Actualitate
SRI atacă SIE
Fenomene paranormale în proximitatea celor două cele mai importante servicii secrete ale României. SRI și SIE. Spionajul intern și spionajul extern. Dacă suntem cât de cât atenți, putem observa existența de dată recentă a unor structuri paralele serviciilor, aflate sub controlul unor agenți SRI, firește acoperiți și a căror activitate ocupă practic teritoriul Serviciului de Informații Externe. Nu e un război pe față. E un război al umbrelor. În centrul lor se află Dan Dima.
De ce mi-am fixat atenția asupra acestui personaj? A fost o pură întâmplare. Relativ recent, am scris despre cazul agentului CEDO Catrinel Brumar, numită ilegal acolo și retrasă din post fără prea mult tam-tam de premierul Viorica Dăncilă. Urmărind traseul acestei doamne, era clar că aveam de-a face cu o dronă. O dronă SIE. Și am fost curios să aflu ce mai face „în retragere” doamna Catrinel Brumar. Astfel am aflat cu uimire că instituția i-a asigurat o excepțională plasă de salvare. În Ministerul Afacerilor Externe. Acolo unde SIE are cele mai puternice ancore. Și nu în orice poziție. Ci în cea de director general cu însărcinări speciale. Hopa! Oare ce înseamnă asta? La ce s-o fi gândit când a numit-o Teodor Meleșcanu, în prezent membru marcant ALDE, dar anterior director al spionajului extern? La acest capitol, urmează să mai sap. Dar, până atunci, această neașteptată promovare a doamnei Catrinel Brumar, după ce a ocupat ilegal, adică fără un decret de numire, funcția de agent la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, m-a obligat să mă uit mai atent la ultimele noutăți din organigrama Ministerului de Externe. Unde mi-a atras atenția un faimos personaj. Acesta se numește Dan Dima. A fost consilier al președintelui Traian Băsescu. Și, în prezent, se află în epicentrul unei pânze de păianjen țesută în scurt timp de la plecarea din SRI de generalul Florian Coldea. Am identificat acolo nume interesante la care se referă și ziarul Național într-o senzațională dezvăluire.
În esență, avem de-a face cu o echipă de drone manevrate de ambele servicii secrete sau de structuri paralele acestora, cum ar fi pe partea SRI generalul Florian Coldea și care, nu o să vă vină să credeți, se ocupă de strategii de securitate concentrându-se mai ales pe spațiul estic. Adică, ia pâinea Serviciului de Informații Externe cu mâna SRI.
Pe cine coordonează Dan Dima, după ce, păstorit tot de servicii, i-a ciugulit din palmă a Cotroceni lui Traian Băsescu? La trei luni de la demisia forțată a lui Florian Coldea de la conducerea operativă SRI, acesta s-a transformat în eminența cenușie a unei noi structuri aparent a societății civile, numită LARICS, plasată în mod abil sub umbrela Academiei Române. Să traducem. LARICS înseamnă Laboratorul pentru Analiza Războiului Informațional și Comunicare Strategică. Instituția este condusă oficial de Dan Dungaciu și este împănată de drone și apropiați ai sistemului de securitate națională. Printre care, probabil pentru autenticitate, sunt plasați și câțiva ziariști rătăciți. Iată o listă scurtă a acestora. Cristian Diaconescu și Sergiu Celac. Oameni de nădejde ai sistemului, care s-au aflat temporar în misiune ca miniștri de Externe ai României, primul și de consilier prezidențial îm calitate de expert pe afaceri internaționale. Alți doi ex-consilieri prezidențiali, tot pe probleme de securitate națională, Iulian Chifu și Dan Dima. Extrem de interesantă este prezența activă în organizație a faimoasei Mihaela Nicola, fondatoarea The Group, în parteneriat cu Zoltan Szigeti. Să ne amintim că Mihaela Nicola a fost dată afară de la Ogilvy & Mather după eșecul campaniei de PR pentru Adrian Năstase, iar ulterior, prin intermediul The Group, a asigurat servicii consistente, dezvăluite frecvent în presă, în beneficiul SRI și a Laurei Codruța Kovesi. Astăzi rețeleaua Nicola, atâta de apropiată în continuare de serviciile secrete, asigură spatele operațiunilor LARICS.
Această echipă de la LARICS, din care mai fac parte Lucian Mândruță, Alexandru Lăzescu, Tatiana Cojocar, Valentin Buda, Antonia Colibășeanu, Darie Cristea, George Damian, Lucian Dumitrescu, Bogdan Ficeac, Mircea M. Ioniță, Petrișor Gabriel Peiu, George Scarlat și Marcela Tușca se îndeletnicește, după cu spuneam, fix cu lucruri în spațiul răsăritean care țin strict de fișa postului Serviciului de Informații Externe. Iar partea pe cât de stranie, pe atât de senzațională a acestei afaceri, aflată încă relativ aproape de debutul ei, este că în epicentru se află, cum spuneam, două personaje cheie. Generalul Florian Coldea și Dan Dima, care, ce să vezi, a fost promovat zilele trecute în importanta funcție de director general în Ministerul de Externe, răspunzând de coordonarea tuturor consulatelor din lume. Consulate împănate, după cum bine se știe, cu agenți acoperiți ai Serviciului de Informații Externe. Carevasăzică Coldea la butoane, SIE la execuție iar, la banchetul comun, o meștegită organizație a societății civile, alcătuite din multe drone și, pentru credibilitate, câțiva rătăciți.
Sorin Rosca Stanescu
Actualitate
Sardinia: Acolo unde piloții de vânătoare învață să gândească, nu doar să zboare
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală
Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
-
Exclusivacum 3 zileBurcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zileANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 2 zileBăicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 4 zilePenitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 10 oreCircul Teoroc își joacă ultima reprezentație: Lacrimi sindicale pentru „Finu” și un grad de chestor confiscat de la obraz!
-
Exclusivacum 3 zileProtest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 3 zileJilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 23 de orePenitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi



