Actualitate
Daca Kovesi ajunge procuror sef european o ia consilier pe Monica Macovei. Dosar 40 de mil. euro pe numele lui Macovei la DNA a inchis de Kovesi
Zbaterea Monicai Macovei pentru a o avea pe Laura Codruta Kovesi in pozitia de procuror sef european vine ca urmare a unei intelegeri dintre cele doua: daca Kovesi ajunge in pozitia respectiva o va lua consilier pe Monica Macovei, spun surse de la varful justitiei, conform celor de la Independenta Justitiei.
Monica Macovei i-a ramas datoare lui Kovesi dupa ce in 2013 aceasta i-a inchis un dosar unde era acuzata ca a contribuit la prejudicierea statului cu 40 milioane de euro in dosarul Bechtel.
Multi se intreaba de unde reapropierea dintre acestea doua, in contextul in care la inceputului anului 2013 Monica Macovei a fost una dintre vocile care s-au opus vehement numirii lui Kovesi la DNA, Macovei facand parte din grupul celor care, la acea vreme, sustineau ca la conducerea institutiei trebuie sa fie pus un procuror cu experienta in anticoruptie.
Amintim ca in acea perioada a fost si o petitie a procurorilor DNA care cereau procedura transparenta si concurs pentru desemnarea urmasului lui Daniel Morar la conducerea DNA.
Intr-o postare din 1 aprilie 2013 de pe blog-ul propriu, Macovei il facea pe Ponta “groparul justitiei independente” pentru ca nu a propus la DNA un procuror cu experienta in anticoruptie.
Intr-o alta postare din 3 aprilie 2013 de pe blog-ul propriu, Macovei il critica pe Ponta pentru ca “niciun procuror cu experienta care a lucrat la DNA in ultimii ani nu se afla pe «lista lui Ponta»”.
Intr-o alta pozitie publica din 5 aprilie 2013, Monica Macovei il critica din nou pe Ponta, acuzandu-l ca nu propune la DNA un procuror cu experienta in anticoruptie:
“La sefia DNA este imperativ sa fie un procuror anticoruptie care a performat in ultimii ani, care a lucrat in dosare de mare coruptie, a anchetat fara frica politicieni si alti oficiali, a dovedit profesionalism, curaj si independenta si care cunoaste cum functioneaza institutia.
Selectia transparenta este ceruta si de Comisia Europeana in raportul MCV din 30 ianuarie 2013: „numirea unui nou Procuror General și a unui nou Procuror sef al DNA sa fie atat un proces deschis si transparent, cat si unul în cadrul caruia sa fie alesi candidati avand competente specifice, integri si cu rezultate in actiunea anticoruptie”.
Si interesul national te obliga sa alegi un procuror care in ultimii ani a lucrat cu succes in cea mai performanta institutie anticoruptie.
Si mai este ceva: va aduceti aminte cum vorbeau cele doua judecatoare de la Tribunalul Bucuresti arestate preventiv sub acuzatii de coruptie despre procurorii DNA care lucreaza independent si impartial? ” (…) Pai, nu vezi ca nu conteaza ca a venit U.S.L.-ul la putere…Pentru spaga te leaga” (…) Tre’ sa aveti grija! Aveti grija, ca D.N.A.-u’ e in foc continuu!”(aici)
Asta ne arata ca USL este privit de multi ca „salvatorul” coruptilor si franarul anchetelor anticoruptie. Ponta isi pozitioneaza oamenii in sistem in ideea ca va fi presedintele Romaniei in 2014.
Nu exista nici o alta explicatie de ce Ponta nu a propus pentru sefia DNA un procuror anticoruptie. Dar pentru mine, pentru toti oamenii cinstiti din Romania si pentru Europa, asta este DNA si asa trebuie sa ramina: o institutie „in foc continuu” de care se teme toata lumea care incalca legea – politicieni, magistrati, functionari. Si pentru asta este nevoie ca DNA sa fie condusa de un procuror cu experienta anticoruptie dovedita.“
Postarea din 5 aprilie 2013 a fost tradusa in engleza, fiind trimisa la ambasade si oficiali europeni.
Critica virulenta a lui Macovei era clar fata de propunerea facuta de Ponta de numire a Laurei Codruta Kovesi la conducerea DNA. Ce a fost in spatele acelui troc politic Ponta-Basescu-SRI de numire a lui Kovesi la sefia DNA am aflat ulterior, dupa dezvaluirile lui Udrea si Ghita.
Dupa ce Kovesi a ajuns la DNA aceasta a jurat razbunare impotriva lui Macovei pentru contra-campania pe care i-a facut-o inainte de numire.
Oportunitatea de a se razbuna pe Macovei i-a venit lui Kovesi de la Victor Ponta care, spre finele anului 2013, a sesizat DNA-ul cu o serie de nereguli facute de Monica Macovei in calitate de ministru al justitiei, ce a dus prin renegocierea contractului Bechtel la un prejudiciu de 40 de milioane de euro in dauna statului.
Pe 6 decembrie 2013 apararea stirea in presa ca Guvernul Ponta, in urma unei verificari facute de Corpul de Control al primului ministru cu privire la contractul Bechtel, a descoperit o serie de nereguli in urma carora statul a fost prejudiciat cu 40 de milioane de euro, artizan al acestui tun fiind si Monica Macovei in perioada in care a fost ministru al justitiei.
“Prin încheierea unui acord de modificare la contract, în baza unei hotărîri de guvern iniţiată de Dobre şi avizată de Vlădescu şi fostul ministru al Justiţiei Monica Macovei, statul a fost păgubit cu 40 milioane euro, prin reclasificarea acestei sume, acordate iniţial cu titlu de avans, drept cheltuieli de mobilizare, cu încălcarea dispoziţiilor legale. Inspectorii arată că miniştrii ştiau, conform notei de fundamentare a hotărîrii de guvern, că aveau obligaţia recuperării acestei sume”, relata Mediafax intr-un articol la acea data.
“Pentru crearea unei “aparenţe de legalitate”, a fost acceptată creşterea cheltuielilor de mobilizare de la 30 milioane euro la 70 milioane euro, cu toate că acestea se refereau la activităţi anterioare încheierii construcţiei, iar construcţiile erau deja începute din 2004”, explica mai in detaliu SursaZilei.
Stirea a fost rulata de toata presa, care cita ca Guvernul va sesiza DNA si SRI cu privire la neregulile din contractul Bechtel. Detaliul e important de notat: DNA SI SRI!!!
Pentru referinta, la link-ul alaturat poate fi descarcat integral o sinteza a respectivului raport: Corpul de control al primului ministru Ponta – sinteza raport control bechtel.
Iata cateva extrase din acel raport:





Aflat la Cluj pentru a primi o decoratie, Premierul Victor Ponta a fost intrebat pe 6 decembrie 2013 daca a sesizat deja DNA-ul cu privire la contractul Bechtel, lucru pe care acesta l-a confirmat.
“Reporter: Guvernul va sesiza DNA privind nereguli în contractul cu Bechtel?
Victor Ponta: Da, am făcut-o deja. În primul rând, am trimis rezultatele controlului şi aspectele de natură penală pe care noi le-am descoperit către DNA, bineînţeles, după care, sigur, am prezentat şi opiniei publice. Am vrut cu această ocazie să încheiem o dezbatere care durează de foarte mulţi ani şi e importantă pentru Transilvania: de ce ceea ce am început în 2004, nu am continuat? Şi răspunsul este: foarte multă ignoranţă şi rea-credinţă. Dar dincolo de trecut, e bine să ştim din cauza cui n-am făcut autostrada;” [a se vedea transcriptul pe site-ul Guvernului].
Pentru cei doritori, pot vedea si fragmentul video in care Ponta spune cele de mai sus [de la minutul 3:03]:
n incercarea de a muta atentia de la cele spuse in raport, Monica Macovei are o reactie pe 6 decembrie 2013 si spune ca Nastase a semnat acel contract cu Bechtel. Postarea integrala poate fi gasita la acest link: https://monicamacovei.eu/contractul-pagubos-cu-bechtel-a-fost-semnat-de-guvernul-nastase-%C8%99i-reziliat-de-guvernul-ponta-neregulile-%C8%99i-vinova%C8%9Bii-acolo-sunt/
Dupa cum puteti citi din reactie, insa, Macovei nu spune nimic despre acuzatiile care i se aduceau in fapt prin acel raport.
Pana aici datele de mai sus sunt publice. Ceea ce doar la varful justitiei se stie, insa, e urmatorul lucru:
Dupa ce Corpul de Control al Primului-ministru a trimis respectivul raport la DNA si SRI, Kovesi era pregatita sa o cheme pe Macovei la audieri. In sfarsit avea sansa sa-i plateasca lui Macovei pentru contra-campania pe care i-a facut-o inainte sa fie numita la DNA.
Macovei a auzit despre acest lucru si, in disperare, l-a contactat pe Florian Coldea sa vorbeasca cu Laura Codruta Kovesi sa nu o cheme la audieri. Relatia dintre Coldea si Kovesi era binecunoscuta.
Ceea ce putin stiu, insa, e ca Monica Macovei este nu doar foarte apropiata de Florian Coldea, ci si foarte dependenta de el, acesta ajuntandu-o si in alte ocazii dar si avandu-o la mana cu o serie de lucruri.
Coldea s-a dus la Kovesi si a vorbit cu ea sa nu o cheme pe Macovei la audieri. O citatie la DNA pentru Macovei i-ar fi omorat cariera politica.
Kovesi, la sfatul lui Coldea, isi da seama de potentialul lui Macovei si, pentru a o pune in dependenta, nu a mai chemat-o la audieri, moment din care Macovei i-a ramas datoare vanduta.
Daca va uitati la pozitiile publice ale lui Macovei, de la finele lui 2013 acestea s-au schimbat radical, aceasta devenind o sustinatoare ferventa a lui Kovesi nu doar pe plan intern, ci si extern. Macovei, impreuna cu Coldea, a avut un rol fundamental in promovarea pe exterior a minciunilor privind succesele lui Kovesi la DNA.
Nu intamplator Sorina Matei, intr-o postare pe Facebook din data de 4 februarie 2019, a scris: “Când era să fie chemată la DNA pe semnătura pe Bechtel însă îi tremurau gladiolele.” Sorina Matei, cu bineinformate surse in DNA, stie ce spune.
Sorina Ruxandra Matei
Monica dusă cu pluta a fost, dusă cu pluta a rămas. Habarnistă a fost, habarnistă a rămas. Fixistă a fost, fixistă a rămas. Ca să ştiţi: Monica habar n-are nimic de anticorupţie, nu ştie oameni, proceduri, legislaţie. Nada. Tabula rasa nene. Poate pare şocant dar asta e realitatea. Monica are un singur fix- să susţină „instituţii”, „interesele ţării” şi „securitate naţională”. Altceva nu ştie. Decât sloganuri. Nu contează că oamenii distrug instituţii, legi, drepturi, fac fal…
Public Figure · 174,055 Likes
Laura Codruța Kovesi a fost selectată pentru funcția de Procuror European pe criterii strict profesionale, alături de alte două persoane. În timp ce Toader o dă…
Ati mai auzit ceva in presa despre acea sesizare din 2013 pana in prezent?
Ca veni vorba, ce s-a intamplat la DNA cu sesizarea respectiva privind contractul Bechtel? Totusi, 40 de milioane de euro nu-s de ignorat.
Se intelege acum, speram, disperarea Monicai Macovei de a o sustine pe Laura Codruta Kovesi la sefia parchetului european.
Actualitate
Fortăreața Australiană: Noua strategie industrială care rescrie regulile apărării la Antipozi
Australia a lansat o strategie revoluționară, marcând cel mai recent efort de a-și consolida baza industrială de apărare suverană. Documentul, intitulat Strategia de Dezvoltare a Industriei de Apărare (DIDS), declanșează o reformă profundă a modului în care statul va dezvolta și achiziționa platforme militare în anii următori, adaptându-se unui context global tot mai volatil.
Infuzie de capital pentru inovație: Miza pe sectorul IMM-urilor
Un pilon central al noii strategii este investiția direcționată către sectorul privat. Guvernul a anunțat suplimentarea cu 80 de milioane de dolari australieni a programului de granturi pentru dezvoltarea industriei de apărare, ridicând plafonul total la 250 de milioane de dolari până în 2030. Această mișcare este concepută pentru a permite companiilor mici și mijlocii să inoveze, să extindă producția și să creeze locuri de muncă, oferind în același timp capacitatea de a scala soluțiile tehnologice conform cerințelor armatei.
„Cazul pentru o bază industrială suverană puternică nu a fost niciodată mai clar”, au subliniat oficialii guvernamentali, punctând necesitatea ca Australia să poată fabrica și susține echipamentele esențiale exact acolo unde și când este nevoie de ele.
Ghost Shark și ofensiva exporturilor: De la subutilizare la lider global
Strategia vizează, de asemenea, revitalizarea unui fond de 3 miliarde de dolari destinat sprijinirii exporturilor, un instrument considerat „subutilizat” de la înființarea sa în 2018. În centrul acestei noi ofensive comerciale se află vehiculul subacvatic autonom Ghost Shark, construit de Anduril, care a fost desemnat drept o capacitate de export prioritară.
Pe lângă promovarea tehnologiei pe piețele externe, marile companii contractante vor fi acum obligate prin lege să se implice activ în creșterea forței de muncă specializate din Australia, punând un accent deosebit pe programele de ucenicie și formare profesională.
Reforma structurală: Adio întârzierilor și depășirilor bugetare
Poate cea mai radicală schimbare este înființarea Grupului de Livrare a Apărării, o entitate care, în decurs de un an, se va transforma într-o agenție mamut. Aceasta va fuziona grupurile existente pentru achiziții, armament și construcții navale, într-o încercare de a corecta deficiențele sistemice care au dus, în trecut, la proiecte livrate cu întârziere și costuri mult peste așteptări.
Obiectivul final este construirea unei organizații de apărare mai agile și disciplinate, capabile să răspundă provocărilor strategice ale viitorului. Prin această resetare, Australia își propune să treacă de la un sistem birocratic greoi la unul bazat pe rezultate și responsabilitate, așa cum o cere actualul mediu de securitate.
Actualitate
Miza avioanelor F-35: De ce apropierea dintre Donald Trump și Recep Tayyip Erdogan alarmează experții în securitate
Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, pare hotărât să folosească viitorul summit NATO din Turcia pentru a impresiona Washingtonul și Bruxelles-ul. Pregătirile sunt în plină desfășurare, iar oficialii de la Ankara mizează tot mai mult pe relația personală dintre Erdogan și președintele Donald Trump. Obiectivul principal este clar: reintegrarea Turciei în programul avioanelor de luptă F-35, o mișcare ce ar marca o victorie majoră pentru industria de apărare turcă.
Semnale ambigue de la Casa Albă: Donald Trump promite să îl facă „fericit” pe liderul turc
Campania de lobby a Ankarei pare să dea deja roade. Recent, în Biroul Oval, Donald Trump a sugerat că ar putea „face ceva” pentru a-l mulțumi pe Erdogan în privința avioanelor F-35, în timp ce vicepreședintele J.D. Vance a confirmat că Pentagonul analizează căile legale pentru a debloca această situație. Totuși, această deschidere bruscă stârnește controverse aprinse în rândul analiștilor care consideră că o astfel de decizie ar fi o eroare strategică majoră.
Motivul de îngrijorare este simplu: sub conducerea lui Erdogan, Turcia a cultivat relații strânse cu adversarii tradiționali ai Americii, precum Rusia, Hamas și China. Un stat care oscilează între tabere nu poate fi considerat un custode de încredere pentru cea mai avansată tehnologie aviatică a Statelor Unite.
Pericolul tehnologic: Umbra sistemului rusesc S-400 planează asupra securității NATO
Excluderea Turciei din programul F-35 în 2019 nu a fost o decizie arbitrară, ci o necesitate după achiziționarea sistemului rusesc de rachete S-400. Riscurile rămân aceleași și astăzi. Operarea simultană a avioanelor F-35 și a sistemelor S-400 pe teritoriul turc ar putea permite Moscovei să colecteze date critice despre vulnerabilitățile aeronavelor americane. Într-o eră a cooperării militare strânse între Rusia, China, Iran și Coreea de Nord, orice detaliu tehnologic compromis ar putea pune în pericol nu doar piloții americani, ci și întreaga rețea de parteneri NATO.
Legăturile cu Hamas și China: O agendă divergentă față de interesele occidentale
Dincolo de disputa militară cu Rusia, comportamentul politic al Ankarei ridică semne de întrebare serioase. Susținerea declarată a lui Erdogan pentru gruparea Hamas, în special după atacurile din 7 octombrie asupra Israelului, contravine flagrant poziției aliaților occidentali. Mai mult, expansiunea influenței chineze în infrastructura digitală a Turciei și participarea acesteia ca partener de dialog în Organizația de Cooperare de la Shanghai demonstrează o dorință de „autonomie strategică” care subminează coeziunea alianței.
Barierele legale: Congresul american ar putea bloca planurile administrației
Chiar dacă Donald Trump dorește să prioritizeze relația personală cu „respectatul” lider turc, legea americană impune obstacole stricte. Reglementările CAATSA și normele bugetare pentru apărare interzic transferul tehnologiei F-35 atâta timp cât Turcia deține sistemul S-400. În acest context, este de așteptat ca membrii Congresului, din ambele partide, să se opună oricărei tentative de a ignora aceste prevederi legale, cerând în schimb o monitorizare riguroasă a cooperării Turciei cu axa Moscova-Beijing.
Actualitate
Rocket Lab achiziționează Iridium: O mișcare decisivă pentru a deveni liderul integrat al apărării spațiale
Într-o tranzacție care marchează apogeul unei strategii de expansiune de cinci ani, Rocket Lab a anunțat achiziționarea furnizorului de comunicații prin satelit Iridium. Această fuziune transformă compania dintr-un simplu furnizor de servicii de lansare într-un gigant tehnologic integrat pe verticală, capabil să ofere soluții complete pentru piața de apărare și servicii spațiale.
O strategie de cinci ani care culminează cu o achiziție istorică
Tranzacția oferă Rocket Lab o prezență imediată în domeniul aplicațiilor bazate pe sateliți, realizând viziunea pe termen lung a fondatorului său, Sir Peter Beck. Prin această mutare, compania nu mai depinde doar de fabricarea și lansarea rachetelor, ci trece către un model de business bazat pe venituri recurente din servicii de date. Integrarea patrimoniului tehnologic al Iridium cu capacitățile de producție ale Rocket Lab promite să deblocheze piețe complet noi, sub conceptul de „spațiul ca serviciu” (space as a service).
Tehnologii critice pentru viitorul apărării și comunicațiilor
Dincolo de conectivitatea globală, această achiziție vizează dezvoltarea unor capacități esențiale pentru securitatea națională. Printre aplicațiile vizate se numără accesul la internet din spațiu, conexiunea directă către dispozitive mobile (direct-to-device) și sisteme avansate de poziționare, navigație și cronometrare (PNT). Acestea din urmă sunt de un interes vital pentru Space Force, oferind alternative la sistemele GPS tradiționale, care sunt vulnerabile la bruiaj în zonele de conflict.
Neutron și Electron: Pilonii infrastructurii orbitale
Pentru a susține această nouă rețea, Rocket Lab mizează pe flota sa de rachete. Vehiculul de transport greu Neutron, programat pentru lansare la finalul acestui an, este considerat soluția ideală pentru reaprovizionarea și desfășurarea noilor constelații de sateliți. În paralel, racheta Electron va continua să fie utilizată pentru lansarea rapidă a demonstratoarelor tehnologice, permițând o inovare accelerată.
Un arsenal de achiziții pentru dominația digitală a spațiului
Succesul de astăzi este rezultatul unei campanii agresive de achiziții începute în 2020. De la specialiști în hardware precum Sinclair Interplanetary, până la experți în robotică (Motiv Space Systems) sau sisteme laser de comunicare (Mynaric), Rocket Lab și-a construit metodic capacitatea de a construi, lansa și opera propriile vehicule spațiale. Această independență tehnologică îi permite să concureze direct cu jucători majori precum SpaceX sau Blue Origin pentru contracte militare de miliarde de dolari, consolidându-și poziția ca partener strategic de elită pentru Departamentul Apărării.
-
Exclusivacum 2 zileCursa rușinii la Penitenciarul Tulcea: doi deținuți la atac, trei ofițeri la fugă, o singură poartă cu coloană vertebrală (Documente)
-
Exclusivacum 2 zile„Abonamentul la șmecherie”. Cum își făceau plinul la buget familia comisarului‑șef Popescu – «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVI)
-
Exclusivacum 2 zileAlarmă la IPJ Prahova: dosarele penale ascunse prin sertare cer aer și cătușe– «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVII)
-
Exclusivacum 5 zileCând poliția fuge de propriile cuvinte: Sindicatul Diamantul îi dă în judecată să afle ce a vrut să spună Drăgan
-
Ancheteacum 5 zileElena Udrea, ironie devastatoare după nominalizarea lui Siegfried Mureșan: „L-am pus pe listă la rugămintea Elenei Băsescu și pe banii lui Pinalty”
-
Exclusivacum 2 zileRepublica Foișoarelor Unite: ANP regionalizează hărți, dar nu vede gardul din fața nasului
-
Featuredacum 5 zileRăzboi total la Apele Române: Ministrul Diana Buzoianu, acuzată de „sclavagism modern” și „minciuni ordinare” de către sindicaliști
-
Exclusivacum 3 zileMafia de la Volan”: Cum ar fi fost jefuit IGPR la carburant și piese, sub semnătura Prim‑ministrului și sub nasul “șefilor cu ochii închiși”



