Actualitate
Catastrofa verde, PNL și Klaus Iohannis

Astăzi avem doar jumătate din pădurile existente în România în momentul restartării. Adică în 1989. O doime din aurul verde al acestei țări s-a topit. În beneficiul unor societăți străine. Iar rezultatul se vede. Cu ochiul liber. Mai ales acum, când România se confruntă cu grave inundații și alunecări de teren. Cine răspunde pentru această catastrofă?
Puzderia de organizații nonguvernamentale, finanțate cu banii unor fundații din Europa de Vest, dar și din Statele Unite, se concentrează aproape în exclusivitate în raderea de pe fața pământului a „ciumei roșii”. Foarte bine. Și în dărâmarea Guvernului Dăncilă, care, în ciuda rezultatelor statistice, este taxat negativ, în sensul că a condus rău economia. Foarte bine. Uimitor este însă că, în raport măcar cu acest atentat asupra siguranței naționale a României, efectuat prin prădarea fără milă a fondului forestier, nu se vede nicio reacție cât de cât concludentă a așa-zisei societăți civile. Nici statul paralel nu reacționează. Și cu atât mai puțin aliații noștri din Uniunea Europeană, care au grijă să ne dădăcească non stop legat de statul de drept. Dar președintele României ce a făcut? Cum își merită Klaus Iohannis al doilea mandat?
Circulă în spațiul virtual un filmuleț cumplit. O garnitură cu vagoane, care parcă nu se mai termină, încărcată până la refuz cu bușteni românești, care ia drumul Austriei. Și asta în condițiile în care, printre nenumăratele semnale controversate, liberalii, prin vocea fermă a lui Rareș Bogdan, ne informează rituos că atunci când vor veni la guvernare, vor interzice cu desăvârșire exportul de masă lemnoasă neprelucrată. Excepțional! Același lucru îl promit însă și guvernanții. Nu de azi, de ieri. Din 2015.
Să vă spun pe scurt cum s-a ajuns ca jumătate din aurul verde al României să dispară într-un triunghi al Bermudelor. Fără vreun folos pentru cetățeni acestei țări. E cât se poate de simplu. O societate comercială a reușit, cum-necum, să obțină un monopol asupra exportului de lemn românesc. Se numește Schweighofer Holzindustrie și are capital austriac. Anchetele internaționale, nu numai cele națioale, au stabilit fără niciun dubiu că Schweighofer Holzindustrie a utilizat, pentru a ajunge să ocupe o asemenea poziție, practici contrare regulilor comerciale. Între altele, ani la rând, a plătit –
cruciți-vă – bonusuri tuturor celor care tăiau masă lemnoasă peste cotele legale. Și, evident, lucrurile nu s-a limitat la atât. Schweighofer Holzindustrie și-a întins „antenele” în mod ferm în mediul politic, în interiorul instituțiilor statului român, dar și în presa redusă la tăcere prin contracte substanțiale de publicitate. Aceste antene au ajuns sus de tot.
În 2015, parlamentarii mai multor partide au elaborat un proiect de act normativ pentru modificarea codului silvic. În special în ceea ce privește limitarea defrișărilor abuzive. Schweighofer Holzindustrie a protestat printr-un demers scris adresat Parlamentului României, prin care a încercat să explice de ce este îndreptățit să facă ceea ce face. Parlamentul a mers mai departe. Legea finalizată a plecat spre promulgare. Acolo s-a izbit de îndărătnicia lui Klaus Iohannis. Acesta a retrimis-o în Parlament. Însoțită de o întreagă argumentație a instituției prezidențiale. Pe care și-a asumat-o. Ei bine, textul este identic, inclusiv în ceea ce privește semnele de punctuație, cu cel din memoriul Schweighofer. Președintele a dat copy-paste.
Nu-mi pot reprima o întrebare. Cum va stopa Partidul Național Liberal această ticăloșie, acest atentat catastrofic asupra pădurilor României, în condițiile în care președintele Klaus Iohannis, pe care același partid îl susține pentru un al doilea mandat, s-a plasat ferm de cealaltă parte a baricadei? (Sorin Roșca Stănescu)
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 3 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum o zi
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 3 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 4 ore
Circul Teoroc își joacă ultima reprezentație: Lacrimi sindicale pentru „Finu” și un grad de chestor confiscat de la obraz!
-
Exclusivacum 17 ore
Penitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi