Actualitate
O mega-fraudă PNL?

Partidul Național Liberal, prin conducătorii săi, pretinde de mai mult timp că a comandat o cercetare de piață de mare amploare, care costă 300.000 de euro și este făcută prin chestionarea a nu mai puțin de 15.000 de persoane din întreaga țară. Conform afirmațiilor lui Ludovic Orban, o jumătate din sumă va fi plătită din banii încasați de PNL de la statul român, iar cealaltă jumătate din cotizațiile achitate de membrii partidului. Nu cumva ne aflăm în prezența unei mega-escrocherii?
În acest sens, există toate indicile de natură să creeze, cum spun procurorii, o suspiciune rezonabilă. Și o să explic în cele ce urmează de ce. O cercetare de piață de o asemenea amploare este într-adevăr îndreptățită, atunci când urmează, în acest an și în anul următor, patru runde electorale de importanță majoră. Cu atât mai mult cu cât viața politică este extrem de instabilă, partidele mai mici încercând din răsputeri să negocieze și să încheie alianțe, în timp ce partidele mai mari fac eforturi pentru a evita fracturi semnificative. Este logic ca atunci când sunt intervievați în teren și nu doar telefonic 15.000 de cetățeni, să existe și costuri pe măsură, reprezentând contravaloarea cercetărilor pe teren și a analizelor de laborator. Nimic în neregulă până în acest moment. De unde apar însă suspiciunile? Pe ce se întemeiază ipoteza că ne-am putea afla în prezența unei înșelătorii?
Există cercetări de piață, de uz strict intern, dar și cercetări de piață destinate să fie făcute publice parțial sau total. Când un partid politic face un sondaj de opinie pentru a lua temperatura electoratului, pentru a-și evalua șansele, pentru a descoperi care este portretul robot ideal al candidaților într-un anumit tip de alegeri, atunci rezultatele nu mai pot rămâne secrete. Totul, dar absolut totul, trebuie pus pe masă. Pentru ca fiecare membru al partidului respectiv să știe care este modelul de comportament cel mai adecvat în raport cu bazinul electoral al respectivei formațiuni sau chiar cu bazinele electorale vulnerabile, care sunt mesajele și proiectele politice pe care îl așteaptă populația și, până la urmă, care este ierarhia adevărată din interiorul partidului, ierarhia informală, la nivel local și central. Numai în acest fel pot fi promovați cei mai buni, iar cei mai slabi membri de partid pot fi lăsați la coadă, indiferent de manevrele pe care le fac. Într-un alt plan, transparența absolută este o dovadă a faptului că staff-ul central al partidului nu încearcă să înșele organizațiile locale, promovând de la București false valori, care, atunci când se vor confrunta cu cetățenii la vot, vor eșua. Aceste raționamente sunt valabile în ceea ce-i privește pe membrii unui partid politic. Aceștia plătesc și au tot dreptul să știe pentru ce plătesc. Pentru că, în definitiv, nu mai puțin de 150.000 de euro, reprezentând conravaloarea acestui mega-sondaj, provine din cotizațiile simplilor membri de partid.
Dar acest tip de raținament este valabil și în ceea ce privește raporturile PNL cu societatea. Cealaltă jumătate, reprezentând alți 150.000 de euro, provine de la bugetul statului. Prin lege, fiecare partid parlamentar beneficiază de sume mari de bani de la buget, adică de la cetățeni, considerându-se că partidele politice asigură un serviciu public și garantează soliditatea democrației și, prin urmare, este pe deplin îndreptățit un sacrificiu pe care populația îl face lunar pentru supraviețuirea acestuia. Dar și reciproca este valabilă. Societatea are dreptul să știe pentru ce a plătit. La fel cum pot fi deturnați în scopuri necinstite banii rezultați din cotizații, pot fi deturnați, tot în scopuri necinstite, și banii primiți de la stat. La limită, ne putem imagina următorul scenariu. Un partid politic primește de la stat o mare sumă de bani, declară că investește acești bani într-o merga-cercetare de piață, în acest scop încheie chiar un contract acoperitor cu un ONG sau cu un institut de cercetare de mâna a doua – unul dintre acelea care apar și dispar peste noapte – se simulează cercetarea de piață, se falsifică costurile și plățile, după care o parte consistentă din bani se întoarce sub forma unor sponsorizări, în beneficiul unor candidați în campania de alegeri. Dacă ne-am plasa în acest scenariu, ar fi o fraudă în toată regula, atât când este vorba de cotizații, cât și în ceea ce privește banii primiți de la stat.
Tocmai de aceea, transparența totală în ceea ce privește cheltuielile este obligatorie nu numai sub aspect moral, ci și sub aspect legal. În cazul acestui megasondaj de opinie, nici membrii PNL, nici opinia publică, nici autoritățile statului român nu au primit câteva informații esențiale. 1). Cum se numește institutul de cercetare de piață care beneficiază de o sumă atât de mare de bani de la PNL. 2). Ce expertiză are respectivul insitut de cercetare de piață în materie de sondaje politice. 3). Ce rezultate notabile a înregistrat respectivul institut de-a lungul timpului. 4). Care este metoda pe care a aplicat-o în efectuarea cercetării de piață și a analizelor de laborator. 5). În ce mod au fost formulate chestionarele. În baza unor întrebări închise, în baza unor întrebări deschise sau printr-o combinație a celor două metode? 6). Care sunt rezultatele concrete ale mega-sondajului. Cum stă partidul la nivel central, în raport cu celelalte partide, cum stă la nivel local, în ce fel se plasează fiecare lider în parte, ce concordanțe și ce neconcordanțe există între mesajele politice transmise și așteptările cetățenilor.
Desigur, cercetarea de piață presupune o puzderie de informații și de cifre, care stau în spatele tuturor calculelor făcute și de care poate să beneficieze exclusiv departamentul de analize politice al PNL, dacă un asemenea departament există. Dar ceea ce am consemnat mai sus poate și trebuie să fie destinat publicității, pentru că așa este moral și așa este legal.
În acest moment, ce constatăm? Ludovic Orban ne-a fluturat pe sub nas câteva cifre, fără a ne oferi însă niciuna dintre informațiile indispensabile. Oficial, nu știm nici măcar cine a executat acest mega- sondaj și cine a beneficiat de o sumă colosală, care se ridică la 300.000 de euro. Pe la colțuri se vorbește că cercetarea de piață sau așa-zisa cercetare de piață ar fi fost făcută de o multinațională. Care ar avea, vezi-Doamne, un compartiment de specialitate. Numai că multinaționalele se ocupă de industrie, de servicii sau de comerț. Nu am auzit în viața mea ca vreo multinațională să aibă înscrisă în obiectul de actvitate prestarea de cercetări de piață în domeniul politic.
Prin urmare, până când conducerea PNL nu ne va furniza informațiile necesare, suntem îndreptățiți să formulăm următoarele suspiciuni:
1). Sondajul rezultat, indiferent cum a fost făcut, este utilizat în scopul manipulării interne a membrilor PNL, prin crearea unei scări de valori artificiale, paralele cu cea reală, rezultatul final fiind promovarea unor non-valori, dar care fac parte din camarila actualei conduceri PNL. Și, în consecință, prin înlăturarea valorilor reale din partid de la nivel local și central.
2). Prin acest sondaj PNL încearcă să manipuleze alte partide, în special partide mici, vulnerabile, sugerându-le în mod fals că PNL este capabil să câștige rând pe rând viitoarele runde de alegeri. Acest tip de manipulare poate avea consecințe nefirești asupra opțiunilor partidelor mai mici. În același timp, este vizat și electoratul vulnerabil al partidelor mai mari, aflate în competiție cu PNL, prin sădirea unei stări de neîncredere asupra capacității adversarilor PNL de a câștiga alegerile.
3). Dacă ne aflăm în prezența unei fraude, atunci afectată va fi întreaga populație, prin simpla propagare a unor informații false, de natură a susține scenarii nocive pentru viitorul națiunii.
4). Această prezumtivă înșelătorie are în mod evident efecte nocive și asupra mediului de afaceri, prin inducerea unor convingeri false asupra succesului sau insuccesului unor partide politice, de natură a influența deciziile privind sponsorizarea unor partide și a unor lideri politici.
5). Un sondaj fals de o asemenea amploare poate induce în eroare și marile familii politice de la nivel european, determinând decizii și opțiuni posibil eronate.
6). În fine, falsificarea unei cercetări de piață reprezintă un atentat la domnia legii, extrem de nociv și care trebuie sancționat ca atare, conform legii penale.
Nu știu dacă PNL mai are timp, pentru că a pornit cu stângul în toată această afacere, iar scandalul care s-a declanșat este pentru moment doar de suprafață, întrucât el se circumscrie aproape exclusiv unor nume de referință din istoria recentă a partidului, cum sunt Crin Antonescu sau Vasile Blaga. Dincolo de aceste personalități extrem de populare, întrucât răspund nostalgiei liberalilor față de PNL-ul istoric și nostalgiei pedeliștilor față de ceea ce a fost altădată acest partid, un adevărat vulcan stă gata să erupă.
Sorin Rosca Stanescu
Actualitate
Realimentarea flotei aeriene americane: KC-46 Pegasus, singura opțiune viabilă până la apariția NGAS

Forțele Aeriene ale SUA se confruntă cu o nevoie stringentă de a-și moderniza flota de avioane cisternă, iar KC-46 Pegasus de la Boeing pare a fi singura soluție disponibilă pe termen scurt, până la introducerea aeronavei de generație următoare, NGAS, la mijlocul anilor 2030. Cu toate acestea, problemele legate de lanțul de aprovizionare și drepturile de acces la date ar putea reprezenta obstacole pe termen lung, conform unui document recent al serviciului.
Decizia controversată de a achiziționa mai multe KC-46
Conform unei notificări de justificare și aprobare (J&A) publicată de Forțele Aeriene pe 2 octombrie, decizia de a comanda până la 75 de aeronave KC-46 suplimentare a fost motivată de nevoia de a înlocui flota îmbătrânită de KC-135 Stratotanker și de a acoperi intervalul de timp până la disponibilitatea NGAS. Această decizie a necesitat o justificare, deoarece serviciul contractează cu Boeing pentru mai multe avioane cisternă fără o competiție deschisă.
Schimbări de strategie și priorități
Documentul detaliază planurile inițiale ale Forțelor Aeriene de a recapitaliza flota de avioane cisternă prin intermediul programului KC-135 Tanker Recapitalization Program, pentru care au fost primite răspunsuri din partea mai multor companii, inclusiv un parteneriat între Lockheed Martin și Airbus, care concura cu Boeing. Forțele Aeriene au constatat că doar Airbus și Boeing (după retragerea Lockheed din parteneriat) ar putea „îndeplini parțial cerințele preliminare” ale programului, inclusiv cerința ca o soluție să fie gata de implementare până în anul fiscal 2031.
Cu toate acestea, la începutul anului 2025, Forțele Aeriene și-au schimbat direcția, deoarece „amenințările globale în evoluție și prioritățile concurente ale DoD” au transformat NGAS într-o „prioritate”. În acest proces, documentul menționează că Forțele Aeriene au constatat că atât Boeing, cât și Airbus ar avea nevoie de „dezvoltare semnificativă” pentru a îndeplini cerințele programului inițial de recapitalizare. Prin urmare, Forțele Aeriene au considerat că opțiunea de recapitalizare este prea costisitoare, deoarece era necesară și finanțarea dezvoltării platformei NGAS.
Astfel, serviciul a renunțat la cerințele pentru un nou efort de avioane cisternă și a optat, în schimb, pentru utilizarea celor deja existente pentru KC-46 până când NGAS va fi disponibil, conform documentului. Această decizie a deschis practic calea pentru Boeing, deoarece A330 MRTT propus de Airbus ar avea nevoie de „dezvoltare semnificativă pentru a îndeplini cerințele obligatorii”.
Timpul, factorul decisiv
Un factor cheie în decizia de a utiliza cerințele KC-46, conform documentului, a fost timpul. Forțele Aeriene înlocuiesc în prezent flota îmbătrânită de KC-135 Stratotanker cu KC-46, dar livrările Pegasus în baza unui contract existent sunt programate să se încheie în 2030 – cu aproximativ șase ani înainte ca NGAS să fie gata cel mai devreme. Pentru a continua înlocuirea KC-135 cu avioane cisternă mai noi, Forțele Aeriene au nevoie de un avion cisternă care să poată acoperi acest interval de șase ani, ceea ce, conform serviciului, doar KC-46 poate face.
Problemele persistă
Cu toate acestea, achiziționarea mai multor KC-46 va veni cu probleme. Boeing „va trebui să rezolve” problemele legate de diminuarea surselor de producție și lipsa de materiale (DMSMS), împreună cu uzura pieselor, care, conform documentului, afectează atât programul KC-46 actual, cât și extinderea acestuia. În plus, documentul ridică problema negocierii pentru mai multe drepturi asupra datelor tehnice și a software-ului, în special atunci când drepturile actuale sunt „inferioare nivelului necesar” pentru extinderea producției KC-46.
Airbus rămâne în joc
Într-o declarație pentru Breaking Defense, Airbus a afirmat: „Ne menținem soluția noastră dovedită de avioane cisternă și evoluția sa, MRTT+. Airbus rămâne angajat alături de USAF, pe măsură ce aceștia continuă să evalueze soluția lor de realimentare aeriană de generație următoare.”
NGAS: Înapoi în viitor
Soarta NGAS a fost incertă până de curând, deoarece oficialii din administrația Biden au declarat că platforma ar putea fi prea costisitoare, în timp ce bugetul FY26 al Forțelor Aeriene a alocat resurse limitate pentru eforturile de cercetare și dezvoltare.
După cum reiese clar din document, Forțele Aeriene tratează acum NGAS ca pe o nevoie critică, deși se menționează că „calea finală către NGAS nu a fost încă definită, având în vedere prioritățile concurente ale apărării”. Programul a finalizat o analiză a alternativelor, se arată în document, deși sunt în curs de desfășurare activități suplimentare de colectare a informațiilor pentru a rafina cerințele.
Conform generalului John Lamontagne, șeful Comandamentului de Mobilitate Aeriană al Forțelor Aeriene, serviciul a examinat o gamă largă de platforme potențiale – de la avioane de afaceri la aeronave cu corp fuzelat și avioane cisternă stealth, cu „semnătură gestionată” – pentru misiunea NGAS. Se așteaptă ca platforma să opereze în medii periculoase, cum ar fi Indo-Pacificul, unde pistele de aterizare sunt puține, iar sistemele de apărare aeriană sunt formidabile.
Industria se pregătește pentru NGAS
Industria se pregătește să ofere Forțelor Aeriene candidați pentru realimentarea de generație următoare. Conform lui Roderick McLean, vicepreședinte și director general al misiunilor de mobilitate aeriană și maritime la Lockheed, compania se așteaptă ca un avion nou, capabil să supraviețuiască, să fie necesar pentru misiune.
Actualitate
Armata SUA recunoaște și remediază problemele de securitate cibernetică la Platforma NGC2

Armata SUA a anunțat că a atenuat o serie de riscuri de securitate cibernetică descoperite într-o versiune incipientă a platformei sale Next Generation Command and Control (NGC2), potrivit unui memo intern obținut de Breaking Defense.
Alarma trasă de ofițerul sef pentru tehnologie
Documentul, datat 5 septembrie și semnat de Gabriele Chiulli, ofițerul șef pentru tehnologie din cadrul Biroului Șefului pentru Informații al Armatei, avertiza că platforma NGC2 „în starea sa actuală, prezintă deficiențe critice în ceea ce privește controalele fundamentale de securitate, procesele și guvernanța.”
Chiulli a scris că armatei „îi lipsește vizibilitatea și controalele necesare pentru a asigura securitatea și integritatea platformei”. El a adăugat că „se pare că există o grabă de a introduce capabilități în sistem fără o supraveghere reală sau un proces adecvat, ceea ce crește riscul pe măsură ce acest sistem îl amplifică și mai mult.”
Reacție rapidă și măsuri corective
Cu toate acestea, oficialii armatei au declarat pentru Breaking Defense că, în cele trei săptămâni de la redactarea și distribuirea documentului, problemele au fost rezolvate. „Problemele au fost atenuate imediat”, a declarat Leonel Garciga, șeful pentru informații al armatei, într-un comunicat. El a adăugat că „procesele simplificate de securitate cibernetică au fost capabile să identifice rapid și să asiste biroul programului și furnizorul în trierea vulnerabilităților de securitate cibernetică și în implementarea măsurilor de atenuare.”
Integrarea securității cibernetice de la inceput
Generalul-locotenent Jeth Rey, șeful adjunct de stat major la G-6, departamentul armatei responsabil cu securitatea cibernetică și rețelele, a susținut că identificarea timpurie a acestor deficiențe face parte din procesul intenționat al serviciului și că au fost luate măsuri pentru a le corecta.
„Trebuie să includem securitatea cibernetică de la început în proces și cred că asta am făcut”, a spus Rey într-un interviu recent. „Aceasta este o nouă capacitate și am găsit un risc și l-am atenuat imediat. Cred că este o veste bună pentru noi în viitor. Dacă vom continua să privim lucrurile în acest mod și procesele noastre funcționează, sunt mulțumit.”
NGC2: Prioritatea numărul unu pentru modernizare
NGC2 este prioritatea numărul unu a serviciului în materie de modernizare și este conceput pentru a oferi comandanților și unităților o nouă abordare a gestionării informațiilor, a datelor și a comandamentului și controlului cu arhitecturi agile și bazate pe software.
În iulie, armata a acordat aproape 100 de milioane de dolari companiei Anduril și unei echipe de furnizori pentru a dezvolta un prototip al sistemului, care va fi extins la nivelul întregii divizii la Project Convergence Capstone 6 în această vară, cu Divizia 4 Infanterie. Un prototip a fost testat la evenimentul de anul trecut la nivel de batalion. Mai recent, Lockheed Martin și echipa sa au obținut, de asemenea, un contract pentru a dezvolta un strat de date integrat cu Divizia 25 Infanterie.
Ivy Sting: Testare incrementală și adăugare de capabilități
Pe măsură ce armata urmărește să extindă prototipul Anduril la nivelul întregii divizii, Divizia 4 Infanterie a început o serie de evenimente de tip sprint între acum și Project Convergence pentru a adăuga incremental capabilități. Aceste evenimente sunt numite seria Ivy Sting.
Deficiențe identificate în Memo-ul Chiulli
Memo-ul Chiulli, care a fost redactat cu 10 zile înainte de primul eveniment, enumera o serie de preocupări, al căror „efect cumulativ” era că NGC2 părea mai degrabă o „cutie neagră” în care serviciul nu putea controla ce utilizatori fac sau văd pe rețea.
„Lipsa de guvernanță înseamnă că nu există o persoană sau o entitate responsabilă pentru acceptarea acestui risc în numele armatei”, se arată în document. „Având în vedere postura actuală de securitate a platformei și a aplicațiilor terțe găzduite, probabilitatea ca un adversar să obțină acces persistent nedetectabil la platformă necesită ca sistemul să fie tratat ca fiind cu risc foarte ridicat.”
