Actualitate
Un incendiu care i-a ”ars” multe probleme lui Macron
Teoria conspirației însoțește adesea evenimente majore și asta pentru simplu fapt că natura are oroare de vid, iar orice neclarități trebuie neapărat umplute de mentalul popular într-un fel sau altul. Asta nu înseamnă automat că scenariile care nu corespund variantelor oficiale sunt întotdeauna hazardate. În cazul incendiului care aproape a mistuit Notre Dame nu știm dacă a fost sau nu foc pus intenționat, ne vom lămuri cam în 50-60 de ani, cînd arhivele secrete devin mai generoase cu publicul. Sigur e, însă, că pentru unii – în frunte cu Macron -, e un incendiu care s-a produs la mare fix și le rezolvă multe probleme.
Marele beneficiar al dezastrului se conturează a fi un binom mult invocat în Franța în ultimii doi ani și motiv principal al declanșării mega-protestului social Vestele galbene.
E vorba de binomul Macron-pătura miliardarilor.
Ca și multe alte state, Franța se confruntă cu un fenomen grav al momentului: dispariția accentuată a clasei de mijloc, ceea ce face ca societatea să se împartă în pătura oamenilor bogați și foarte bogați și cea a cetățenilor nu neapărat săraci lipiți, dar care termină venitul înainte de a veni următorul salariu, deci trăiesc, practic, sub o amenințare perpetuă.
Există la această oră un număr foarte mare de francezi care abia de își permit să mai circule cu mașina din cauza costului benzinei, a costului vieții în general, lucru de neimaginat altădată.
Principalul reproș care i se aduce președintelui Emmanuel Macron e acela că a fost propulsat la putere în mod artificial de către miliardarii Franței și că, ulterior, a făcut totul pentru a le spori averile prin măsurile luate.
Anul trecut, spre exemplu, în media franceză apăreau articole în care se puncta cît de bun a fost 2018, în primul rînd pentru miliardari precum Bernard Arnault și François Pinault, urmați de patronii L’Oréal, Alain și Gérard Wertheimer, mogulii industriei luxului, cum li se mai spune și de alții. Franța a bătut toate țările de pe glob, anul trecut, în ce privește sporirea bogăției miliardarilor, depășind Japonia.
De la venirea la putere, cvasi-anonimul – pînă înaintea prezidențialelor- Emmanuel Macron a stîrnit furia maselor prin măsurile care au împovărat tot mai mult francezii de rînd în paralel cu scutiri de taxe și altele asemenea în beneficiul bogaților. Veste galbene nu sunt marxiști, nu sunt militanți de stînga, sunt pur și simplu oameni simpli, în special și provincie, de la țară ori din orașe mici și medii care nu mai fac față traiului de zi cu zi și care își văd micile afaceri îngropate de marile corporații.
Sunt oameni disperați și supărați.
Mișcarea furioasă izbucnită în noiembrie e rezultatul direct al acestor politici prezidențiale. Vestele galbene au luat străzile cu asalt mai furibunzi decît în 1968; Parisul și alte orașe au devenit scenele unor evenimente teribile, flăcări, fum, sînge, mașini și magazine distruse, lupte de stradă, oameni călcați în picioare de scutieri, finalmente, recursul statului la trupe militare speciale de intervenție.
În timp ce în societatea franceză creștea vertiginos ura față de bogații favorizați de președinte, Macron se confrunta și cu probleme, să le zicem, geopolitice. Planul său de a lua fața Germaniei la nivelul UE, de a-și propulsa partidul în PE și de a-și crea propriul grup european, unul care să poată clama chiar dreptul la șefia Comisiei Europene, se vede periclitat zdravăn de însăși situația internă din Franța.
A intra în campania electorală pentru Parlamentul European cu Vestele galbene atîrnate de pulpană e catastrofal pentru Macron. Deja, înaintea declanșării protestele, Macron visa să-și creeze un grup european nou-nouț, numai al său, pentru ca ulterior, să fie obligat de scandalul din stradă să se mulțumească doar cu o alipire la ALDE.
Interesantă coincidență, incendiul s-a produs fix cînd președintele își programase un mare discurs către națiune, în care să vorbească tocmai despre efectele protestelor Vestelor galbene, mai excat despre măsurile pe care le preconizează spre a potoli protestele. Nu l-a mai ținut.
Sîmbătă, 20 aprilie, spre exemplu, era programat un nou episod, mai special, al protestelor Vestelor galbene care se dorea a fi de mare anvergură tocmai pentru că protestatarii nu cred în eficiența măsurilor pe care le-ar fi anunțat președintele.
Cine știe ce ar mai fi putut urma, de aici.
Incendiul de la Notre Dame, ”joacă” pe mai multe fronturi pentru Macron.
În primul rînd, protestele Vestelor galbene cu distrugeri, flăcări și fum, dacă vor mai fi, se vor suprapune în memoria colectivă imaginii arzînde a catedralei, o asociere care poate contribui la scăderea dramatică a sprijinului popular acordat revoltei.
Mentalul francez nu poate ”duce” atîtea pagube.
Protestele Vestelor galbene au fost puternice nu prin prisma numărului celor ieșiți în stradă, ci grație susținerii populare tăcute, relevate de toate sondajele de opinie.
Pe de altă parte, lui Macron i se deschide automat, de acum, frontul armoniei și solidarității cetățenești în fața dezastrului și deja a început să-l speculeze masiv, pentru că îi vine mănușă.
Cînd specialiștii au avansat cîteva decenii necesare restaurării Notre Dame, Macron a plusat instantaneu: cinci ani maxim, vă promit!
E de remarcat și incredibila promptitudine cu care miliardarii francezi s-au repezit să anunțe donații masive pentru refacerea catedralei. Primii, exact Arnault și Pinault, marii profitori ai anului 2018 de care vorbeam mai sus. Arnault, cel care, nu mult înaintea alegerii lui Macron, voise să ia cetățenia belgiană doar pentru a fenta fiscul francez, iar fostul președinte Hollande aproape îl acuzase public de trădare. Și frații Alain și Gérard Wertheimer, sus-pomeniți, au ales Elveția tot pentru a nu mai plăti taxe mari în țara natală. În Țara Cantoanelor, de altfel, 44 dintre cei 300 de mari bogătași rezidenți sunt francezi, de la Peugeot pînă la Rotschild.
Între familia lui Macron și cea a lui Arnault, primul bogătaș al Franței și al patrulea al lumii, sunt legături foarte strînse. Arnault a susținut puternic alegerea lui Macron ca președinte, iar soția acestuia e cea mai bună prietenă a fiicei miliardarului, Delphine, aflată în conducerea grupului Luis Vuitton și cea care e responsabilă de ani de zile de imaginea actualei Prime Doamne. În plus, Brigitte Macron a fost profesoara fiului lui Arnault. Despre Pinault ne amintim cum își declara anul trecut, în iunie, profunda admirație pentru președintele francez, retractînd declarații anterioare despre faptul că Macron nu îi înțelege pe francezii de rînd.
Au urmat și alți miliardari făcuți fericiți de mandatul lui Macron. Pare să se fi declanșat o goană nebună de reabilitare, internă și externă, a bogaților, atît de mult înfierați în ultimii ani, în ochii săracilor. Desigur, ca să nu sărăcească de pe urma donațiilor, vine la fix propunerea fostului ministru francez al culturii ca banii dați pentru Notre Dame să fie deductibili 90% din impozitul pe profit, ceea ce înseamnă că plătește, finalmente, tot statul alimentat de impozitele zecilor de milioane de francezi.
Nu în ultimul rînd, incendierea Notre Dame aduce cu sine și satisfacția nereținută a extremiștilor de stînga, dar, mai ales, a islamiștilor, ceea ce alimentează, spre exemplu, nu doar la nivelul Franței, ci al întregii Europe furia împotriva imigrației promovate de Merkel. Alt punct pentru Macron.
Într-o oarecare măsură, chiar și declanșarea incendiului în Săptămîna Patimilor ar putea fi – și e deja – considerată de oamenii mai bisericoși un semn că ceva nu e bine în societate, că s-a mers prea mult pe drumul dihoniei necreștinești.
Cum spuneam, nu există dovezi deocamdată – doar unele semne de întrebare legate de izbucnirea incendiului, de felul cum au acționat pompierii ori de graba cu care autoritățile au anunțat că e accident și nu mînă criminală – că ar fi vorba de o acțiune plănuită.
Dar e sigur că incendiul de la Notre Dame, venit în pragul campaniei electorale, i-a ”ars” multe probleme președintelui francez. (PRELUARE INPOLITICS.RO–B.I.)
Actualitate
Schimbare strategică la vârful GDIT: Amy Johnson preia conducerea gigantului tehnologic
Gigantul din sectorul tehnologiei federale, General Dynamics Information Technology (GDIT), traversează o etapă de transformare majoră, anunțând numirea unei veterane a companiei în funcția de președinte. Începând cu data de 3 noiembrie, Amy Johnson va prelua frâiele organizației, marcând un nou capitol în strategia de dezvoltare a acestei entități esențiale pentru infrastructura digitală a statului.
O tranziție orchestrată la nivel înalt
Această schimbare vine pe fondul plecării lui Amy Gilliland, care a ocupat poziția de președinte timp de aproape un deceniu. În perioada de tranziție, rolul a fost exercitat interimar de către Paul Nedzbala. Conducerea grupului General Dynamics și-a exprimat încrederea deplină în noua numire, subliniind capacitatea demonstrată a lui Johnson de a gestiona echipe în contexte extrem de complexe și de a oferi soluții tehnice sofisticate pentru clienții din sectorul public și militar. Se mizează pe leadership-ul său dinamic, rigoarea operațională și alinierea profundă la cultura organizațională a companiei pentru a genera valoare sustenabilă pe termen lung.
O carieră construită pe expertiză tehnică solidă
Amy Johnson nu este o figură nouă în cadrul grupului, având un parcurs remarcabil de 27 de ani în cadrul General Dynamics Mission Systems. Ultima sa funcție, cea de vicepreședinte și manager general pentru divizia de Spațiu, Cibernetică și Inteligență, i-a oferit o perspectivă vastă asupra provocărilor tehnologice actuale. Experiența sa extinsă acoperă domenii critice precum securitatea cibernetică, electronica de apărare și sistemele complexe de spionaj și supraveghere, pregătind-o temeinic pentru responsabilitățile noului rol de la vârful GDIT.
Un pilon al securității și eficienței federale
Poziționată ca unul dintre cei mai importanți jucători pe piața IT-ului federal, GDIT constituie un partener strategic pentru agențiile guvernamentale și pentru sectorul militar. Compania livrează instrumente critice de software, rețelistică și securitate cibernetică, facilitând comunicații securizate și operațiuni complexe de monitorizare a amenințărilor. În noul său mandat, Amy Johnson va coordona eforturile companiei de a rămâne în avangarda inovației tehnologice, într-un mediu geopolitic și tehnologic marcat de o complexitate tot mai mare și de necesitatea unei reacții rapide la riscurile emergente.
Actualitate
HD Hyundai și Kiewit plănuiesc un nou șantier naval în SUA
Compania sud-coreeană HD Hyundai și firma nord-americană Kiewit Maritime intenționează să înființeze în Statele Unite un șantier naval pentru construcția de nave auxiliare destinate Marinei americane și de nave comerciale. Facilitatea ar urma să producă și blocuri și module pentru industria navală din SUA.
Construcția ar putea începe în 2027
Societatea mixtă propusă, denumită HD Kiewit Shipbuilding LLC, ar urma să fie construită pe un amplasament industrial existent. Companiile nu au precizat locația exactă, dar au indicat că terenul va avea acces la ape adânci și ieșire neîngrădită spre Golful Mexic.
Lucrările sunt planificate să înceapă în 2027, iar operațiunile complete ar urma să fie lansate în 2029. Potrivit firmelor, șantierul ar putea susține până la 3.000 de locuri de muncă cu normă întreagă.
Automatizare și tehnologii digitale
Proiectul vizează facilități moderne de producție, care să valorifice infrastructura industrială deja existentă. Planurile includ utilizarea gemenilor digitali, a sistemelor automatizate de producție și a sudurii robotizate, tehnologii despre care companiile spun că ar putea spori productivitatea, calitatea și siguranța în procesul de construcție navală.
HD Hyundai prezintă inițiativa drept o contribuție la consolidarea industriei navale americane și la extinderea cooperării dintre Statele Unite și Coreea de Sud.
Proiectul, în contextul investițiilor sud-coreene
Planul apare după ce Coreea de Sud a aprobat, în iulie 2025, investiții de 350 de miliarde de dolari în proiecte din SUA selectate de președintele Donald Trump. Pachetul include 150 de miliarde de dolari pentru construcția navală americană și a fost asociat cu reducerea tarifelor aplicate importurilor sud-coreene.
Parteneriate în industria de apărare
HD Hyundai este cel mai mare constructor naval din Coreea de Sud și are deja colaborări cu companii americane din domeniul apărării. Anul trecut, firma a semnat un memorandum de înțelegere cu HII pentru a explora oportunități în construcția de nave militare și comerciale. În august, cele două companii au lansat și un program-pilot pentru utilizarea echipamentelor inteligente de sudură mecanizată la divizia Ingalls Shipbuilding a HII.
Kiewit Maritime este afiliată grupului Kiewit, o companie nord-americană de construcții și inginerie cu experiență în realizarea de baze, șantiere navale și alte proiecte de infrastructură pentru apărarea SUA.
Actualitate
Pentagonul și Lockheed Martin stabilesc cadrul unui acord pe zece ani pentru F-35
Pentagonul și Lockheed Martin au anunțat un acord-cadru privind producția și susținerea pe termen lung a avioanelor F-35 Joint Strike Fighter. Înțelegerea ar putea schimba modul în care este gestionat programul, însă intrarea sa în vigoare depinde de aprobarea Congresului și de clarificarea unor detalii esențiale.
Acordul vizează cel puțin 850 de aeronave americane, distribuite pe zece loturi de producție, alături de piese de schimb inițiale. Mai include zece ani de servicii de susținere și kituri de modernizare. Potrivit Pentagonului, Lockheed Martin va finanța inițiative în valoare de 7 miliarde de dolari pentru programul F-35, fără ca acestea să fie detaliate în anunț. Compania afirmă că va menține ritmul de producție la 156 de aparate pe an, pentru cele trei versiuni ale avionului.
Contractul promite stabilitate, nu și o creștere a producției
Responsabilii americani susțin că acordul aliniază stimulentele financiare cu rezultatele obținute și ar putea consolida capacitatea bazei industriale de apărare. Directorul general al Lockheed Martin, Jim Taiclet, a declarat că înțelegerea oferă companiei și furnizorilor săi mai multă predictibilitate pentru investiții în extinderea capacității, eficiență și reziliența lanțului de aprovizionare.
Administrația Trump a promovat acorduri-cadru similare pentru sisteme de armament solicitate, în ideea că angajamentele pe termen lung pot susține producția și reduce costurile prin economii de scară. În cazul F-35, însă, anunțul nu prevede majorarea ritmului de fabricație.
Rămân neclarificate și două chestiuni centrale: cât va costa inițiativa contribuabililor și ce economii estimează Pentagonul că va obține prin achizițiile multianuale.
Investiții în furnizori și stimulente pentru performanță
Lockheed Martin și Biroul Programului Comun F-35 urmează să stabilească termenii contractuali, prețurile și calendarul, înaintea atribuirii oficiale a contractului. Acest pas va putea avea loc numai dacă legislatorii aprobă autoritatea necesară și fondurile aferente.
Un acord pe zece ani ar putea valora zeci de miliarde de dolari. Un contract recent pentru două loturi de F-35, cu aproape 300 de aeronave, a ajuns la 24,3 miliarde de dolari.
În cadrul unei teleconferințe cu investitorii, Taiclet a spus că înțelegerea ar putea permite furnizorilor să investească în recrutare și software și să reducă livrările întârziate sau neconforme către linia de producție din Fort Worth, Texas. El a adăugat că firmele participante ar putea beneficia de un mecanism de ajustare a prețului fix, care le-ar permite să obțină profituri mai mari dacă își îndeplinesc obiectivele.
Acordul ar urma, de asemenea, să permită gruparea pieselor destinate producției și susținerii aeronavelor, pentru a obține prețuri mai bune de la furnizori. Investițiile ar putea sprijini și testarea noilor capabilități introduse prin programele de modernizare.
Conducerea Lockheed Martin nu se așteaptă ca acordul pentru următorul lot de producție, Lotul 20, să fie finalizat înainte de anul viitor.
Congresul poate impune condiții suplimentare
Legislatorii analizează în prezent posibilitatea de a acorda Pentagonului autoritate pentru contracte multianuale F-35. Proiectele de lege privind autorizarea apărării pentru anul fiscal 2027, atât în Senat, cât și în Camera Reprezentanților, includ prevederi care ar permite astfel de contracte.
Varianta Camerei impune însă garanții suplimentare: înainte de autorizarea unui contract multianual, secretarul Apărării ar trebui să certifice că acesta include toate piesele de schimb inițiale și echipamentele alternative pentru fiecare aeronavă. Pentagonul ar trebui, de asemenea, să demonstreze economii de cel puțin 5%.
Niciuna dintre versiunile proiectului de lege nu autorizează explicit un acord multianual pentru susținerea flotei, ceea ce ar putea lăsa nerezolvată o componentă importantă a propunerii. Un precedent sugerează că această etapă ar putea fi dificilă: programul F-35 a analizat anterior un contract de susținere pe cinci ani, bazat pe performanță, dar nu a reușit să demonstreze că acesta ar reduce costurile sau ar îmbunătăți gradul de pregătire.
Dimensiunea internațională, o piesă importantă a acordului
Răspândirea internațională a programului ar putea complica negocierile. Lockheed Martin afirmă însă că acordul nu va schimba modul de alocare a sloturilor de producție între cumpărătorii F-35. Biroul Programului Comun va continua să gestioneze comenzile tuturor clienților, iar compania susține că economiile de scară ar putea reduce în timp costurile pentru operatorii străini.
Programul F-35 este prevăzut să continue până în anii 2080, iar susținerea aeronavelor reprezintă o parte majoră din costul total estimat al ciclului de viață, de aproape două trilioane de dolari. Îmbunătățirea disponibilității operaționale este una dintre priorități. Rapoarte ale organismelor guvernamentale de supraveghere au semnalat că pregătirea flotei este afectată de capacitatea insuficientă a centrelor de mentenanță, lipsa pieselor și accesul limitat al tehnicienilor militari la datele tehnice ale aeronavei.
Peste 1.300 de F-35 au fost livrate până acum. În ultimii doi ani, însă, numeroase aparate noi au fost folosite pentru instruire, în timp ce oficialii încearcă să aprobe o actualizare necesară pentru utilizarea lor în luptă.
-
Exclusivacum 4 zileCURTEA DE CONTURI CONFIRMĂ: BINGO–ROSAL (“BINGO PENAL”) A JEFUIT CETĂȚENII DIN PRAHOVA! INCISIV DE PRAHOVA – SINGURUL ZIAR CARE A DEZVĂLUIT, ÎN EXCLUSIVITATE, FURTUL CELOR 65.000 DE BUNURI DE RETUR! (DOCUMENTE)
-
Exclusivacum 4 zileArhitectura dezmatului (II). Urbanism cu scaunul în valiză: Raduna are hotărâre definitivă, Pandele și Polițeanu au de dat explicații
-
Exclusivacum o ziI.P.J. Prahova – În Băicoi, „legea” se cântă la ureche. Grădinița de cadre: „Curva”, lăutarul, Wetterbestul și „Pulea” Rozin
-
Exclusivacum 2 zileArhitectura dezmatului (III). Polițeanu o intimidează pe Rădună, o protejează pe Pandele: manual de abuz urbanistic la Primăria Ploiești
-
Exclusivacum 3 zileDosarul Antigrindină – Partea a XVI‑a –Electromecanica plânge cu lacrimi de iodură: «Nu noi, Doamne, SNACP-ul!»” (DOCUMENTE)
-
Exclusivacum 4 zileStrict secret: cum își ascund șefii M.A.I. abuzurile sub ștampilă
-
Exclusivacum 4 zileCamere, tăcere și confidențialitate la kilogram: cum își filmează MAI polițiștii, iar ANSPDCP se uită în altă parte
-
Administratieacum 4 zileDouă instanțe dau dreptate polițiștilor în disputa privind sporul pentru condiții grele în concediul de odihnă




