Două ipoteze prind din ce în ce mai multă consistență. Sunt scenarii la prima vedere halucinante. Dar care se întemeiază pe informații tot mai consistente. Rareș Bogdan, președinte PNL, iar Laura Codruța Kovesi, președinte al României. Primul, acceptat de Iohannis și împins în față de Washington, iar Kovesi promovată de cancelarul Angela Merkel. Cu sprijinul Franței. Undeva, cele două scenarii se află în contradicție. Și din această contradicție ne putem aștepta la tensiuni majore.

Pentru mulți, surpriza este totală în ceea ce-l privește pe Rareș Bogdan, cunoscut până în prezent exclusiv ca jurnalist. Un susținător constant și un apropiat al președintelui Kaus Iohannis. Un avocat dedicat, pe de-o parte, ideii de unificare a opoziției politice iar, pe de altă parte, cooptării într-o acțiune comună de avergură a comunității #Rezist. În plan politic, oficial, numele său nu a mai fost niciodată vehiculat. Neoficial însă, de mai multe ori, au existat tentative de promovare a sa. De fiecare dată, din direcția PNL. Tentative respinse cu consecvență de încă realizatorul celei mai populare emisiuni Realitatea TV. La începutul acestui an însă, când o parte din datele megasondajului realizat în condiții, e drept, dubioase de către PNL au început să circule, staff-ul PNL și, apoi, opinia publică au aflat cu stupoare că noua stea a liberalilor a răsărit nu din interiorul partidului ci din afara lui. Și se numește Rareș Bogdan. Beneficiază de departe de cea mai ridicată cotă de credibilitate și, în același timp, de o notoritate confortabilă. În sensul că este suficient de cunoscut, dar și suficient de necunoscut de marele public, pentru a mai putea aduna procente consistente de voturi.

Și astfel a apărut din nou ideea, de astă dată mai fermă, a promovării lui Rareș Bogdan în PNL. Oficial, a fost testată și apoi lansată serios pe piață informația șoc conform căreia acesta va deschide lista PNL la europarlamentare, în condițiile în care nu a fost și nu este, cel puțin până în acest moment, membru cotizant al partidului. Neoficial însă, în mediile bine informate, se vorbește din ce în ce mai insistent de posibilitatea ca Rareș Bogdan să fie promovat președinte al orgaizației PNL București. Ar fi o funcție cheie. Capitala reprezintă de departe cea mai importantă poziție de putere pe care o poate ocupa un lider al partidului. Al oricărui partid. Firește, cu excepția poziției de președinte. Iar Bucureștiul este practic locul în care s-a manifestat pe parcursul ultimilor ani cea mai mare criză PNL de leadership. În mod cert, Cristian Bușoi nu s-a dovedit a fi o formulă de natură să promoveze un semnal consistent de revigorare liberală generat din capitala României.

Scenariul Rareș Bogdan merge însă mai departe. Ludovic Orban, speriat de moarte de perspectiva de a fi confruntat din nou cu necesitatea de a candida pentru funcția de primar general al Capitalei, preferă să-i paseze altcuiva acestă sarcină.

Două elemente mai trebuie avute în vedere în ceea ce-l privește pe Rareș Bogdan. Mesajul jurnalistic al acestuia, destul de puternic, a fost în același timp și extrem de consecvent în a promova unirea tuturor forțelor anti-PSD, atât la alegerile prezidențiale, locale și parlamentare. Din această perspectivă, el a fost indiscutabil cea mai puternică voce. În altă ordine de idei, fanii lui Rareș Bogdan sunt distribuiți relativ uniform pe teritoriul României. Prin mesajul său puteric naționalist, în sensul bun al cuvântului, el a reușit să-și apropie atât Ardealul cât și celelalte provincii ale României.

Din toate aceste motive, în eventualitatea în care Ludovic Orban își va rupe gâtul, în laboratoarele politice a prins consistență și ideea conform căreia Rareș Bogdan ar putea ajunge nu peste multă vreme, dar în orice caz înaintea prezidențialelor, președinte PNL.

Iar Orban poate fi debarcat foarte simplu. Partidul este în degringoladă. Nici foștii liberali și nici foștii democrați nu mai răspund comenzilor structurii centrale. Conducerea la nivel național PNL și-a pierdut credibilitatea. Liderii locali sunt în derivă. Și de multe ori, așa cum este extrem de vizibil în București, preferă să facă blaturi în interes personal cu celelalte partide. Din acest motiv, în ciuda faptului că lista la europarlamentare este deschisă de Rareș Bogdan și a realității că acesta va trage consistent pentru liberali, rezultatele nu vor fi pe măsura așteptărilor, ci dezamăgitoare. Astfel încât, așa cum s-a întâmplat și în alte situații, actualul staff de conducere PNL va trebui să facă un pas înapoi. Iar Rareș Bogdan are culoar. Se înțelege bine și de multă vreme cu cei mai reprezentativi liberali și cu cei mai reprezentativi democrați din PNL.

Situația pare a fi aranjată și în plan extern. Rareș Bogdan este cunoscut și apreciat de către ambasadorii statelor europene și, în același timp, ar putea fi consistent susținut și de oficialii de la Washington, pe care i-a cunoscut îndeaproape cu ocazia vizitelor din ce în ce mai dese pe care le-a făcut în ultima vreme în Statele Unite.

Ca să nu mai discutăm de raporturile cu președintele Klaus Iohannis. Raporturi bazate pe stimă reciprocă și chiar pe prietenie. În orice caz, raporturi de încredere. O încredere care lipsește aproape cu desăvârșire în relația Iohannis-Orban.

Planetele se aliniază așadar aproape perfect îm favoarea lui Rareș Bogdan, care devine – și pentru cine îl place și pentru cine nu-l place – noua stea politică a liberalilor.

Sunt persoane perfect îndreptățite de altfel să-și pună întrebarea în ce măsură Rareș Bogdan, care nu a făcut niciodată parte din vreo structură politică, va putea face față unei provocări de o asemenea anvergură. Le răspund oferindu-le un exemplu simplu. Cine și-ar fi imaginat în urmă cu mai mulți ani că un profesoraș din Sibiu, transformat în inspector de învățământ și apoi ajuns printr-o conjunctură primar, va deveni nu numai un edil de succes ci și președinte al României? În definitiv, întreaga experiență politică a lui Klaus Iohannis s-a redus în a conduce o asociație a etnicilor germani, căreia legea i-a permis să participe la alegeri și de a profita de conjunctura favorabilă, în care forțele politice rivale din Municipiul Sibiu erau relativ egale și, prin urmare se anulau reciproc.

Dar ce se întâmplă în eventualitatea în care Germania, care o susține pe Laura Codruța Kovesi pentru șefia Parchetului European, cedează în negocierile cu Franța? Nu joacă oare Merkel cum au învățat toți liderii de la Berlin de la Bismarck, la cel puțin două capete? În schimbul instalării procuroruli francez la șefia noii instituții europene, Merkel ar putea obține o susținere a Franței, pentru înlocuirea la președinția României a unui Klaus Iohannis erodat, obosit și expirat, cu Laura Codruța Kovesi, tocmai reinventată și propulsată la nivel european și cu imaginea spălată de populari. Ce ar putea să facă Franța dincolo de susținerea lui Kovesi pentru un mandat prezidențial? În primul rând, i-ar cere lui Cioloș să se retragă, iar acesta s-ar conforma. În al doilea rând, și-ar utiliza influența pentru a face cât mai populară aceast candidatură. Dar Berlinul? Berlinul îi va cere pur și simplu lui Iohannis să se retragă din cursa în care, până în prezent, a alergat singur pe stadion.

Ei bine, punând cap la cap cele două scenarii, PNL s-ar alege cu un lider cel puțin la început mult mai credibil și care i-ar putea reda componenta națională, un om care are vocația de a uni sub conducerea acestui partid întregul front anti-PSD, agreat și de europeni și de americani și de servicii și în care Klaus Iohannis are infinit mai multă încredere decât în Ludovic Orban. În schimb, în toată această ecuație, dacă ea se întâmplă, Klaus Iohannis se alege cu buza umflată. Aduce la PNL un om în care are încredere, dar e silit să se retragă din cursă. Noul binom politic Kovesi-Bogdan ar putea însă unifica și relansa opoziția.

Sorin Rosca Stanescu