Connect with us

Actualitate

DIICOT: Laura Kovesi a reusit sa finalizeze cu trimiteri in judecata doar 5 dosare. In restul cauzelor, Luluta a dat NUP si SUP

Publicat

pe

Documente EXPLOZIVE publicate de Lumea Justitiei:

DE ATAT A FOST IN STARE – Dupa ce a condus PICCJ si DNA, Laura Kovesi poate ajunge sefa Parchetului European chiar daca are mai putine dosare solutionate cu rechizitorii decat un procuror de parchet de judecatorie

A avut dreptate fostul presedinte al Romaniei Traian Basescu (foto stanga) acum 3 ani, cand a declarat ca a luat-o pe Laura Kovesi (foto dreapta) de la Sibiu si a numit-o Procurorul General al Romaniei, in 2006, in ciuda numarului mic de dosare in care aceasta obtinuse condamnari: „Codruta era un copil de 28 de ani din Sibiu, procuror care facuse vreo 3 dosare. (…) Tinta mea era sa gasesc o femeie si sa fie tanara. Era cel mai tanar procuror de pe lista care mi-a fost prezentata. Daca imi aduc bine aminte, avea trei dosare care se finalizasera cu condamnare. Zic: ‘Procuror tanar, rata de succes 100%, femeie. Pe Codruta o vreau Procuror General’”.

Confirmarea a venit chiar din partea DIICOT Sibiu, unitate de parchet unde Luluta a activat in intervalul 14 decembrie 2004 – 1 septembrie 2006, chiar inainte ca Basescu s-o insurubeze la sefia Ministerului Public. Intr-un raspuns adresat jurnalistei Berta Popescu de la Antena 3, Directia pentru Investigarea Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism a precizat luni, 4 martie 2019, ca Laura Kovesi a solutionat 78 de dosare, dintre care numai 5 au fost finalizate cu rechizitorii, 26 primind solutia de neincepere a urmaririi penale (NUP), 18 incheindu-se cu scoaterea de sub urmarire penala (SUP), iar alte 29 fiind declinate sau conexate. Chiar daca DIICOT nu precizeaza cate dintre cele 5 dosare trimise in judecata s-au terminat cu achitari si cate cu condamnari, e de presupus ca cifra avansata de Traian Basescu nu este departe de adevar.

Iata asadar cum Laura Kovesi, dupa ce a condus PICCJ si DNA, poate ajunge la sefia Parchetului European desi are mai putine dosare chiar si decat un procuror de parchet de judecatorie.

Iata raspunsul DIICOT (vezi facsimil):

„Doamnei procuror Laura Codruta Kovesi i-au fost repartizate spre solutionare in cadrul DIICOT – Biroul Teritorial Sibiu, in perioada 14.12.2004 – 01.09.2006, un numar de 125 de dosare, din care au fost repartizate 47 de dosare, solutionand un numar de 78 de dosare, astfel:

– Rechizitorii – 5:

  1. Dosar pentru savarsirea infractiunii prevazute de art. 19 alin. 1 din Legea nr. 51/1991 (n.r. privind securitatea nationala a Romaniei)
  2. Dosar pentru savarsirea infractiunilor prevazute de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 (n.r. privind privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate), rap. la art. 2 alin. 1 lit. a si art. 2 alin. 1 lit. b pct. 5 si pct. 18 din Legea nr. 39/2003; art. 42 alin. 1, alin. 2 din Legea nr. 161/2003 (n.r. privind privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei); art. 49 din Legea nr. 161/2003; art. 46 alin. 2 din Legea nr. 161/2003; art. 215 alin. 5 din Cod penal (n.r. vechiul Cod penal); art. 25 din Legea nr. 365/2002 (n.r. privind privind comertul electronic) si art. 27 alin. 3 din Legea nr. 365/2002;
  3. Dosar pentru savarsirea infractiunilor prevazute de art. 7 alin. 1 si 3 din Legea nr. 39/2003, rap. la art. 2 alin. 1, pct. 2, 4, 5 din Legea nr. 39/2003; art. 189 alin. 2 si 5 Cod penal; art. 180 alin. 2 Cod penal; art. 194 alin. 1 Cod penal; art. 217 alin. 1 Cod penal; art. 193 alin. 1 Cod penal; art. 20 rap. la art. 215 alin. 1, 2, 3 Cod penal; art. 215 alin. 1 si 3 Cod penal; art. 215 alin. 1, 2 si 3 Cod penal; art 291 Cod penal; art. 290 Cod penal;
  4. Dosar pentru savarsirea infractiunii prevazute de art. 2 din Legea nr. 143/2000 (n.r. privind privind prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri);
  5. Dosar pentru savarsirea infractiunilor prevazute de art. 208 alin. 1 si art. 209 alin. 1 lit. a, g si i Cod penal si art. 279 Cod penal combinat cu art. 138 din Legea nr. 295/2004 (n.r. privind privind regimul armelor si al munitiilor).

– Scoatere de sub urmarirea penala – 3 dosare:

  1. dosar pentru infractiunea prevazuta de art. 23 din Legea nr. 656/2002 (n.r. pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, precum si pentru instituirea unor masuri de prevenire si combatere a finantarii terorismului)
  2. dosar pentru infractiunea prevazuta de art. 279 Cod penal
  3. dosar pentru infractiunea prevazuta de art. 279 Cod penal rap. la art. 138 din Legea nr. 295/2004

– Scoaterea de sub urmarirea penala cu aplicarea art. 18/1 Cod penal – 15 dosare:

  1. 8 dosare pentru infractiunea prevazuta de art. 2 si 4 din Legea nr. 143/2000
  2. 1 dosar pentru infractiunea prevazuta de art. 44 din Legea nr. 161/2003
  3. 4 dosare pentru infractiunea prevazuta de art. 279 Cod penal
  4. 2 dosare pentru infractiunea prevazuta de art. 280 Cod penal.

– Neincepere a urmaririi penale – 26 de dosare:

  1. 6 dosare pentru infractiunea prevazuta de art. 2 si 4 din Legea nr. 143/2000
  2. 1 dosar pentru infractiunea prevazuta de art. 42 din Legea nr. 161/2003
  3. 18 dosare pentru infractiunea prevazuta de art. 279 Cod penal
  4. 1 dosar pentru infractiunea prevazuta de art. 280 Cod penal.

– Declinate / conexate – 29 de dosare.

 

 

Art. 18/1 din vechiul Cod penal:

„(1) Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, daca prin atingerea minima adusa uneia din valorile aparate de lege si prin continutul ei concret, fiind lipsita in mod vadit de importanta, nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni.
(2) La stabilirea in concret a gradului de pericol social se tine seama de modul si mijloacele de savarsire a faptei, de scopul urmarit, de imprejurarile in care fapta a fost comisa, de urmarea produsa sau care s-ar fi putut produce, precum si de persoana si conduita faptuitorului, daca este cunoscut.
(3) In cazul faptelor prevazute in prezentul articol, procurorul sau instanta poate aplica una dintre sanctiunile cu caracter administrativ prevazute la art. 91”
.

Prevederile legale invocate in rechizitorii (in vigoare in perioada mentionata):

  1. Art. 19 alin. 1 din Legea nr. 51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei:

Initierea, organizarea sau constituirea pe teritoriul Romaniei a unor structuri informative care pot aduce atingere sigurantei nationale, sprijinirea in orice mod a acestora sau aderarea la ele, detinerea, confectionarea sau folosirea ilegala de mijloace specifice de interceptare a comunicatiilor, precum si culegerea si transmiterea de informatii cu caracter secret ori confidential, prin orice mijloace, in afara cadrului legal, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani, daca fapta nu constituie o infractiune mai grava.

Tentativa se pedepseste”.

  1. Legea nr. 39/2003 privind privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate:

Articolul 2

In prezenta lege termenii si expresiile de mai jos au urmatorul inteles:

  1. a) grup infractional organizat – grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, care exista pentru o perioada si actioneaza in mod coordonat in scopul comiterii uneia sau mai multor infractiuni grave, pentru a obtine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material; nu constituie grup infractional organizat grupul format ocazional in scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infractiuni si care nu are continuitate sau o structura determinata ori roluri prestabilite pentru membrii sai in cadrul grupului;
  2. b) infractiune grava – infractiunea care face parte din una dintre urmatoarele categorii: (…)
  3. infractiuni contra patrimoniului, care au produs consecinte deosebit de grave; (…)
  4. infractiuni savarsite prin intermediul sistemelor si retelelor informatice sau de comunicatii; (…)

Articolul 7

(1) Initierea sau constituirea unui grup infractional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice forma a unui astfel de grup se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi”.

Legea nr. 161/2003 privind privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei:

„Articolul 42

(1) Accesul, fara drept, la un sistem informatic constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda.

(2) Fapta prevazuta la alin. (1), savarsita in scopul obtinerii de date informatice, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani. (…)

Articolul 46

(1) Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 6 ani:

  1. a) fapta de a produce, vinde, de a importa, distribui sau de a pune la dispozitie, sub orice alta forma, fara drept, a unui dispozitiv sau program informatic conceput sau adaptat in scopul savarsirii uneia dintre infractiunile prevazute la art. 42-45;
  2. b) fapta de a produce, vinde, de a importa, distribui sau de a pune la dispozitie, sub orice alta forma, fara drept, a unei parole, cod de acces sau alte asemenea date informatice care permit accesul total sau partial la un sistem informatic in scopul savarsirii uneia dintre infractiunile prevazute la art. 42-45.

(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si detinerea, fara drept, a unui dispozitiv, program informatic, parola, cod de acces sau data informatica dintre cele prevazute la alin. (1) in scopul savarsirii uneia dintre infractiunile prevazute la art. 42-45. (…)

Articolul 49

Fapta de a cauza un prejudiciu patrimonial unei persoane prin introducerea, modificarea sau stergerea de date informatice, prin restrictionarea accesului la aceste date ori prin impiedicarea in orice mod a functionarii unui sistem informatic, in scopul de a obtine un beneficiu material pentru sine sau pentru altul, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12 ani”.

Art. 215 din vechiul Cod penal:

Inselaciunea care a avut consecinte deosebit de grave se pedepseste cu inchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi”.

Legea nr. 365/2002 privind comertul electronic:

Articolul 25

Detinerea de echipamente in vederea falsificarii instrumentelor de plata electronica

Fabricarea ori detinerea de echipamente, inclusiv hard-ware sau software, cu scopul de a servi la falsificarea instrumentelor de plata electronica se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani. (…)

Articolul 27

Efectuarea de operatiuni financiare in mod fraudulos

(1) Efectuarea uneia dintre operatiunile prevazute la art. 1 pct. 10, prin utilizarea unui instrument de plata electronica, inclusiv a datelor de identificare care permit utilizarea acestuia, fara consimtamantul titularului instrumentului respectiv, se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 12 ani.

(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza efectuarea uneia dintre operatiunile prevazute la art. 1 pct. 10, prin utilizarea neautorizata a oricaror date de identificare sau prin utilizarea de date de identificare fictive.

(3) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza transmiterea neautorizata catre alta persoana a oricaror date de identificare, in vederea efectuarii uneia dintre operatiunile prevazute la art. 1 pct. 10”.

  1. Legea nr. 39/2003 privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate:

„Articolul 2

In prezenta lege termenii si expresiile de mai jos au urmatorul inteles:

  1. a) grup infractional organizat – grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, care exista pentru o perioada si actioneaza in mod coordonat in scopul comiterii uneia sau mai multor infractiuni grave, pentru a obtine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material; nu constituie grup infractional organizat grupul format ocazional in scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infractiuni si care nu are continuitate sau o structura determinata ori roluri prestabilite pentru membrii sai in cadrul grupului;
  2. b) infractiune grava – infractiunea care face parte din una dintre urmatoarele categorii:
  3. infractiuni contra patrimoniului, care au produs consecinte deosebit de grave; (…)
  4. infractiuni savarsite prin intermediul sistemelor si retelelor informatice sau de comunicatii”.

Articolul 7

(1) Initierea sau constituirea unui grup infractional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice forma a unui astfel de grup se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.(…)

(3) Daca faptele prevazute la alin. (1) au fost urmate de savarsirea unei infractiuni grave, se aplica regulile de la concursul de infractiuni”.

Vechiul Cod Penal:

„Articolul 20

(1) Tentativa consta in punerea in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care a fost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.

(2) Exista tentativa si in cazul in care consumarea infractiunii nu a fost posibila datorita insuficientei sau defectuozitatii mijloacelor folosite, ori datorita imprejurarii ca in timpul cand s-au savarsit actele de executare, obiectul lipsea de la locul unde faptuitorul credea ca se afla.

(3) Nu exista tentativa atunci cand imposibilitatea de consumare a infractiunii este datorita modului cum a fost conceputa executarea. (…)

Articolul 180 (…)

(2) Lovirea sau actele de violenta care au pricinuit o vatamare ce necesita pentru vindecare ingrijiri medicale de cel mult 20 de zile se pedepsesc cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda. (…)

Articolul 189 (…)

(1) Lipsirea de libertate a unei persoane in mod ilegal se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani.

(2) In cazul in care fapta este savarsita prin simularea de calitati oficiale, prin rapire, de o persoana inarmata, de doua sau mai multe persoane impreuna sau daca in schimbul eliberarii se cere un folos material sau orice alt avantaj, precum si in cazul in care victima este minora sau este supusa unor suferinte ori sanatatea sau viata ii este pusa in pericol, pedeapsa este inchisoarea de la 7 la 15 ani.

(3) Cu pedeapsa inchisorii de la 7 la 15 ani se sanctioneaza si lipsirea de libertate a unei persoane savarsita in scopul de a o obliga la practicarea prostitutiei.

(4) Daca pentru eliberarea persoanei se cere, in orice mod, ca statul, o persoana juridica, o organizatie internationala interguvernamentala sau un grup de persoane sa indeplineasca sau sa nu indeplineasca un anumit act, pedeapsa este inchisoarea de la 7 la 18 ani.

(5) Daca faptele prevazute la alin. 1-4 se savarsesc de catre o persoana care face parte dintr-un grup organizat, pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 15 ani, in cazul alin. 1, inchisoarea de la 7 la 18 ani, in cazul alin. 2 si 3, inchisoarea de la 10 la 20 de ani, in cazul alin. 4. (…)

Articolul 193

(1) Fapta de a ameninta o persoana cu savarsirea unei infractiuni sau a unei fapte pagubitoare indreptate impotriva ei, a sotului ori a unei rude apropiate, daca este de natura sa o alarmeze, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda, fara ca pedeapsa aplicata sa poata depasi sanctiunea prevazuta de lege pentru infractiunea care a format obiectul amenintarii. (…)

Articolul 194

(1) Constrangerea unei persoane, prin violenta sau amenintare, sa dea, sa faca, sa nu faca sau sa sufere ceva, daca fapta este comisa spre a dobandi in mod injust un folos, pentru sine sau pentru altul, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani. (…)

Articolul 215

(1) Inducerea in eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevarata a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasa a unei fapte adevarate, in scopul de a obtine pentru sine sau pentru altul un folos material injust si daca s-a pricinuit o paguba, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 12 ani.

(2) Inselaciunea savarsita prin folosire de nume sau calitati mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 15 ani. Daca mijlocul fraudulos constituie prin el insusi o infractiune, se aplica regulile privind concursul de infractiuni.

(3) Inducerea sau mentinerea in eroare a unei persoane cu prilejul incheierii sau executarii unui contract, savarsita in asa fel incat, fara aceasta eroare, cel inselat nu ar fi incheiat sau executat contractul in conditiile stipulate, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta in alineatele precedente, dupa distinctiile acolo aratate.

Articolul 217

(1) Distrugerea, degradarea ori aducerea in stare de neintrebuintare a unui bun apartinand altuia sau impiedicarea luarii masurilor de conservare ori de salvare a unui astfel de bun, precum si inlaturarea masurilor luate, se pedepsesc cu inchisoare de la o luna la 3 ani sau cu amenda.

Articolul 290

(1) Falsificarea unui inscris sub semnatura privata prin vreunul din modurile aratate in art. 288, daca faptuitorul foloseste inscrisul falsificat ori il incredinteaza altei persoane spre folosire, in vederea producerii unei consecinte juridice, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

(2) Tentativa se pedepseste.

Articolul 291

Folosirea unui inscris oficial ori sub semnatura privata, cunoscand ca este fals, in vederea producerii unei consecinte juridice, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani cand inscrisul este oficial, si cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda cand inscrisul este sub semnatura privata”.

  1. Art. 2 din Legea nr. 143/2000 privind privind prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri:

„(1) Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea in vanzare, vanzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpararea, detinerea ori alte operatiuni privind circulatia drogurilor de risc, fara drept, se pedepsesc cu inchisoare de la 3 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.

(2) Daca faptele prevazute la alin. (1) au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa este inchisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi”.

  1. Vechiul Cod penal:

„Articolul 208

(1) Luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia, fara consimtamantul acestuia, in scopul de a si-l insusi pe nedrept, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 12 ani. (…)

Articolul 209

(1) Furtul savarsit in urmatoarele imprejurari:

  1. a) de doua sau mai multe persoane impreuna; (…)
  2. g) in timpul noptii; (…)
  3. i) prin efractie, escaladare sau prin folosirea fara drept a unei chei adevarate ori a unei chei mincinoase. (…)

Articolul 279

(1) Detinerea, portul, confectionarea, transportul, precum si orice operatie privind circulatia armelor si munitiilor sau functionarea atelierelor de reparat arme, fara drept, se pedepsesc cu inchisoare de la 2 la 8 ani.

(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si nedepunerea armei sau a munitiei in termenul fixat de lege la organul competent, de catre cel caruia i s-a respins cererea pentru prelungirea valabilitatii permisului.

(3) Se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani:

  1. a) detinerea, instrainarea sau portul, fara drept, de arme ascunse ori de arme militare, precum si a munitiei pentru astfel de arme;
  2. b) detinerea, instrainarea sau portul, fara drept, a mai multor arme cu exceptia celor prevazute la lit. a), precum si a armelor de panoplie, ori munitiei respective in cantitati mari.

(3/1) Portul de arme, fara drept, in localul unitatilor de stat sau al altor unitati la care se refera art. 145, la intruniri publice ori in localuri de alegeri, se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 15 ani.

(4) Tentativa se pedepseste”.

Art. 138 din Legea nr. 295/2004 privind privind regimul armelor si al munitiilor:

Efectuarea oricaror operatiuni cu arme sau munitii, fara drept, constituie infractiune si se pedepseste potrivit art. 279 alin. (1) din Codul penal”.

 

Actualitate

SpaceX lansează „Stargaze”: Un far de siguranță gratuit pe autostrada orbitală?

Publicat

pe

De

SpaceX a dezvăluit recent o platformă online inedită, denumită „Stargaze”, concepută pentru a monitoriza obiectele spațiale și a emite avertismente în cazul unor potențiale coliziuni pe orbită. Compania a promis că va oferi gratuit datele de conștientizare situațională spațială (SSA) generate de acest sistem altor operatori de sateliți, marcând un moment potențial decisiv în gestionarea traficului orbital.

O nouă eră în monitorizarea spațială

Necesitatea stringentă a unei astfel de inovații a devenit evidentă în decembrie, când un satelit chinez a efectuat o manevră neanunțată în apropierea unuia dintre sateliții de comunicații Starlink ai SpaceX, generând un pericol iminent de coliziune. Acest incident, alături de alte situații la limită înregistrate pe parcursul anului trecut, a determinat compania să coboare aproximativ 4.400 de sateliți Starlink la o altitudine de circa 480 de kilometri. Această decizie strategică reduce riscul de aglomerație, având în vedere că, la această altitudine, sateliții morți și alte deșeuri spațiale sunt eliminate mai rapid de pe orbită datorită atracției gravitaționale mai puternice a Pământului.

Platforma Stargaze generează date SSA utilizând informațiile de auto-orientare colectate de aproape 9.600 de sateliți Starlink. Potrivit SpaceX, acest sistem „îmbunătățește semnificativ siguranța și sustenabilitatea operațiunilor satelitare pe orbita terestră joasă (LEO)”. Sistemul detectează autonom observațiile obiectelor aflate pe orbită, le agregă pentru a genera estimări precise ale orbitei și predicții de poziție și viteză pentru toate obiectele detectate, aproape în timp real. Aceste predicții sunt integrate într-o platformă de management al traficului spațial care identifică potențialele abordări periculoase între obiecte și generează Mesaje de Date de Conjuncție (MDC). Un avantaj major este că Stargaze furnizează aceste rezultate în doar câteva minute, spre deosebire de standardul actual al industriei, care poate dura ore.

O soluție proactivă pentru traficul orbital

SpaceX a declarat că va pune la dispoziția operatorilor de sateliți aceste MDC-uri, cu condiția ca aceștia să partajeze, la rândul lor, date despre locația și mișcările propriilor sateliți. Prin oferirea gratuită a acestui serviciu de partajare a efemeridelor și de screening al conjuncțiilor, compania speră să „motiveze operatorii să ia măsuri similare pentru partajarea efemeridelor și pentru un zbor sigur”. Această inițiativă nu este doar un pas tehnologic, ci și un apel la colaborare în spațiul aglomerat.

Unde inovația intâlnește controversele

Intrarea SpaceX în arena SSA comercială, având în vedere resursele considerabile ale lui Elon Musk și poziția sa dominantă pe piața spațială americană, ar putea crea valuri puternice. Această mișcare ar putea afecta atât firmele concurente de monitorizare spațială, cât și efortul de ani de zile al Departamentului Comerțului (DoC) de a dezvolta un serviciu civil de urmărire spațială. Acest program, Traffic Coordination System for Space (TraCSS), este conceput pentru a elibera Departamentul Apărării, permițându-i să-și concentreze capacitățile de monitorizare spațială asupra potențialelor amenințări orbitale din partea adversarilor.

Administrația Trump, în solicitarea sa de buget pentru anul fiscal 2026, a încercat să anuleze programul TraCSS al DoC, argumentând că societățile private, orientate spre profit, sunt mai mult decât pregătite să preia sarcina de a urmări obiectele spațiale și de a oferi avertismente de coliziune operatorilor, utilizând baza de date gratuită Space-Track.org a DoD. Un fost expert guvernamental a avertizat că această situație „are consecințe potențiale asupra comunității SSA comerciale emergente și asupra TraCSS”.

Limite și necesități ale unui sistem complet

Pe de altă parte, mai mulți experți au subliniat că Stargaze, în configurația sa actuală, nu este, din punct de vedere tehnic, capabil să ofere o soluție universală de SSA pentru operatorii spațiali. De exemplu, Stargaze va furniza date SSA relevante doar pentru operatorii cu sateliți aflați pe „orbita terestră joasă inferioară” (low LEO), deoarece nu poate monitoriza alte regimuri orbitale. Un expert guvernamental a precizat că „sistemele lor de urmărire a stelelor nu sunt telescoape”, indicând o limitare inerentă a tehnologiei folosite.

Richard DalBello, fostul șef al Oficiului pentru Comerț Spațial și responsabil cu programul TraCSS, a salutat inițiativa SpaceX ca o contribuție la siguranța și securitatea spațială. Cu toate acestea, el a avertizat că un sistem civil de SSA este în continuare absolut necesar. Într-o postare pe LinkedIn, DalBello a subliniat că „TraCSS încă contează. Coordonarea traficului spațial civil are nevoie de o coloană vertebrală neutră, bazată pe standarde, care să nu fie legată de platforma, stimulentele sau termenii de serviciu ai unui singur operator. Un strat de arhitectură deschisă, administrat public, este cel care construiește interoperabilitatea, încrederea și durabilitatea întregului ecosistem – și pe care guvernul SUA îl poate susține alături de aliați și parteneri.”

În concluzie, lansarea Stargaze de către SpaceX reprezintă un pas important spre o mai bună conștientizare situațională în spațiu, aducând un instrument puternic și accesibil. Totuși, ea reaprinde și dezbaterea fundamentală despre rolul sectorului privat versus cel public în asigurarea siguranței spațiale globale și despre necesitatea unui cadru cuprinzător și independent pentru gestionarea traficului orbital, un domeniu în care miza este din ce în ce mai mare.

Citeste in continuare

Actualitate

Garda de Coastă a SUA, pe drumul unei modernizări fără precedent: Miliarde investite în flota viitorului

Publicat

pe

De

Garda de Coastă a Statelor Unite se pregătește pentru o transformare monumentală, alimentată de o infuzie masivă de capital de 25 de miliarde de dolari provenind din recenta lege de reconciliere a cheltuielilor. Noul comandant, amiralul Kevin Lunday, proaspăt învestit în funcție, a subliniat ambiția de a „supraîncărca” capacitățile forței, cu planuri concrete pentru extinderea flotei de spărgătoare de gheață construite pe teritoriul american și o retragere accelerată a elicopterelor MH-65 Dolphin.

Infuzia de capital și viziunea strategică

„Supraîncărcare este exact cuvântul potrivit,” a declarat amiralul Lunday în fața parlamentarilor. „Acesta este motorul succesului programului ‘Force Design 2028’… și mută oamenii mai aproape de liniile frontului pentru a eficientiza și a crea o ‘superautostradă’ de achiziții și contractare.” Lunday, care a preluat comanda ca al 28-lea șef al Gărzii de Coastă a SUA pe 15 ianuarie, și-a prezentat viziunea în cadrul Subcomitetului pentru Garda de Coastă, Afaceri Maritime și Pescuit al Comitetului Senatului pentru Comerț, Știință și Transport, răspunzând la o serie de întrebări, inclusiv cele referitoare la tipurile de spărgătoare de gheață.

Revoluția spărgătoarelor de gheață: Prioritate națională

În centrul acestei modernizări stă o ambiție navală considerabilă: o flotă de 11 noi spărgătoare de gheață. Până în prezent, șase contracte pentru noi nave de securitate arctice de tip mediu (Arctic Security Cutters – ASC) au fost deja atribuite, dintre care două urmează să fie construite în Finlanda și până la patru, pe teritoriul Statelor Unite. Cu toate acestea, atenția se îndreaptă acum spre celelalte cinci vase rămase, care ar putea fi o combinație de ASC-uri și variante mai ușoare, cu o cerință fermă ca acestea să fie construite integral în SUA. „Lucrăm la atribuirea de contracte suplimentare pentru încă cinci, care vor aduce mai multă construcție navală în șantierele navale americane și vor consolida baza industrială a Americii,” a subliniat Lunday. Oficialii analizează intens feedback-ul din industrie privind ambele variante (ușoară și medie) pentru a elabora un plan de achiziții. „Nu avem încă o defalcare specifică a numărului de nave pentru fiecare variantă,” a adăugat comandantul.

Alaska, un nou punct strategic pe harta maritimă

Un aspect cheie al planurilor viitoare îl reprezintă potențiala bază permanentă a spărgătoarelor de gheață în Alaska. Senatorul Dan Sullivan, președintele subcomitetului, a insistat pe acest subiect, iar amiralul Lunday a confirmat că echipa sa analizează opțiunile, indicând că până la patru dintre aceste nave ar putea fi staționate în statul arctic. „Va trebui să alocăm personalul foarte curând și va trebui să luăm decizii în consultare cu Departamentul [de Securitate Internă] și apoi în comunicare cu Congresul cu privire la deciziile de bazare acasă, iar acest lucru se va întâmpla în 2026,” a explicat comandantul. Această mișcare vine în contextul unei cereri anterioare din partea fostului președinte Donald Trump, care, anul trecut, a pledat pentru achiziționarea a până la 40 de spărgătoare de gheață în total, ca parte a unui efort pe termen lung de modernizare.

Flota aeriană la răscruce: Adio Dolphin, bun venit Jayhawk?

Pe lângă discuțiile despre nave, comitetul a abordat și planurile de modernizare a flotei de elicoptere, inclusiv posibila achiziție de aeronave MH-60 Jayhawk de la Sikorsky. Lunday a recunoscut că serviciul analizează încă ce să facă cu elicopterele mai vechi MH-65 Dolphin, fabricate de Airbus. Cu toate acestea, pare din ce în ce mai probabil ca aceste aeronave să fie retrase din serviciu mult mai devreme decât data inițială prevăzută, 2037. „Dolphin-ul este mult mai dificil de întreținut. Producătorul original de echipamente nu mai furnizează piese, așa că le eliminăm treptat… dar credem că retragerea va veni mult mai repede, având în vedere obsolescența,” a informat el membrii subcomitetului, semnalând o schimbare semnificativă în strategia aeriană a Gărzii de Coastă.

Citeste in continuare

Actualitate

Alarmă roșie în spațiu: Programul american de apărare antirachetă, amenințat de eșec

Publicat

pe

De

Un nou raport guvernamental aruncă o umbră serioasă de îndoială asupra viitorului programului cheie al Agenției de Dezvoltare Spațială (SDA), cel care vizează crearea unei constelații de sateliți pentru avertizare și urmărire a rachetelor, pe orbita joasă a Pământului (LEO). Se pare că inițiativa, menită să protejeze împotriva amenințărilor hipersonice, riscă să rateze atât obiectivele proprii, cât și nevoile operaționale esențiale.

Deficiențe tehnologice și intârzieri cronice

Documentul, intitulat „Sateliți de Avertizare Rachetă: Agenția de Dezvoltare Spațială Ar Trebui să Fie Mai Realistică și Transparentă cu Privire la Riscurile de Livrare a Capacităților”, publicat recent de Oficiul de Responsabilitate Guvernamentală (GAO), detaliază o serie de probleme. Deși analiza s-a concentrat pe „Stratul de Urmărire” (Tracking Layer) al SDA, constatările sugerează că multe dintre aceste probleme se extind la întregul efort al SDA de a construi o rețea de constelații LEO pentru Arhitectura sa Spațială Proliferată de Război (PWSA), care include și „Stratul de Transport” (Transport Layer) pentru releu de date și sisteme terestre.

GAO acuză SDA că „supraestimează maturitatea tehnologică a unor elemente critice pe care intenționează să le utilizeze.” Aceasta include navetele spațiale dezvoltate și operate de multiple companii, care, conform GAO, au necesitat modificări ce au generat „muncă suplimentară neplanificată” pentru contractori și „au adăugat la programele deja întârziate.”

Incertitudine în fața amenințărilor moderne

Poate cea mai îngrijorătoare constatare este că SDA și contractorii săi „nu au demonstrat încă dezvoltarea de trasee bidimensionale la timp, acționabile și precise pe orbită și trasee tridimensionale la sol, necesare pentru a contracara amenințările hipersonice și alte amenințări în evoluție.” Această deficiență ridică semne de întrebare serioase cu privire la capacitatea reală a sistemului de a îndeplini misiunea sa vitală.

Deși SDA raportează „atingerea unor etape inițiale” pe măsură ce avansează la fiecare doi ani cu noi variante de sateliți, numite Tranșe, GAO subliniază că aceste rapoarte „nu reflectă riscurile de program” și că agenția nu a „dezvoltat un program general sau la nivel de arhitectură” care ar permite o înțelegere mai bună a progresului real.

Miliarde investite, costuri viitoare neclare

Până în iulie 2025, raportul indică faptul că SDA a acordat contracte în valoare de 4,7 miliarde de dolari pentru 101 sateliți din Tranșele 0, 1 și 2 ale Stratului de Urmărire, către șase contractori principali: L3Harris Technologies, Lockheed Martin, Northrop Grumman, Raytheon, Sierra Space și SpaceX. În decembrie, agenția a emis încă patru contracte, în valoare totală de 3,5 miliarde de dolari, pentru un total de 72 de sateliți din Tranșa 3, către echipe conduse de Lockheed Martin, Rocket Lab USA, Northrop Grumman și L3Harris.

Însă, raportul subliniază că sateliții din Stratul de Urmărire sunt proiectați să aibă o durată de viață de doar cinci ani, moment în care SDA va trebui să îi înlocuiască – un cost a cărui valoare nu a fost încă definită. „Departamentul Apărării (DOD) nu cunoaște costul pe ciclu de viață pentru a livra capacități de avertizare și urmărire a rachetelor, deoarece nu a creat o estimare fiabilă a costurilor,” critică GAO.

Lipsa transparenței și nevoile operatorilor în umbră

În plus, procesul de stabilire a cerințelor de către SDA este considerat netransparent, inclusiv pentru operatorii care ar trebui să utilizeze constelația Tracking Layer. „De exemplu, SDA nu colaborează suficient cu comandamentele combatante, care raportează că au o înțelegere insuficientă despre modul în care SDA definește cerințele și când, sau dacă, SDA va livra capacitățile planificate. În consecință, SDA riscă să livreze sateliți care nu corespund nevoilor luptătorilor,” se arată în raport.

Recomandări pentru o redresare urgentă

GAO a formulat șase recomandări pentru Oficiul Secretarului Forțelor Aeriene, care supraveghează achizițiile și planurile bugetare ale SDA, pentru a îmbunătăți situația:

  1. Asigurarea că SDA „efectuează și documentează o evaluare adaptată a maturității tehnologice pentru noile elemente tehnologice critice inserate în fiecare tranșă viitoare,” începând cu Tranșa 3.
  2. Asigurarea că agenția respectă procesul stabilit în statutul Consiliului său de Război („Warfighter Council”) pentru „identificarea, definirea și prioritizarea colaborativă a cerințelor.”
  3. Asigurarea că SDA poate urmări „între cerințele generale de avertizare și urmărire a misiunii și eforturile de dezvoltare a tranșelor.”
  4. Asigurarea că SDA „dezvoltă și menține un program de rețea la nivel de arhitectură” pentru PWSA, care „să reflecte atât activitățile guvernamentale, cât și pe cele ale contractorilor.”
  5. Solicitarea ca agenția să impună contractorilor să furnizeze „Raportarea Datelor de Cost și Software.”
  6. Asigurarea că SDA „dezvoltă și stabilește estimări fiabile, bazate pe date, ale costurilor și un proces pentru actualizarea regulată a acestor estimări, care să sprijine luarea deciziilor bazate pe costuri, începând cu Tranșa 3.”

Într-o scrisoare adresată GAO din 16 decembrie, de la șeful interimar al achizițiilor spațiale al Forțelor Aeriene, generalul-maior Stephen Purdy, Pentagonul a fost de acord cu cinci dintre recomandări și a fost parțial de acord cu una, comentând că SDA respectă deja cerințele Departamentului Forțelor Aeriene privind Raportarea Datelor de Cost și Software și va continua să o facă.

SDA, în schimb, a contestat unele dintre evaluările GAO. Jennifer Elzea, purtător de cuvânt al SDA, a declarat că „Agenția de Dezvoltare Spațială apreciază timpul și atenția la detalii pe care Oficiul de Responsabilitate Guvernamentală le-a acordat revizuirii pregătirii pentru livrarea Stratului de Urmărire pentru Arhitectura Spațială Proliferată de Război (PWSA). În general, SDA a fost în dezacord cu specificul multor afirmații din raport; cu toate acestea, agenția va analiza recomandările raportului pentru a determina domeniile în care am putea îmbunătăți procesul nostru, transparența și livrarea capacităților către luptători.”

