Actualitate
De ce Kovesi ar trebui sa piarda la negocierile din cadrul UE?
Comentariu de Contele de Saint Germain (preluare blog):
Claude Moraes a explicat, parțial, cum se va desfășura ultimul act al procesului de desemnare a procurorului șef european.
Fazele parcurse până în prezent au fost formalizate, cât de cât, în proceduri ce explicau celor interesați cum se va proceda. A existat o listă lungă de candidați din care au fost reținuți în cele din urmă pe lista scurtă trei procurori din țări UE: un român, un francez, un german.
Acești candidați au fost supuși evaluării a două principale instituții europene: Consiliul European (prin intermediul COREPER) și Parlamentul European (prin intermediul comisiilor CONT și LIBE). Primul for l-a desemnat câștigător pe procurorul francez, cel de-al doilea pe procurorul român (Laura Kovesi). În aceste condiții procedura prevede că alegerea finală între cei doi se va tranșa prin negocieri directe între echipe de negociatori desemnate de cele două instituții.
Parlamentul European se pare (conform ultimelor informații oficiale) că îi va împuternici cu rol de negociator din partea sa pe președinții celor două comisii care au fost implicate în procesul de evaluare și anume Claude Moraes (LIBE) și Ingeborg Grassle (CONT).
Dacă până aici a fost cât de cât clar (zic „cât de cât” pentru că în legătură cu modul în care s-a trecut de la lista lungă de candidați la lista scurtă există multe reproșuri privind transparența procesului și obiectivitatea evaluării profesionale), ce se va întâmpla mai departe ridică destule semne de întrebare.
Cum va pregăti Consiliul European participarea la negociere? Va mai organiza un vot intern pentru clarificarea opțiunilor sale în cazul acestei competiții care acum a rămas în doi și nu în trei cum a fost prima oară?
Echipa de negociatori a CE își va pregăti argumentele și limitele negocierii luând în considerare punctele de vedere transmise de fiecare guvern în parte sau va exista o linie impusă de președintele Consiliului European Donald Tusk de la care nu va avea voie să se abată?
La finalul negocierilor va trebui să se obțină un consens între negociatori sau există variante intermediare de compromis care să împiedice blocarea unei decizii?
Există posibilitatea reluării întregului proces de selecție?
Față de cele de mai sus, care țin mai degrabă de partea formală a lucrurilor, există însă la această negociere între cele două organisme europene o particularitate esențială, de fond, care o diferențiază de alte negocieri desfășurate în trecut între Parlamentul European și Consiliul European. Această particularitate constă în faptul că Parlamentul European își va schimba structura și componența în mai puțin de 3 luni. Știm că în perioada 23–26 mai 2019, cetățenii din statele membre UE vor alege, prin vot direct, un nou Parlament European.
În aceste condiții la negocieri vor sta față în față reprezentanții unui organism ai cărui europarlamentari își fac bagajele și nu vor mai avea niciun rol pe viitor cu reprezentanții Consiliului European, consiliu care-și va continua activitatea în structura actuală până la operaționalizarea Parchetului European.
Așadar unii pleacă, alții rămân. Cei care pleacă vor cu tot dinadinsul să-i lase pe cei care rămân cu un cartof fierbinte în brațe, cu o Laura Kovesi inculpată în țara ei și cu multe abuzuri profesionale la activ. Ei, cei care pleacă, indiferent câte daune materiale și de imagine va genera alegerea lor, vor sta liniștiți. Nimeni nu-i va obliga să repare stricăciunile sau să plătească pentru ele. Alții vor fi împovărați cu asta. Cei din Consiliul European rămân în continuare să gestioneze lucrurile, bune – rele cum vor fi, alături de noul Parlament European ce va rezulta în urma alegerilor din 26 mai 2019.
Seamănă, cumva, cu chestiunea Nigel Farage – Brexit. Farage, după ce și-a îndeplinit misiunea, după ce BREXIT a fost votat la referendumul din țara sa în condițiile tulburi de care abia acum aflăm, a ieșit, tiptil, din joc. Lăsându-i pe cei de după el să se descurce cum pot și să primească direct în plex șocul acestei decizii nesăbuite.
De-asta zic: de ce ar ceda CE în fața PE în această negociere pentru șefia Parchetului European când nici măcar nu există certitudinea că noul Parlament European va susține o astfel de alegere făcută de predecesorul său?
După părerea mea acesta ar trebui să fie argumentul crucial cu care Consiliul Europei să ceară peste o săptămână Parlamentului Europei să facă un pas înapoi. „Voi sunteți, deja, trecutul. Noi reprezentăm continuitatea și, în aceste condiții, vrem să ne decidem viitorul după propriile evaluări. Dacă noul Parlament European va insista să reluăm discuțiile pe tema procurorului șef european, vom fi dispuși să o facem la timpul potrivit. Până atunci, însă, îl susținem cu fermitate pe Jean-François Bohnert”.
Actualitate
Sardinia: Acolo unde piloții de vânătoare învață să gândească, nu doar să zboare
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală
Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
-
Exclusivacum 4 zileBurcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Exclusivacum 22 de oreCircul Teoroc își joacă ultima reprezentație: Lacrimi sindicale pentru „Finu” și un grad de chestor confiscat de la obraz!
-
Ancheteacum 4 zileANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 2 zileBăicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 4 zilePenitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 3 zileProtest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 12 oreFamilia Teoroc: De la padoc de lux la circ de strada – Râsul plânsului în sistemul penitenciar! (Ediția cu polițiști santajați și vuvuzele sub frică)
-
Exclusivacum o ziPenitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi



