Actualitate
Care este pregtirea pe care trebuie să aibă judecătorii Curţii Constituţionale?
De foarte multă vreme se discută, în afara oricărei logici, despre faptul că judecătorii Curţii Constituţionale ar trebui să fie judecători, propuşi dintre judecătorii de carieră, pentru că numai astfel se va ajunge la o adevărată justiţie constituţională.
Teza, indiferent cine o susţine şi pe care poziţie socială se găseşte sau s-a găsit, este cel puţin eronată, dacă nu chiar o mare prostie.
În statele lumii există trei mari sisteme de jurisdiciţii constituţionale, şi anume: sistemul justiţiei constituţionale realizat de instanţe cu specializare constituţională (Germania, Austria), sistemul instanţelor ordinare care soluţionează şi sesizări de neconstituţionalitate (S.U.A.) alături de alte cauze şi sistemul, foarte răspândit de altfel, care a apărut în anii 1920 şi a fost fundamentat de Hans Kelsen, al structurilor statale politico-jurisdicţiilor constituţionale (România, Franţa, Italia, Spania, Belgia etc. etc.).
Constituantul din 1991 a avut de ales între aceste trei mari sisteme şi l-a ales pe ultimul.
Sistemul american a fost reglementat constituţional şi în ţara noastră după anul 1923 sub influenţa americană, dar a apărut în anul 1912, ca urmare a vestitei Speţe a tranvaelor din Bucureşti. Interesant este faptul că în ţara noastră un asemenea sistem nu a relevat nicio speţă semnificativă care să aibă ca efect crearea unei jurisprudenţe în domeniu. Acelaşi lucru se poate spune şi despre S.U.A., singura excepţie fiind Speţa Marbury versus Madison din 1803 care a şi dat naştere unui control de constituţionalitate în America. De altfel, este şi greu de recunoscut un asemenea sistem, atât timp cât în S.U.A. el nu este nici în prezent reglementat constituţional, ci a fost arogat de Curtea Supremă pur şi simplu, în anul 1803. De menţionat este faptul că, judecătorii Curţii Supreme sunt numiţi pe viaţă de Preşedintele american şi nu de vreun organism independent. De altfel o asemenea modalitate de numire a creat şi crează mari probleme în ceea ce priveşte aservirea politică a unor decizii ale Curţii Supreme.
Cel de-al doilea sistem este cel al justiţiei care prin instanţe specializate soluţionează sesizări de neconstituţionalitate. Un asemenea sistem presupune crearea de instanţe specializate constituţionale, cu judecători specializaţi în domeniul constituţional şi nu a unor jurişti din alte domenii decât cel constituţional. Desemnarea judecătorilor se face tot pe criterii politice, chiar dacă ei sunt propuşi de puterea judecătorească. Oricum, specializarea lor trebuie să fie constituţională în mare parte.
Cel de-al treilea sistem este cel kelsenian răspândit în Europa şi care presupune desemnarea membrilor jurisdicţiilor constituţionale de factori politici (şeful statului, camerele de depuaţi sau de preşedinţii acestora sau de senate ori de preşedinţii acestora).
În România a fost adoptat acest sistem kelsenian, iar pentru raţiunile mai sus citate se pare că este cel mai adecvat. Problema este aceea a numirii judecătorilor. În primul rând, trebuie spus că dacă problema este aceea a denumirii de judecători aceasta este una aleatorie, ea poate fi oricând schimbată, pentru că nu în toate statele membrii acestor jurisdicţii se numesc judecători. În al doilea rând, membrii acestor jurisdicţii nu pot fi aserviţi cuiva, pentru că au singur mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit cu un alt mandat sau întrerupt pe baza unor motive politice. În al treilea rând, este obligatoriu ca aceştia să fie jurişti cu înaltă competenţă profesională, condiţie care nu este îndeplinită de toţi membrii Curţii Constituţionale. Cauza care a generat discuţia actuală este faptul că cei care o fac nu ştiu nimic în domeniu, dovada fiind reglementarea defectuasă a condiţiilor de îndeplinit pentru a fi desemnat judecător la Curtea Constituţională, iar defectuozitatea se fundamentează pe caracterul deficient al reglementării constituţionale. Astfel, conform actualei reglementări constituţionale, poate fi judecător al Curţii Constituţionale orice jurist care are o vechime de peste 18 ani şi o înaltă competenţă profesională. Constituţia nu reglementează ceea ce se înţelege prin înaltă competenţă profesională, dar o asemenea definire se poate face ţinându-se cont de înţelesul noţiunii în cauză. Adică, nu poate exista o înaltă competenţă profesională dacă persoana în cauză nu o dovedeşte cu ceva, iar acel ceva nu este vechimea, pentru că aceasta reprezintă o condiţie separată. În alte cuvinte înalta competenţă profesională trebuie să rezulte din calităţii de cadru didactic universitar, din titluri acordate care desigur sunt dovezi pertinente. În niciun caz o asemenea condiţie nu poate rezulta din faptul că cineva este cunoscut ca foarte bun într-o anumită profesie sau că are o vechime ca jurist foarte mare. Într-o asemenea situaţie, de ambiguitate, desemnarea judecătorilor a fost făcută pe baza unor interpretări politice, adică ignorându-se această condiţie au fost numiţi judecători la Curtea Constituţională jurişti care nu o îndeplineau.
Trebuie semnalat că această condiţie, precum şi aceea a vechimii, nu sunt îndeplinite în prezent. Consecinţa este calitatea slabă, chiar periculoasă, a conţinutului deciziilor Curţii Constituţionale, care uneori sunt lipsite de logică.
Ca urmare, este necesar ca această condiţie a înaltei competenţe profesionale să fie circumstanţiată la specializarea constituţională cel puţin în parte, mai ales pentru că din anul 2000 până în prezent niciunul dintre membrii acestei Curţi nu a mai avut o asemenea specializare, iar acest fapt a avut efecte negative asupra întregului sistem de drept şi statal. Desigur că, nu este obligatoriu ca toţi să fie constituţionalişti, dar în niciun caz nu trebuie ca toţi să fie de altă specializare, cum este din anul 2000. O asemenea idee se bazează pe faptul că la instanţele civile sunt numiţi cei care au specializare civilă, la cele penale cei care au una penală, iar la cele constituţionale tot aceeaşi şi nicidecum constituţionalişti. Este într-adevăr un non sens, pe care politicienii nu îl înţeleg, pentru că aceştia nu se pricept şi apoi au intersele politice care ar trebui să fie satisfăcute. Exmeplul cel mai tipic este cel care poate fi foarte uşor cunoscut, adică cel din prezent, când au fost desemnaţi judecători la Curtea Constituţională persoane care nu nicio legătură cu specializarea constituţională, criteriile fiind doar acelea politice. Care vor fi efectele ? Cu siguranţă aceleaşi ca şi în trecut, după anul 2000, dezastroase !
Cât priveşte numirea membrilor Curţii Constituţionale, în toate statele cu jurisdicţii politico-jurisdicţionale, desemnarea lor se face de vîrfurile celor trei puteri în stat. În Franţa, desemnarea se face de şeful statului, de preşedintele Adunării Naţionale şi de preşedintele Senatului şi nu de autorităţile pe care le conduc. În România, desemnarea este mult mai democratică. Este indiferent din care catogrii de persoane sunt selectaţi viitorii membri ai Curţii, problema este aceea ca o parte semnificativă dintre ei să aibă specializare constituţională. În plus, în toată lumea membrii jurisdicţiilor constituţionale sunt jurişti, Franţa nefiind un exemplu, pentru că este singura, iar cei care nu sunt jurişti sunt foştii preşedinţi ai acestei ţări, care nu au participat la şedinţe, cu o singură excepţie. Oricum, cei care decid sunt tot juriştii, pentru că sunt mai mulţi, iar aceştia au specializări constituţionale.
Ca urmare, atenţie foarte mare în viitor, dacă nu se doreşte continuarea discuţilor sterile şi pronunţarea unor decizii defectoase, precizeaza profesorul in drept, Gheorghe Iancu de la Facultatea de Drept, Universitatea din Bucuresti. (Paul D.).
Actualitate
Parteneriat istoric pentru apărarea națională: Rheinmetall semnează un contract de 5,7 miliarde de euro cu România
Gigantul industrial Rheinmetall a anunțat astăzi finalizarea unui pachet masiv de contracte cu statul român, marcând cea mai mare comandă internațională din istoria recentă a companiei. Acordul, evaluat la 5,7 miliarde de euro (aproximativ 6,6 miliarde de dolari), vizează dotarea forțelor armate cu tehnologie de ultimă generație, de la vehicule de luptă blindate și sisteme de apărare aeriană, până la muniție și nave militare.
Blindate Lynx și sisteme Skyranger: Coloana vertebrală a noii înzestrări
Comanda record include livrarea a 298 de vehicule Lynx, majoritatea fiind configurate ca transportoare blindate de trupe. Pachetul este completat de variante specializate pentru recunoaștere, posturi de comandă și misiuni medicale. Totodată, România va primi un număr nespecificat de sisteme de apărare aeriană Skyranger, împreună cu muniția de calibru mediu aferentă, necesară atât pentru protecția spațiului aerian, cât și pentru dotarea blindatelor.
Dincolo de componenta terestră, acordul consolidează și capacitățile maritime ale țării. Contractul prevede achiziția a patru nave noi: două nave de patrulare în larg și două nave destinate suportului pentru scafandri, diversificând astfel răspunsul defensiv al României în regiunea Mării Negre.
Investiții masive și transfer de tehnologie: România devine hub industrial pentru Rheinmetall
Pentru a onora această comandă monumentală, Rheinmetall a confirmat că va extinde semnificativ capacitățile de producție deja existente pe teritoriul României. Compania germană estimează investiții de câteva sute de milioane de euro la nivel local, procesul fiind însoțit de un transfer tehnologic esențial către industria națională de apărare.
Livările echipamentelor sunt programate să înceapă în anul 2028 și se vor întinde până în 2030. Prin această mișcare, România devine al doilea operator de vehicule Lynx de pe flancul estic al NATO, după Ungaria, confirmând tendința de reînarmare accelerată a regiunii.
Programul SAFE: Motorul financiar din spatele modernizării militare
Această achiziție gigant este finanțată prin programul Security Action for Europe (SAFE) al Uniunii Europene, un mecanism de 150 de miliarde de euro creat pentru a sprijini statele membre în consolidarea bugetelor de apărare. România ocupă o poziție strategică în acest mecanism, fiind al doilea cel mai mare beneficiar al programului, după Polonia.
Decizia de a accesa aceste fonduri a fost anticipată încă din toamna anului trecut, când oficialii de la București au anunțat o alocare de peste 16 miliarde de euro pentru proiecte eligibile. Fondurile sunt direcționate către o gamă largă de dotări, de la radare de supraveghere și sisteme antiaeriene, până la rachete și drone, repoziționând România ca o forță militară relevantă în estul Europei.
Actualitate
Scutul orbital prinde contur: Northrop Grumman și Apex Space accelerează programul de interceptoare spațiale pentru 2027
Într-o mișcare strategică menită să revoluționeze apărarea antirachetă a Statelor Unite, gigantul Northrop Grumman a anunțat un parteneriat cu firma comercială Apex Space. Obiectivul central al acestei alianțe este demonstrarea capacităților interceptoarelor bazate în spațiu (SBI) în cadrul inițiativei de apărare „Golden Dome”, un pilon al strategiei de securitate a administrației Trump, cu termen de implementare în anul 2027.
Un parteneriat pentru viteză și scară industrială
Colaborarea dintre cele două entități vizează transformarea rapidă a conceptelor teoretice în realități operaționale. Northrop Grumman a finalizat deja teste critice la sol în cursul acestui an, poziționându-se, alături de Apex, pentru a accelera producția de serie a acestor sisteme de apărare. Miza este clară: protejarea teritoriului național prin soluții tehnologice accesibile și ușor de multiplicat la scară industrială.
Proiectul este susținut printr-o modalitate inedită de finanțare. Northrop Grumman își autofinanțează demonstrația planificată, participând astfel la competiția de tip „premiu” lansată de Space Force. Acest program mai larg a atras deja investiții masive, serviciul militar acordând anterior contracte în valoare totală de 3,2 miliarde de dolari către diverse firme din domeniu.
Investiții masive și baze tehnologice solide
Efortul Northrop Grumman nu pleacă de la zero. Demonstrația programată pentru 2027 se bazează pe o investiție proprie de un miliard de dolari în tehnologii de apărare antirachetă. Succesul testelor la sol din acest an confirmă faptul că gigantul aerospațial este în grafic pentru a livra capacități orbitale funcționale în mai puțin de trei ani.
Rolul vital al startup-urilor în noua cursă spațială
Apex Space, un startup din Los Angeles fondat în 2022, aduce în ecuație agilitatea și specializarea în construcția de platforme satelitare (buses) modularizate. Acestea sunt concepute special pentru a susține constelații vaste pe orbita joasă a Pământului (LEO), fiind infrastructura ideală pentru proiectul „Golden Dome”.
Conducerea Apex subliniază că parteneriatul va permite o apărare antirachetă la scară de constelație, răspunzând unei nevoi urgente de securitate. Deși Apex anunțase anterior un proiect propriu, denumit „Project Shadow”, care viza testarea unui interceptor până la finele anului 2026, rămâne de văzut cum va fi integrată acea inițiativă în noua arhitectură comună cu Northrop Grumman.
Actualitate
ANUNȚ DE PARTICIPARE ȘI CALENDARUL DE DESFĂȘURARE PENTRU ATRIBUIREA CONTRACTELOR DE FINANŢARE NERAMBURSABILĂ
România
Consiliul Județean Prahova
Serviciul Resurse Umane
Compartiment Sănătate, Cultură, Învățământ
Mas-Media, Sport-Tineret, Ong-Uri, Turism Aprobat,
Nr. 15194/ 27.05.2026
PREȘEDINTE
Virgiliu Daniel Nanu
ANUNȚ DE PARTICIPARE ȘI CALENDARUL DE DESFĂȘURARE PENTRU ATRIBUIREA CONTRACTELOR DE FINANŢARE NERAMBURSABILĂ
Consiliul Județean Prahova, Bdul Republicii, nr. 2-4, Municipiul Ploiești, Județul Prahova, telefon: 0244.514.545, fax: 515.816, email: cons._jud@cjph.ro, codul fiscal 2842889.
Consiliul Județean Prahova invită persoanele fizice şi juridice fără scop patrimonial, respectiv asociaţiile şi fundaţiile constituite conform legii care îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea nr. 350/2005, să depună propuneri de proiecte în scopul atribuirii contractelor de finanţare nerambursabilă, pentru domeniile: cultură și învățământ, sănătate, social, tineret, protecția mediului, – sport de performanță, sportul pentru toți.
Proiectele din fonduri publice pentru activități nonprofit de interes general (județean), depuse în baza Legii 350/2005, vor fi finalizate de către potențialii beneficiari, conform termenelor stabilite în cererea de finanțare, fără a depăși data de 25.11.2026.
1.Procedura aplicată pentru atribuirea contractelor de finanţare nerambursabilă a proiectelor din domeniile: cultura și învățământ, sănătate, social, tineret, protecția mediului, – sport de performanță, sportul pentru toți, pe anul 2026, este prevăzută în Legea nr. 350/2005, privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general.
2.Sursa de finanţare a contractului şi valoarea:
Suma totală aprobată a finanțărilor nerambursabile este de 2.300.000 lei, din bugetul județului.
Domeniile pentru care se acordă finanțări nerambursabile și sumele aprobate pentru anul 2026, conform: Hotărârii Consiliului Județean Prahova nr. 67/29.04.2026, privind aprobarea Bugetului propriu al județului și al bugetelor instituțiilor de sub autoritatea Consiliului Județean Prahova pe anul 2026 și estimări pe anii 2027-2029; Hotărârii Consiliului Județean Prahova nr. 69/14.05.2026, privind modificarea și completarea Ghidurilor solicitantului referitoare la regimul finanțărilor nerambursabile acordate din bugetul propriu al Județului Prahova pentru activități nonprofit de interes județean, aprobate prin Hotărârea Consiliului Județean Prahova nr. 92/30.04.2024, modificată și completată prin Hotărârea Consiliului Județean Prahova nr. 171/2025; Hotărârii Consilului Județean
Prahova nr. 70/14.05.2026, privind aprobarea Programului anual de finanţări nerambursabile din fondurile publice ale județului Prahova pentru activităţi nonprofit de interes judeţean pe anul 2026, sunt:
– Cultură și învățământ, Sănătate, Social, Protecția mediului cu 230.000 lei:
– Tineret – 230.000 lei;
– Sport de performanță, – 1.472.000 lei;
– Sportul pentru toți în sumă de 368.000 lei;
- Durata proiectelor: până în data de 25.11.2026
- Data limită pentru depunerea propunerilor de proiect: 04.07.2026, ora 23:59
- Propunerile de proiect vor fi depuse online pe Platforma digital.cjph.ro.
- Selecţia şi evaluarea proiectelor în vederea obţinerii finanţării nerambursabile se va face de către comisia de evaluare, în perioada: 06. 07 – 13.07.2026
7.Transmitere clarificări către aplicanți: 14.07-15.07.2026
8.Primirea răspunsurilor la clarificări: 16.07-21.07.2026
- Afișarea rezultatelor evaluării proiectelor depuse: 22.07.2026
- Perioada de depunere a contestaţiilor: 23.07-27.07.2026
- Soluţionarea contestaţiilor depuse: 28.07– 30.07.2026
- Afişarea pe site-ul instituției a rezultatelor finale:31.07.2026.
- Semnarea contractelor de finanțare: 13-15.08.2026
- Derularea proiectelor: până la data de 25.11.2026
Ghidurile care stau la baza finanțării acestor proiecte sunt postate pe site-ul Consiliului Județean Prahova: www.cjph.ro
| Compartiment Sănătate,Cultură,Învățământ, Mass – Media, Sport-Tineret, ONGuri, Turism | |||
| Nume și prenume | Semnătura | Data: | |
| Întocmit: | Cons.Moșu Răzvan | 27.05.2026 | |
| Verificat: | Șef serviciu Ioan Elena | 27.05.2026 | |
Marele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
În timp ce prin spitalele patriei gândacii fac instrucție pe lângă bolnavii lăsați fără medicamente, iar profesorii și pensionarii numără...
Norma de hrană, băgată la tocat: cum vrea ministrul Pîslaru să facă impozabil și aerul pe care-l respiră polițiștii și militarii
„Invenția” lui Pîslaru: să reinventezi roata, dar pătrată Într-un interviu recent, ministrul Dragoș Pîslaru a reușit performanța să explice doct...
O nouă eră în împuternicirile polițienești: IPJ Ialomița, inspectoratul care fuge de concurs ca dracul de tămâie
O cronologie a provizoratului: șase ani de șefi „de probă” la IPJ Ialomița La IPJ Ialomița, funcția de inspector-șef a...
ANTIGRINDINA: Milionul fantomă de hectare protejate. Cum a împușcat statul norii pe hârtie și a ratat culturile din câmp
„Milioane de hectare protejate” – slogan oficial, nu realitate agricolă În România, Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor...
BMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
PRAHOVA, MOȘIE DE PILE ȘI ÎMPUTERNICIȚI PE VIAȚĂ De mai bine de un deceniu, IPJ Prahova arată ca o casă...
PATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
DICTATURA CIORBEI LA BOLDEȘTI-SCĂENI: REPUBLICA BANANIERĂ UNDE LEGEA E PREȘ, IAR NEPOTISMUL E SPORT NAȚIONAL! Măcelul de la stadion: Cum...
EXPORTATORII DE TEROARE: DE LA „COLONIA PENALĂ” A LUI NAN DE LA COCA – COLA DIN PLOIEȘTI, LA JOCURILE DE CULISE ALE LUI MOLDOVAN ÎN REPUBLICA MOLDOVA
DICTATURA BULELOR ȘI REȚETA SCLAVIEI: CUM SE MULGE PROFITUL LA COCA-COLA PLOIEȘTI PRIN TEROARE, NEPOTISM ȘI LOBBY TRANSFRONTALIER În timp...
CIRCUL FOAMEI DE SECURITATE: Cum să privești dronele ca la cinema pe banii proștilor și să vinzi suveranitatea la tarabă în Washington
Factura de 565.000 de dolari: Diplomația română, pusă pe liber de o firmă de lobby Într-o țară în care spitalele...
OASTEA ORBILOR CU EPOLEȚI: CUM SE SCHIMBĂ ONOAREA PE VRAJEALA LUI SIMION ȘI O PENSIE ZĂCUTĂ ÎN SERTAR
În timp ce „patrioții” de serviciu bat toba suveranismului prin piețe, mii de rezerviști români au fost transformați în masă...
Epoleții muți și „Sindicatul Tăcerii”: Cum se ascunde vârful IGPR în timp ce Justiția face scut în jurul grefierilor
Fantezii cu șefi solidari și alte basme de adormit agenții Într-o lume paralelă, unde onoarea se poartă pe umeri, nu...
AMNEZIE GENERALĂ ÎN CASA POPORULUI: CUM SE JOACĂ „DE-A DEBILAȚII” PARLAMENTARII CU PENSIILE MILITARE
În timp ce aleșii neamului se înghesuie la bufetul Parlamentului, proiectul PLx 540/2024 zace într-un sertar cu miros de trădare....
Permisul de conducere, „zălog” pentru amenzile neplătite: Noua regulă care ar putea lăsa zeci de mii de români fără dreptul de a sofa
O schimbare radicală de paradigmă în legislația rutieră și fiscală din România se pregătește să intre în vigoare, vizând direct...
Sărbătoare încheiată în spatele gratiilor: Drumul spre casă al unui șofer băut s-a oprit în arestul poliției
O seară care trebuia să fie marcată de liniștea sărbătorii de Rusalii s-a transformat într-o cauză penală pentru un bărbat...
FESTIVALUL „RÂSUL-PLÂSUL” PE CERUL PRAHOVEI – ANTIGRINDINA: 21 DE ANI DE RACHETE OARBE ȘI UN DIVORȚ DE 103.000 DE HECTARE
După două decenii în care au privit spre cer ca la un spectacol de artificii de prost gust, plătit scump...
PLx 540/2024: Mortul viu din sertarele Camerei Deputaților și marea „pitulușă” constituțională a aleșilor
Balet deșănțat pe cadavrul legii: Când „obligația” devine „opțiune” de ignorat În timp ce rezerviștii militari își numără mărunțișul în...
-
Exclusivacum 4 zileMĂRGINENI: PUȘCĂRIA UNDE ȘEFII SE CRED PE PLANTAȚIE ȘI POLIȚIȘTII SUNT „MUTAȚI” DUPĂ TOANELE VĂTAFILOR!
-
Exclusivacum o zi
BMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Exclusivacum 3 zile
FESTIVALUL „RÂSUL-PLÂSUL” PE CERUL PRAHOVEI – ANTIGRINDINA: 21 DE ANI DE RACHETE OARBE ȘI UN DIVORȚ DE 103.000 DE HECTARE
-
Exclusivacum 3 zile
PLx 540/2024: Mortul viu din sertarele Camerei Deputaților și marea „pitulușă” constituțională a aleșilor
-
Exclusivacum o zi
PATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Administratieacum 4 zilePerformanță de calibru european pentru poliția brașoveană: Alexandru Garoafă, dublu medaliat la Kempo
-
Administratieacum 4 zileOnoare și misiune duhovnicească: Administratorul public al Prahovei, Emil Drăgănescu, chemat în forurile superioare ale Bisericii
-
Ancheteacum 4 zileCaptură de lux pe DN 52: Bolid căutat în Germania, indisponibilizat de polițiștii de frontieră din Teleorman