demnitate publica de catre persoane cu rang inalt in statul roman.
Ca atare se pune o intrebare oare procurorii DNA nu au cercetat si cine sunt persoanele la care, in mod sigur, dl. Zgonea a apelat pentru materializarea traficului de influenta astfel incat dna. Dobrica sa fie numita in functiile nominalizate de magistratii DNA. Dar persoana beneficiara a acestor functii de demnitate publica nu credeti ca ar fi tebui sa fie intrebata daca stia de aranjamentle tatalui/rudei sale cu dl. Zgonea, cu atat mai mult cu cat s-a bucurat din 2013 de foloase necuvenite prin numirea in functiile specificate in cauza penala, intrucat nu cred ca a considerat ca i se cuveneau aceste demnitati pentru “merite deosebite politice in structura de tineret a PSD – Buzau”, iar tainuirea cunoasterii intelegerii dintre cei doi inculpati poate reprezenta premisele unei infractiuni, dar evident ca tainuirea savarsita de un membru de familie in codul penal romanesc nu se pedepseste. Oare ce moralitate poate avea o astfel de persoana si cum poate continua in functii de demnitate publica o cariera de invidiat!
Dar sa ne intoarcem la celelalte persoane care au contribuit, evident dezinteresat, in ascensiunea profesionala a dna. Dobrica, datorita traficului de influenta al lui Zgonea stabilit prin rechizitoriu de procurorii anticoruptie si anume la cei care ar fi putut sa o numeasca in functiile anterior precizate prin comunicatul DNA, intruct Zgonea nu avea aceasta putere formala-decizionala de a propune si nominaliza in functii publice guvernamentale ideoarece exista separatia puterilor in stat consfintita prin Constitutia Romaniei.
Deci cine credeti ca ar fi putut fi, desigur raspunsul se afla in sptiul public si usoar de identificat, oare procurorii DNA au facut acest lucru, intrucat nu exista nicio mentiune publica si la implicarea altor persoane in dosarul penal trimis in judecata. Poate vom afla cand incep dezbaterile publice in cauza respectiva sau Zgonea va spune si cu cine a traficat influenta sa in guvernul Romaniei pentru numirea persoanei beneficiare de foloase necuvenite adica functiile de presedinte al Centrului National de Management pentru Societatea Informationala (aprilie 2013 – ianuarie 2014), structura din în subordinea Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale/Ministerului Societății Informaționale, respectiv subsecretar de stat in Ministerul Comunicatiilor si pentru Societatea Informationala (ianuarie 2014 – decembrie 2015).
Verificand cine a fost ministu al Societatii Informationale in anul 2013, avem o surpriza, oare?, constatam ca ministru nu era nimeni altul decat Dan NICA, actualmente europarlamentar si implicat in unele dosare Microsoft…(conform informatiilor publice ale DNA si presa), fata de care Zgonea a avut desigur influenta intrucat dna. Dobrica a fost numita presedinte al Centrului National de Management pentru Societatea Informationala – CNMSI, dupa cum singura a scris in CV sau postat pe site-ul Camerei Deputatilor. Interesant este faptul ca nu am putut gasi public, sau in Monitorul Oficial, dispozitia/ordinul de ministru prin care Ionela Dobrica a fost numita in functia publica anterior mentionata, dupa cum se specifica prin Hotărârea nr. 1439/2009 privind înființarea Centrului Național de Management pentru Societatea Informațională și a Centrului Național România Digitală, respectiv art.7 (1) “Activitatea curentă a CNMSI este asigurată de un președinte ajutat de un vicepreședinte, numiți prin ordin al ministrului comunicațiilor și societății informaționale” .
Ulterior, evident ca la propunerea lui DAN NICA, in calitate de ministru societatii informationale, si a lui Zgonea, prin trafic de influenta, a fost eliberata in ianuarie 2014 din functia detinuta la CNMSI si numita subsecretar de stat la Ministerul pentru Societatea Informationala prin Decizia nr. 16/2014 pentru numirea doamnei Ionela Viorela Dobrică în funcția de subsecretar de stat la Ministerul pentru Societatea Informațională, semnata de catre nimeni altul decat de primul-ministru VICTOR-VIOREL PONTA ( “Articol Unic. – Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna Ionela Viorela Dobrică se numește în funcția de subsecretar de stat la Ministerul pentru Societatea Informațională.”) . Oare de ce a facut PONTA aceasta numire in functia de subsecretar de stat la MSI a dna. Ionela Viorela Dobrica, nici dansul si nici DAN NICA nu cunoasteau nimic despre interesele lui Zgonea si a celuilalt inculpat Dumitru Dobrica, numirea a fost o simpla coincidenta pliata pe discutiile si traficul de influenta a lui Zgonea si cetateanul Dobrica? (prin Decizia nr. 381/2015 privind eliberarea doamnei Ionela Viorela Dobrică din funcția de subsecretar de stat la Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională, semnata de primul ministru Dacian Julien Ciolos, a fost eliberata din functia detinuta. Dar cum de a mentinut-o in functie timp de un an guvernul de tehnocrati pe dna. Dobrica, reprezentanta a PSD, cred ca este o alta intrebare cu referire stia si dl. Ciolos de influenta lui Zgonea, da sau nu?)
Greu de crezut ca Victor Ponta si Dan Nica nu au stiu ceva din intelegerile celor doi inculpati si daca au stiu oare nu au tainuit o infractiune etc….. Cum isi fac meseria de anchetatori si aparatori ai intereselor statului magistratii DNA in aceasta speta daca au trimis in instanta un rechizitoriu cu doar doua personaje inculpate iar cei care au materializat numirea in functiile de demnitate publica sunt bine mersi!
Serviciile de informatii nu au mai colaborat in echipe mixte in perioada 2013 -2016 cu magistratii din campul tactic al lui Dumbrava, sa nu fi avut date/informatii cu privire la activitatile actualmente incriminate ca fiind penale ale lui Zgonea, Dobrica si a sprijinitorilor Victor Ponta si Dan Nica (poate ca mai sunt si altii implicati in lantul de influenta) in materializarea consolidarii carierei profesionale ale beneficiarului de foloase necuvenite prin numirea in functiile de demnitate publica? Ec Adrian Radu
Actualitate
Realimentarea flotei aeriene americane: KC-46 Pegasus, singura opțiune viabilă până la apariția NGAS

Forțele Aeriene ale SUA se confruntă cu o nevoie stringentă de a-și moderniza flota de avioane cisternă, iar KC-46 Pegasus de la Boeing pare a fi singura soluție disponibilă pe termen scurt, până la introducerea aeronavei de generație următoare, NGAS, la mijlocul anilor 2030. Cu toate acestea, problemele legate de lanțul de aprovizionare și drepturile de acces la date ar putea reprezenta obstacole pe termen lung, conform unui document recent al serviciului.
Decizia controversată de a achiziționa mai multe KC-46
Conform unei notificări de justificare și aprobare (J&A) publicată de Forțele Aeriene pe 2 octombrie, decizia de a comanda până la 75 de aeronave KC-46 suplimentare a fost motivată de nevoia de a înlocui flota îmbătrânită de KC-135 Stratotanker și de a acoperi intervalul de timp până la disponibilitatea NGAS. Această decizie a necesitat o justificare, deoarece serviciul contractează cu Boeing pentru mai multe avioane cisternă fără o competiție deschisă.
Schimbări de strategie și priorități
Documentul detaliază planurile inițiale ale Forțelor Aeriene de a recapitaliza flota de avioane cisternă prin intermediul programului KC-135 Tanker Recapitalization Program, pentru care au fost primite răspunsuri din partea mai multor companii, inclusiv un parteneriat între Lockheed Martin și Airbus, care concura cu Boeing. Forțele Aeriene au constatat că doar Airbus și Boeing (după retragerea Lockheed din parteneriat) ar putea „îndeplini parțial cerințele preliminare” ale programului, inclusiv cerința ca o soluție să fie gata de implementare până în anul fiscal 2031.
Cu toate acestea, la începutul anului 2025, Forțele Aeriene și-au schimbat direcția, deoarece „amenințările globale în evoluție și prioritățile concurente ale DoD” au transformat NGAS într-o „prioritate”. În acest proces, documentul menționează că Forțele Aeriene au constatat că atât Boeing, cât și Airbus ar avea nevoie de „dezvoltare semnificativă” pentru a îndeplini cerințele programului inițial de recapitalizare. Prin urmare, Forțele Aeriene au considerat că opțiunea de recapitalizare este prea costisitoare, deoarece era necesară și finanțarea dezvoltării platformei NGAS.
Astfel, serviciul a renunțat la cerințele pentru un nou efort de avioane cisternă și a optat, în schimb, pentru utilizarea celor deja existente pentru KC-46 până când NGAS va fi disponibil, conform documentului. Această decizie a deschis practic calea pentru Boeing, deoarece A330 MRTT propus de Airbus ar avea nevoie de „dezvoltare semnificativă pentru a îndeplini cerințele obligatorii”.
Timpul, factorul decisiv
Un factor cheie în decizia de a utiliza cerințele KC-46, conform documentului, a fost timpul. Forțele Aeriene înlocuiesc în prezent flota îmbătrânită de KC-135 Stratotanker cu KC-46, dar livrările Pegasus în baza unui contract existent sunt programate să se încheie în 2030 – cu aproximativ șase ani înainte ca NGAS să fie gata cel mai devreme. Pentru a continua înlocuirea KC-135 cu avioane cisternă mai noi, Forțele Aeriene au nevoie de un avion cisternă care să poată acoperi acest interval de șase ani, ceea ce, conform serviciului, doar KC-46 poate face.
Problemele persistă
Cu toate acestea, achiziționarea mai multor KC-46 va veni cu probleme. Boeing „va trebui să rezolve” problemele legate de diminuarea surselor de producție și lipsa de materiale (DMSMS), împreună cu uzura pieselor, care, conform documentului, afectează atât programul KC-46 actual, cât și extinderea acestuia. În plus, documentul ridică problema negocierii pentru mai multe drepturi asupra datelor tehnice și a software-ului, în special atunci când drepturile actuale sunt „inferioare nivelului necesar” pentru extinderea producției KC-46.
Airbus rămâne în joc
Într-o declarație pentru Breaking Defense, Airbus a afirmat: „Ne menținem soluția noastră dovedită de avioane cisternă și evoluția sa, MRTT+. Airbus rămâne angajat alături de USAF, pe măsură ce aceștia continuă să evalueze soluția lor de realimentare aeriană de generație următoare.”
NGAS: Înapoi în viitor
Soarta NGAS a fost incertă până de curând, deoarece oficialii din administrația Biden au declarat că platforma ar putea fi prea costisitoare, în timp ce bugetul FY26 al Forțelor Aeriene a alocat resurse limitate pentru eforturile de cercetare și dezvoltare.
După cum reiese clar din document, Forțele Aeriene tratează acum NGAS ca pe o nevoie critică, deși se menționează că „calea finală către NGAS nu a fost încă definită, având în vedere prioritățile concurente ale apărării”. Programul a finalizat o analiză a alternativelor, se arată în document, deși sunt în curs de desfășurare activități suplimentare de colectare a informațiilor pentru a rafina cerințele.
Conform generalului John Lamontagne, șeful Comandamentului de Mobilitate Aeriană al Forțelor Aeriene, serviciul a examinat o gamă largă de platforme potențiale – de la avioane de afaceri la aeronave cu corp fuzelat și avioane cisternă stealth, cu „semnătură gestionată” – pentru misiunea NGAS. Se așteaptă ca platforma să opereze în medii periculoase, cum ar fi Indo-Pacificul, unde pistele de aterizare sunt puține, iar sistemele de apărare aeriană sunt formidabile.
Industria se pregătește pentru NGAS
Industria se pregătește să ofere Forțelor Aeriene candidați pentru realimentarea de generație următoare. Conform lui Roderick McLean, vicepreședinte și director general al misiunilor de mobilitate aeriană și maritime la Lockheed, compania se așteaptă ca un avion nou, capabil să supraviețuiască, să fie necesar pentru misiune.
Actualitate
Armata SUA recunoaște și remediază problemele de securitate cibernetică la Platforma NGC2

Armata SUA a anunțat că a atenuat o serie de riscuri de securitate cibernetică descoperite într-o versiune incipientă a platformei sale Next Generation Command and Control (NGC2), potrivit unui memo intern obținut de Breaking Defense.
Alarma trasă de ofițerul sef pentru tehnologie
Documentul, datat 5 septembrie și semnat de Gabriele Chiulli, ofițerul șef pentru tehnologie din cadrul Biroului Șefului pentru Informații al Armatei, avertiza că platforma NGC2 „în starea sa actuală, prezintă deficiențe critice în ceea ce privește controalele fundamentale de securitate, procesele și guvernanța.”
Chiulli a scris că armatei „îi lipsește vizibilitatea și controalele necesare pentru a asigura securitatea și integritatea platformei”. El a adăugat că „se pare că există o grabă de a introduce capabilități în sistem fără o supraveghere reală sau un proces adecvat, ceea ce crește riscul pe măsură ce acest sistem îl amplifică și mai mult.”
Reacție rapidă și măsuri corective
Cu toate acestea, oficialii armatei au declarat pentru Breaking Defense că, în cele trei săptămâni de la redactarea și distribuirea documentului, problemele au fost rezolvate. „Problemele au fost atenuate imediat”, a declarat Leonel Garciga, șeful pentru informații al armatei, într-un comunicat. El a adăugat că „procesele simplificate de securitate cibernetică au fost capabile să identifice rapid și să asiste biroul programului și furnizorul în trierea vulnerabilităților de securitate cibernetică și în implementarea măsurilor de atenuare.”
Integrarea securității cibernetice de la inceput
Generalul-locotenent Jeth Rey, șeful adjunct de stat major la G-6, departamentul armatei responsabil cu securitatea cibernetică și rețelele, a susținut că identificarea timpurie a acestor deficiențe face parte din procesul intenționat al serviciului și că au fost luate măsuri pentru a le corecta.
„Trebuie să includem securitatea cibernetică de la început în proces și cred că asta am făcut”, a spus Rey într-un interviu recent. „Aceasta este o nouă capacitate și am găsit un risc și l-am atenuat imediat. Cred că este o veste bună pentru noi în viitor. Dacă vom continua să privim lucrurile în acest mod și procesele noastre funcționează, sunt mulțumit.”
NGC2: Prioritatea numărul unu pentru modernizare
NGC2 este prioritatea numărul unu a serviciului în materie de modernizare și este conceput pentru a oferi comandanților și unităților o nouă abordare a gestionării informațiilor, a datelor și a comandamentului și controlului cu arhitecturi agile și bazate pe software.
În iulie, armata a acordat aproape 100 de milioane de dolari companiei Anduril și unei echipe de furnizori pentru a dezvolta un prototip al sistemului, care va fi extins la nivelul întregii divizii la Project Convergence Capstone 6 în această vară, cu Divizia 4 Infanterie. Un prototip a fost testat la evenimentul de anul trecut la nivel de batalion. Mai recent, Lockheed Martin și echipa sa au obținut, de asemenea, un contract pentru a dezvolta un strat de date integrat cu Divizia 25 Infanterie.
Ivy Sting: Testare incrementală și adăugare de capabilități
Pe măsură ce armata urmărește să extindă prototipul Anduril la nivelul întregii divizii, Divizia 4 Infanterie a început o serie de evenimente de tip sprint între acum și Project Convergence pentru a adăuga incremental capabilități. Aceste evenimente sunt numite seria Ivy Sting.
Deficiențe identificate în Memo-ul Chiulli
Memo-ul Chiulli, care a fost redactat cu 10 zile înainte de primul eveniment, enumera o serie de preocupări, al căror „efect cumulativ” era că NGC2 părea mai degrabă o „cutie neagră” în care serviciul nu putea controla ce utilizatori fac sau văd pe rețea.
„Lipsa de guvernanță înseamnă că nu există o persoană sau o entitate responsabilă pentru acceptarea acestui risc în numele armatei”, se arată în document. „Având în vedere postura actuală de securitate a platformei și a aplicațiilor terțe găzduite, probabilitatea ca un adversar să obțină acces persistent nedetectabil la platformă necesită ca sistemul să fie tratat ca fiind cu risc foarte ridicat.”
Problemele enumerate includ lipsa controlului accesului și a responsabilității, codul sursă neverificat și vulnerabil pentru aplicațiile terțe, lacune critice în guvernanță și igiena de bază a securității și lipsa guvernanței datelor.
Prima deficiență evidențiată a menționat că sistemul nu avea control al accesului bazat pe roluri, ceea ce înseamnă că, odată ce unui utilizator i se acordă acces, acesta ar avea acces nerestricționat la toate aplicațiile și la toate datele – o anatema pentru principiile mai largi de încredere zero ale Pentagonului. Memo-ul a descris acest lucru ca fiind o defecțiune critică de securitate care ar putea duce la un potențial acces și utilizare abuzivă a informațiilor clasificate.
În ceea ce privește aplicațiile terțe, memo-ul notează că Serviciul Federal de Cloud Palantir care găzduiește aplicațiile într-o metodologie de găzduire a containerelor nu a fost evaluat de armată sau de o politică a CIO a armatei care să susțină funcția de conductă deținută/operată de contractant. Niciuna dintre aplicații nu a fost supusă scanării de rutină a securității aplicațiilor web.
Memo-ul a susținut că sistemul funcționează cu vulnerabilități cunoscute, neatinuate, similar cu desfășurarea unui sistem de arme cu defecte cunoscute. Fără un proprietar clar al misiunii care să își asume responsabilitatea pentru securitatea operațională a sistemului, memo-ul a avertizat că securitatea va fi compromisă.
Măsuri concrete și rezultate pozitive
Oficialii armatei nu au precizat exact cum sau când a fost abordată fiecare presupusă deficiență, dar, la Ivy Sting pe 15 septembrie, NGC2 a funcționat bine, potrivit lui Garciga. El a menționat că procesele simplificate de securitate cibernetică au permis ca Ivy Sting 1 să „avanseze fără întârziere.”
Maiorul Sean Minton, un purtător de cuvânt al armatei, a declarat că „armata este într-o transformare unică în generație pentru a oferi soldaților noștri capabilitățile de care au nevoie rapid.”
„După cum s-a demonstrat în acest caz, postura noastră proactivă de securitate cibernetică este concepută pentru a identifica riscurile și a le atenua, minimizând în același timp efectele asupra forței”, a spus el.
Actualitate
Cursa pentru motoare mai mici: Companiile se luptă pentru contracte pe piața UAV-urilor attritabile, în ciuda incertitudinilor privind CCA
-
Exclusivacum 4 zile
PANICĂ LA MITITELU! Corupții din Poliția Penitenciară, în corzi! Vine DNA-ul?!
-
Exclusivacum 4 zile
Penitenciarul Ploiești: De la gunoaie de lux la instagramul promisiunilor pierdute – Un director cu „APT Limitat” la decență!
-
Exclusivacum 15 ore
Dezamăgire în Poliție: Tineri polițiști vor să renunțe din cauza presiunii, lipsei de sprijin și salarizării precare
-
Exclusivacum 3 zile
Justiția imobiliară română: O nouă modă – Morții dau case, judecătorii pupă cruci, poliția acoperă hoții!
-
Exclusivacum 3 zile
Marioara „ciuruitoarea”, Nichita „smecherul” și justiția „somnoroasă”: Ploieștiul, capitala fraudelor imobiliare?
-
Exclusivacum 5 zile
Panică în MAI: Guvernul vrea creșterea vârstei de pensionare, sindicatul Diamantul avertizează asupra riscurilor și inechităților
-
Exclusivacum 2 zile
Prahova sub asediu: Cum mafia imobiliară ne vinde sicrie cu vedere. „White Tower”, „City Gate”, „Mărășești”: Triunghiul Bermudelor imobiliare
-
Exclusivacum 4 zile
Coca-Cola: Sifonul penalității de la Ploiești – Cum Nan și gașca au transformat „băutura fericirii” într-un cocktail Molotov de otrăvuri și minciuni!