Actualitate
Iohannis si incalcarea Constitutiei, Iohannis si sabotarea guvernului, Iohannis si complicitatea cu Augustin Lazar

Comentariu de Contele de Saint Germain (preluare blog):
Trei teme de atac
Organizarea unui miting mare e o problemă complicată. Mobilizare, responsabilitate, costuri, transport, recuzită, coordonare, timp pierdut de participanți.
Practic, zeci de șefuleți din zeci de locuri din țară trebuie să colaboreze, să se sincronizeze, să fie coerenți în legătură cu un plan făcut de alții, de la centru, să iasă din comoditatea rutinei lor de zi cu zi pentru a deveni pentru câteva ore conducători de oști.
Al naibii de neplăcut!
Pe de altă parte, nici statul cu mâinile-n sân când președintele țării își bate joc de tine sistematic, încălcând constituția, sabotând guvernul, sprijinind o justiție dedicată pe față abuzurilor și poliției politice, nu este o atitudine ușor de înghițit. Pasivitatea înseamnă să-l încurajezi în fărădelegi.
Atunci ce s-ar putea face? Cumva în locul unui miting mare mai multe mitinguri mici?
Am promis, într-un articol anterior, o idee ieftină și eficientă de a-l sancționa pe Klaus Iohannis atacându-l exact acolo unde îl doare mai tare: la campania electorală și la statul paralel.
Se știe că PSD are cea mai puternică rețea de filiale teritoriale din România. Și cel mai mare număr de membri de partid cu carnet. Mai ales în zona rurală și în orașele mici și mijlocii. Ce fac acești oameni pentru partidul lor în mod concret? Se duc o dată la patru ani la vot și cam atât. În rest privesc televizorul și se umplu de nervi văzând indolența prezidențială și ipocrizia opoziției. Iar uneori, din ce în ce mai des în ultima vreme, se oțărăsc la șefii lor locali că dece aceștia nu fac nimic, că dece partidul închide ochii și nu pune odată piciorul în prag pentru a-l rezolva pe „neamț”? Că doar au puterea! Sau nu o au?
Așa că iată ce propun eu: să fie pus puțin la treabă poporul pesedist din teritoriu, să i se ofere o supapă prin care să-și mai descarce năduful și să-și activeze și spiritul de dreptate, combativitatea de prea mult timp adormită. Cred că de-abia așteaptă.
Într-o sâmbătă (sau duminică) să apară pe toate posturile de știri vestea că undeva, în zona orașelor de sub 30 000 de locuitori, la Dorohoi sau la Rădăuți sau la Petrila, a avut loc un miting anti Iohannis la care au participat 100 de români. Protestul a avut trei teme de atac: Iohannis și încălcarea Constituției, Iohannis și sabotarea guvernului, Iohannis și complicitatea cu Augustin Lazăr.
Credeți că e greu, ori costisitor ca într-o comunitate de 30 000 de oameni să poată fi mobilizați 100, loco, pentru o oră, doar așa cât să se audă niște nemulțumiri până la București și să perceapă țara o scânteie? Eu cred că ar fi extrem de simplu și de ieftin.
După care, peste o săptămână, protestul să se repete cu aceleași trei teme, dar de data asta în 10 orașe sub 30 000 locuitori și in 2 orașe cu populație între 30 000 și 50 000 de locuitori. Să zicem Alexandria și Slobozia. Iar aici să participe câte 500 de localnici ca să se vadă un progres și, totodată, mobilizarea să fie ușor de realizat.
Apoi, în a treia săptămână, 20 de orașe din prima categorie, 10 din a doua și, în premieră, 1-2 orașe cu peste 100 000 locuitori (Craiova și Galați, de exemplu) în care să iasă 1000 de protestatari. Nu neapărat mai mulți, ca să fie în continuare simplu și ieftin pentru organizatori. Și ca să existe potențial de creștere pentru viitor.
Credeți că după o astfel de evoluție va mai fi nevoie și de o a patra săptămână de proteste? Eu cred că nu. Și mă bazez pe faptul că, dacă instituțiile de forță abuzive se tem de ceva, atunci ele se tem de furia populară.
Dacă acum lui Klaus Iohannis nu-i e frică de suspendare, dacă știe că oricât de penal s-ar comporta este protejat de imunitate, nu la fel de indiferent ar rămâne în fața unor mișcări care să împânzească toată țara cu sloganuri ridiculizante la adresa lui, care să-i caricaturizeze până la fibra sa intimă, de plastic, lipsa de patriotism, lașitatea și complicitatea cu statul mafiot.
Toate bizareriile pe care le face Klaus Iohhanis acum au două explicații: intrarea în campania electorală și tutela statului paralel.
Proteste la adresa lui impregnate de miștouri folclorice, o prezentare permanentă, la știri, a contrastului dintre bățoșenia sa germanică și hachițele lui de vedetă eșuată, o imagine de președinte – Bulă ajuns, vai, de râsul curcilor, i-ar face imaginea franjuri și campania electorală o alegorie a ideii de „așa nu”.
Cât despre statul paralel, câteva mii de români în stradă nemulțumiți de președintele lor, un bulgăre de proteste crescând de la săptămână la săptămână, asta chiar că ar reprezenta răul insuportabil și motivul reorientării către o altă marionetă.
Iohannis, în delirul care l-a cuprins, nu trebuie lăsat să aibă inițiativa. Trebuie pus în devensivă și dus în ridicol. Pe un personaj atât de infatuat și de constipat ca el, nimic nu-l descumpănește mai tare decât ironia semenilor.
Așa că hai să-i dăm șifonierului gotic de la Cotroceni ceea ce merită: un furnir daurit de Dorohoi, o lavandă antimolii de Alexandria și niște flit de Craiova, atât pentru uz extern cât și pentru uz intern.
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 2 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 2 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Administratieacum 12 ore
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Exclusivacum 2 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 3 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!
-
Exclusivacum 4 zile
ÎCCJ clarifică drepturile funcționarilor publici în cazul sancțiunilor disciplinare: Cercetare prealabilă și audiere obligatorii chiar și pentru „mustrarea scrisă”