Actualitate
Puterea judecatoreasca este furata de la statul de drept si folosita de mafie

Mafia din justitie a cauzat atrocitati mai mari oamenilor normali decat Al Capone si toti gansterii impotriva gansterilor pe toata istoria omenirii.
Astfel, justitia romana a fost furata de clanuri mafiote care inregistreaza profit mai mare decat al companiilor, fiind slujitori ai hotiei Romaniei de catre multinationale.
“In premieră vă anunț că lucrez la un model econometric privind proporția judecătorilor din România care respectă legea. Rezultatele intermediare ale modelului îmi indică faptul că 33% dintre judecători respectă legea integral, 17% mai închid ochii și respectă selectiv legea, iar 50% nu dau doi bani pe lege. Modelul include sentințe în fond și în calea definitivă de atac. În ceea ce privește calea definitivă de atac, aflată în atenția specială a SRI, care și-a subordonat instituțiile din justiție, situația este mult mai rea: mai puțin de 20% dintre judecători respectă legea integral, 13% mai închid ochii și respectă selectiv legea, iar 67% dintre judecătorii din căile definitive nu dau doi bani pe lege. În model am folosit ca variabilă dummy subordonarea instanțelor de fond sau din calea definitivă față de SRI, prin protocoale”, precizeaza pe pagina sa de socializare cunoscutul analist si jurnalist, Radu Teodor Soviani.
Pornind de la cele de mai sus, revenim cu o tema data uitarii:
Ce averi au cei mai bogaţi judecători de la Înalta Curte?
Cei mai prosperi cinci magistraţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au soţi avocaţi, specializaţi în cauze civile, comerciale şi de contencios. La o simplă vizionare a declaraţiilor de avere ale magistraţilor de la Înalta Curte care au soţi avocaţi, se remarcă faptul că averile le-au crescut de la un an la altul, mai ales în familiile în care avocaţii pledează în cauze civile, comerciale sau contencios. Coincidenţă, şi cei mai bogaţi magistraţi – toate femei – judecă tot la aceste secţii. Observaţia nu trebuie să arunce, automat, anatema corupţiei asupra celor mai bogaţi magistraţi deoarece, în mod bizar, judecătorii de la Înalta Curte anchetaţi sau judecaţi pentru corupţie au declarat averi modeste sau chiar deloc. Curtea Constituţională a decis la data de 15 noiembrie anul acesta că magistraţii pot judeca şi dosare în care pledează soţii lor avocaţi.Până de curând, judecătorii se abţineau de la a judeca dosare unde soţii lor pledau. Sau invers: soţii lor renunţau să pledeze în dosare judecate de consoartele lor. Topul celor mai bogate judecătoare – 1. Alina Iuliana Ţuca, judecătoare la Secţia Civilă; 2. Florica Rodica Voicu, judecătoare Secţia Contencios; 3. Simona Camelia Marcu, judecătoare la Secţia Contencios; 4. Elena Gabriela Bogasiu, judecătoare la Secţia Contencios; 5. Iulia Mihaela Cîrnu, judecătoare la Secţia Comercială (denumită acum Civilă II), dezvaluiau cei de la Romania Libera.
JUDECATOAREA CARE A CISTIGAT PESTE 2 MILIOANE DE EURO IN 2010, dezvaluia si Radu Moraru de la Nasul.tv
“Recunosc, ideea de a face o mica cercetare a plecat de la articolul publicat ieri de Hotnews, legat de generalul maior in rezerva Maciuca si decizia Curtii Constitutionale de a permite avocatilor care au rude la ICCJ sa pledeze in procese. Am scris ieri despre asta.
Si ia uitati peste ce am dat! Tinara si frumoasa judecatoare Alina Iuliana Ţuca ajunge mare judecator la ICCJ, acolo unde sint ZEII dreptatii pe pamint, in norocosul an 2007. Un an norocos si pentru sotul ei, avocat de succes, sa cistige, potrivit declaratiei de avere de pe siteul sotiei, 3.500.000 ron, adica putin peste 1 milion de dolari in 2007, adica, potrivit legii, peste 500.000 de dolari pentru tinara judecatoare. Potrivit Codului familiei, se imparte la doi!
In anul urmator, 2008, sotul Ţuca, avocat de succes cu nevasta la ICCJ, cistiga mai bine, aproape de 3 milioane de dolari, deci aproape 1,5 milioane si pentru soata judecator!
Ei bine, vine frumosul an 2010 si, potrivit declaratiei de avere a minunatei doamna judecator din 6 aprilie 2011, intr-un singur an, avocatul Ţuca, a carui casa de avocatura lucreaza din greu la ICCJ, cistiga 18.611.000 ron, adica muuuult peste 4 MILIOANE DE EURO!
Cum in minunatul an 2010 nu a intervenit un divort in prea frumoasa familie de miliardari, rezulta ca La Madame Judecator a bagat in buzunar peste 2 milioane de euro!
In interviurile maiastre pe care le acorda, vorbind despre succesul avocatesc, Mister Ţuca nu prea vorbeste despre cariera de succes a sotiei. Intrebare fireasca: daca doamna era florareasa, nu din aceea evazionista, oare se mai inregistrau milioanele astea in contul familiei?!
BOMBA AM PASTRAT-O PENTRU FINAL! Cu minuta ei de judecator, ce imparte dreptatea definitiva pe pamintul romanesc, din fotoliul de la ICCJ, madame Ţuca “ascunde”, potrivit declaratiei de avere din 15.06.2011, aproximativ 9 milioane de euro, bani care ar fi trebuit sa ii gasim ori in conturi, ori in proprietati, ori sa existe o precizare clara, avind in vedere banetul cistigat in ultimii ani!!!
ALO, ANI! NANI?! Lasati abureala cu parlamentarii si rudele saracacioase angajate la “cabineti”, anchetati CAZUL ACESTA! Desigur, daca e voie! Daca nu, propuneti marirea taxelor sau un TVA de 30%, ca sa aiba Statul bani pentru birocratia de carton”!
Tuca Zbârcea & Asociaţii, cea mai mare casă de avocatură de afaceri după veniturile din ultimii ani, a înregistrat anul trecut încasări de 94,6 milioane de lei (22,4 milioane de euro), în scădere cu 1,3% faţă de anul precedent. În schimb, marja firmei a ajuns la 73%, în condiţiile în care profitul a atins un nivel record pentru piaţa locală a avocaturii, de 16,4 milioane euro.
Topul celor mai bogate judecătoare 1. Alina Iuliana Ţuca, judecătoare la Secţia Civilă Potrivit declaraţiei de avere din 2011, soţul ei, avocat, ar fi avut venituri în 2010 de peste 18 milioane lei. Pe declaraţie, la rubricile „imobiliare” judecătoarea a consemnat două terenuri intravilane în Bucureşti, două apartamente (160 mp şi 50 mp) şi o casă de locuit de 450 mp tot în Bucureşti, precum şi un spaţiu comercial în Buşteni. În martie 2008 (anul promovării la Înalta Curte), doamna judecător declara că soţul ei avocat a avut venituri de 3,5 milioane de lei, în 2009 declara 9,35 milioane lei, iar în 2010, în declaraţie era înscris venitul de 18,6 milioane lei.
Portofoliul Tuca Zbarcea & Asociatii include numeroase companii nationale si multi-nationale, importante institutii financiare, precum si autoritati publice si institutii guvernamentale. Printre cei mai reprezentativi clienti se numara: Erste Bank / Banca Comerciala Romana (BCR), NIS-Gazprom, Expur S.A.- parte a grupului francez Sofiproteol/Saipol, OMV Petrom, CEZ, Rompetrol Rafinare, Vodafone Romania SA, ArcelorMittal, Carrefour, Romtelecom, Colgate Palmolive, Bursa de Valori Bucuresti si Depozitarul Central, BRD-Groupe Societe Generale, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), Philip Morris, Alstom Transport, Siemens, Ericsson Telecommunications Romania, AEGON etc.
Bucuresti – 25 februarie 2013 – Ţuca Zbârcea & Asociaţii a reprezentat Eureko SAFPP SA în recursul formulat în faţa curţii supreme în cazul administratorilor fondurilor de pensii private vs. Consiliul Concurenţei. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul promovat de Eureko SAFPP SA împotriva Deciziei nr. 39/2010 emisă de Consiliul Concurenţei prin care Eureko SAFPP SA fusese amendată pentru o presupusă înţelegere încheiată în anul 2007 pe piaţa administrării fondurilor de pensii private obligatorii (pilonul II din România). În data de 21 februarie 2013, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunţat prima hotărâre irevocabilă în dosarul fondurilor de pensii sancţionate de Consiliul Concurenţei, anulând definitiv decizia autorităţii de concurenţă. Anterior, Eureko pierduse în faţa Curţii de Apel Bucureşti, soluţia fiind desfiinţată de instanţa supremă. În 2010, Consiliul Concurenţei sancţionase 14 administratori de fonduri de pensii private obligatorii (pilonul II din România) cu o amendă în cuantum de 5,2 milioane de lei. Dintre aceştia, 9 au contestat în justiţie decizia Consiliului Concurenţei. Potrivit Ioanei Hrisafi, Avocat asociat în cadrul Ţuca Zbârcea & Asociaţii care a pledat în faţa curţii supreme, „decizia Înaltei Curţi este prima decizie irevocabilă în dosarul fondurilor de pensii, fiind deschizătoare de drumuri pentru celelalte cazuri aflate pe rolul instanţelor de fond şi de recurs.” De asemenea, Anca Jurcovan, Managing Associate al firmei de avocatură, care a gestionat aspectele de dreptul concurenţei incidente acestei speţe, a punctat elementele de dificultate ale cazului: „A fost o provocare să atacăm abordarea extrem de formală adoptată de Consiliului Concurenţei în decizia din 2010 şi să demonstrăm instanţei, repunând faptele în contextul lor real şi valorizând argumentul logic şi economic, că practica incriminată de Consiliu, prin natura sa, nu avea cum să lezeze concurenţa pe piaţă pentru a intra pe lista neagră”.
Florentin Tuca a luat “Oscarul” in avocatura, in 2012, dupa aproape 20 de ani de cariera in care a primit o recompensa uriasa: a ajuns sa inregistreze castiguri de 300.000 de euro pe luna, precizau si cei de la Cancan!
La 42 de ani, Florentin Tuca e unul dintre cei mai importanti avocati din Romania, fapt „atestat” si de topurile de specialitate care i-au calculat averea din ultimii ani undeva la 16-17 milioane de euro (n.r- ne referim la nivelul anilor 2012).
Au contribuit la asta si procesele internationale pe care le-a castigat, cu mize de sute de mii de euro, care l-au propulasat rapid si in lumina reflectoarelor. Cum s-a intamplat in 2012, intr-o ceremonie unde s-a inmanat cel mai ravnit premiu in randul avocatilor din Europa. Vom reveni cu alte increngaturi care duc la varful justitiei din ICCJ. (Marius S.).
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 3 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 20 de ore
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 2 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 3 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!
-
Exclusivacum 4 zile
ÎCCJ clarifică drepturile funcționarilor publici în cazul sancțiunilor disciplinare: Cercetare prealabilă și audiere obligatorii chiar și pentru „mustrarea scrisă”