Problemele enumerate includ lipsa controlului accesului și a responsabilității, codul sursă neverificat și vulnerabil pentru aplicațiile terțe, lacune critice în guvernanță și igiena de bază a securității și lipsa guvernanței datelor.
Prima deficiență evidențiată a menționat că sistemul nu avea control al accesului bazat pe roluri, ceea ce înseamnă că, odată ce unui utilizator i se acordă acces, acesta ar avea acces nerestricționat la toate aplicațiile și la toate datele – o anatema pentru principiile mai largi de încredere zero ale Pentagonului. Memo-ul a descris acest lucru ca fiind o defecțiune critică de securitate care ar putea duce la un potențial acces și utilizare abuzivă a informațiilor clasificate.
În ceea ce privește aplicațiile terțe, memo-ul notează că Serviciul Federal de Cloud Palantir care găzduiește aplicațiile într-o metodologie de găzduire a containerelor nu a fost evaluat de armată sau de o politică a CIO a armatei care să susțină funcția de conductă deținută/operată de contractant. Niciuna dintre aplicații nu a fost supusă scanării de rutină a securității aplicațiilor web.
Memo-ul a susținut că sistemul funcționează cu vulnerabilități cunoscute, neatinuate, similar cu desfășurarea unui sistem de arme cu defecte cunoscute. Fără un proprietar clar al misiunii care să își asume responsabilitatea pentru securitatea operațională a sistemului, memo-ul a avertizat că securitatea va fi compromisă.
Măsuri concrete și rezultate pozitive
Oficialii armatei nu au precizat exact cum sau când a fost abordată fiecare presupusă deficiență, dar, la Ivy Sting pe 15 septembrie, NGC2 a funcționat bine, potrivit lui Garciga. El a menționat că procesele simplificate de securitate cibernetică au permis ca Ivy Sting 1 să „avanseze fără întârziere.”
Maiorul Sean Minton, un purtător de cuvânt al armatei, a declarat că „armata este într-o transformare unică în generație pentru a oferi soldaților noștri capabilitățile de care au nevoie rapid.”
„După cum s-a demonstrat în acest caz, postura noastră proactivă de securitate cibernetică este concepută pentru a identifica riscurile și a le atenua, minimizând în același timp efectele asupra forței”, a spus el.
Actualitate
Cursa pentru motoare mai mici: Companiile se luptă pentru contracte pe piața UAV-urilor attritabile, în ciuda incertitudinilor privind CCA
-
Exclusivacum 4 zile
PANICĂ LA MITITELU! Corupții din Poliția Penitenciară, în corzi! Vine DNA-ul?!
-
Exclusivacum 4 zile
Penitenciarul Ploiești: De la gunoaie de lux la instagramul promisiunilor pierdute – Un director cu „APT Limitat” la decență!
-
Exclusivacum 15 ore
Dezamăgire în Poliție: Tineri polițiști vor să renunțe din cauza presiunii, lipsei de sprijin și salarizării precare
-
Exclusivacum 3 zile
Justiția imobiliară română: O nouă modă – Morții dau case, judecătorii pupă cruci, poliția acoperă hoții!
-
Exclusivacum 3 zile
Marioara „ciuruitoarea”, Nichita „smecherul” și justiția „somnoroasă”: Ploieștiul, capitala fraudelor imobiliare?
-
Exclusivacum 5 zile
Panică în MAI: Guvernul vrea creșterea vârstei de pensionare, sindicatul Diamantul avertizează asupra riscurilor și inechităților
-
Exclusivacum 2 zile
Prahova sub asediu: Cum mafia imobiliară ne vinde sicrie cu vedere. „White Tower”, „City Gate”, „Mărășești”: Triunghiul Bermudelor imobiliare
-
Exclusivacum 4 zile
Coca-Cola: Sifonul penalității de la Ploiești – Cum Nan și gașca au transformat „băutura fericirii” într-un cocktail Molotov de otrăvuri și minciuni!