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv12 ore ago

„Il Capo”, milionar din evaziune? Fiscul ii pune dosarul la „fond”, White Tower așteaptă!

Ploiești, orașul contrariilor: „Il Capo” face evaziune, justiția se trezește! (apartamentele-fantomă mai așteaptă) Ploiești, orașul unde „șotronul” judiciar e sport...

Exclusivo zi ago

IPJ Prahova: „Clanul nod în papură” contra adevărului! Când amenințările legale vin de la… analfabeții juridici în uniformă!

Dezvăluiri incendiare aruncă, din nou și cu un tupeu greu de digerat, în aer credibilitatea Inspectoratului de Poliție Județean Prahova....

Exclusivo zi ago

IPJ Prahova: „Clanul nod în papură” – Când moralitatea e o păpușă gonflabilă și poliția, o afacere de „famiglie”!

Dezvăluiri incendiare aruncă din nou în aer credibilitatea Inspectoratului de Poliție Județean Prahova, unde, se pare, conceptul de „conflict de...

Exclusivo zi ago

Clanul contabililor fericiți” din Boldești-Scăeni: Cifra de afaceri a rudei, profitul din banii publici!(I)

Sora, Soțul și Fiul – O triplă alianță contabilă în umbra viceprimarului În micuța și, până acum, liniștita localitate Boldești-Scăeni,...

Exclusivo zi ago

Vărbilău S.A. – Apă fără acte, balastieră cu acte, iar candidații se dau fecioare politice”

Trei crai de la răsărit, aceeași masă, aceeași recepție: rețeaua de apă-blat Anul de grație 2021. În timp ce cetățenii...

Exclusivo zi ago

Coca-Cola sub domnia absurdului: Cum „Lordul” Nan și clanul său au transformat fabrica de fericire într-un focar de incompetență și ilegalități!

In adâncurile spumoase ale corporației Coca-Cola, acolo unde se presupunea că ar trebui să curgă bule de fericire și efervescență,...

Exclusivo zi ago

Mizeria din poliție: Când sefii se spală pe mâini, iar polițiștii se spală… singuri!

Codul Muncii? O hârtie igenică prea scumpă pentru unii „Înalți”! Alarmă, șoc și groază în sistemul românesc de ordine publică!...

Exclusivo zi ago

Scandal la ANP: Justiția română, o glumă proastă cu 24 de permisii și un polițist mort!

O corecție „dureroasă”: Nu 10, ci 24 de permisii pentru un criminal! Bucureștiul fierbe, iar scandalul din sistemul penitenciar capătă...

Exclusiv2 zile ago

MAI, CAMPION LA JAF LEGALIZAT: Cum Ministerul fura 50% din salariul polițiștilor, cu justiția la mână!

Avertisment pentru naivii contribuabili: În România, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a perfecționat arta de a ignora legea, de a dezinforma...

Exclusiv2 zile ago

SCANDALUL BONUSURILOR ÎN POLIȚIE: Europol acuză opacitate și favoritisme la acordarea majorărilor salariale

Sindicatul Europol trage un semnal de alarmă categoric cu privire la modul în care sunt distribuite majorările salariale pentru lucrări...

Exclusiv2 zile ago

BONUSURI DE PERFORMANȚĂ ÎN POLIȚIE: Majorări salariale de până la 50% anunțate pentru semestrul I 2026

Sindicatul Sidepol a adus în atenția publicului vestea bună pentru angajații Ministerului Afacerilor Interne: majorările salariale pentru lucrări de excepție...

Exclusiv4 zile ago

Circul de la Ploiești: Poliția Locală Ploiesti, azilul „ospătarilor” și coșmarul paraclinicilor politic activi – Statul de drept, în vacanță la „Revelion”!

Când reformele bat la ușă, Ploieștiul petrece cu incompetența la masă! În plin avânt al reformelor guvernamentale, care amenință să...

Exclusiv4 zile ago

Penitenciarul Giurgiu: Unde „spionii” au rămas fără baterii, iar informațiile critice mor pe drumul spre sefi

Ochi, urechi și… gura inchisă – Secretele bine păzite din pârnaie În peisajul pitoresc al penitenciarelor românești, unde fiecare zid...

Exclusiv4 zile ago

SCANDAL NAȚIONAL! „LEGEA MARIO”: FARSA MACABRĂ A STATULUI ROMÂN! CUM NE-A MĂCELĂRIT COPIII, APOI NE VINDE PEDEPSE PENTRU PROPRIA-I INCOMPETENȚĂ!

CENEI 2026: CRIMA PERFECTĂ A NEPĂSĂRII STATULUI, NU A MINORILOR! Localitatea Cenei, județul Timiș, intră în istorie nu prin frumusețea...

Exclusiv4 zile ago

Scandal fără precedent în sistemul penitenciar: Zece permisii acordate ucigașului unui polițist, pe fondul suspiciunilor de corupție la vârful ANP

Un val de indignare cutremură sistemul de justiție și ordine publică din România, după ce Sindicatul Europol a dezvăluit un...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Criptomonede Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv