Actualitate
Manevre ciudate la Cotroceni: romanii – sariti de presedinte la decorari
COMENTARIU DE BOGDAN TIBERIU IACOB (PRELUARE INPOLITICS.RO):
După încadrarea persoanei sale cu generali ai SRI la ocazii de vîrf, președintele Klaus Iohannis mai are o plăcere, dacă putem spune așa: decorarea unor personalități pe baza unor criterii ori motivații numai de el știute, mult prea sec ori deloc explicate oficial. În special a unor personalități străine. Am mai avut ocazia să tratăm misterioasele decorări operate de președinte, o vom face din nou, în lumina unui eveniment petrecut recent.
Ne aducem aminte cu toții cum fostul președinte al României, Traian Băsescu, se mira public vizavi de decorarea Laurei Kovesi ori a lui Florian Coldea de către țări străine. Sigur, ar fi fost ideal ca fostul șef al statului să se fi întrebat asta chiar cînd se petreceau respectivele evenimente, în mandatul său și nu după.
”Cei care au fost în primul rând al distrugerii firmelor românești au fost decorați de ambasadele străine”, spunea, bunăoară, Băsescu, acum doi ani și mai bine, la B1 TV.
Tot cu firmele românești pare să aibă o problemă și Klaus Iohannis, după cum veți vedea.
O poveste, pe scurt.
Pe la finele anilor 80, un afacerist elvețian din domeniul prelucrării cărnii nu se mai înțelege deloc cu fratele său legat de managementul businessului de familie. Cînd i se ivește prima ocazie, decide să își deschidă propria afacere într-o zonă nou apărută pe harta investițiilor: România, țară unde ajunsese cu ocazia trasportării unor ajutoare imediat după revoluție și unde găsește un potențial partener cu multe calități.
Cei doi pun pe picioare o afacere la noi, fără nicio legătură cu cea din Elveția, cu excepția numelui, care era cel de familie al elvețianului: Angst.
De-a lungul anilor, Angst a devenit o afacere de succes grație eforturilor acționarului român, pentru că cel elvețian se cam rupsese de business în urma unui eveniment benefic pentru el. Mai precis, fratele din Elveția murise într-un accident, în 1993, astfel că Urs Angst s-a întors în țară și a preluat afacerea familiei. În România, el s-a retras treptat din acționariat în favoarea partenerului român, pînă cînd, acum cîțiva ani, a ieșit de tot.
Angst devenea afacere 100% românească, mulțumită, cum spuneam, eforturilor compatriotului nostru.
Pe 20 decembrie anul trecut, hodoronc-tronc, aflăm de la președinție că ”în semn de apreciere pentru contribuția importantă avută la dezvoltarea relațiilor economico-comerciale dintre România și Confederația Elvețiană, Președintele României a conferit Ordinul „Meritul Industrial și Comercial” în grad de Ofițer, domnului Urs Angst, CEO al companiei Metzgerei Angst AG”.
Nimic despre o eventuală decorare a partenerului român, Sorin Minea.
Foarte ciudat, Angst este decorat de președinte, conform anunțului oficial, în calitatea sa de CEO al Metzgerei Angst, numai că firma elvețiană nu a avut niciodată vreo legătură cu Angst România, aceasta din urmă fiind o afacere separată a lui Urs Angst.
Contactat azi de Inpolitics, Sorin Minea, patronul Angst și președintele Romalimenta nu își ascunde stupoarea, susținînd că e o glumă sau o intoxicare și că Urs Angst nu avea cum să fie decorat de președinte: ”E imposibil, Urs e în Elveția, nu mai are nimic de a face cu România, știu sigur că nici nu a fost în România în ultima vreme. Și vă spun 100% că nici nu îl cunoaște pe Iohannis”
După ce îl convingem, cu greu, că știrea e reală, Minea continuă să nu poată oferi o explicație: ”Eu am înființat Angst în 1990 și nu a avut nicio legătură cu Elveția, nici cea mai vagă, doar cu persoana fizică Urs Angst și nu cu firma elvețiană. Eu am preluat firma integral acum vreo 6 ani, cu excepția cîtorva procente din firma Salsi Sinaia, care era parte a Angst România, dar nu una mare, pe care le-am preluat acum mai bine de un an. Urs a renunțat de foarte mulți ani la afacere, soția sa mai păstrase niște acțiuni pînă, cum spuneam, le-am preluat eu”.
Trăgînd linie și adunînd, președintele Klaus Iohannis a decorat un afacerist elvețian doar pentru că a venit cu niște capital acum 30 de ani și a ajutat la demararea unui business, dar din care s-a retras de facto de mult, de cca.6-7 ani.
Nu l-a decorat pe partenerul lui român, care a dus greul în deceniile care au urmat, deși corect ar fi fost să primească amîndoi aceleași onoruri.
Președintele României avea ocazia să facă o dublă decorare, onorînd ambii părinți ai uneia dintre puținele mari afaceri românești ale momentului, și transmițînd, totodată, mesajul public că afaceriștii români sunt parteneri de nădeje pentru investitorii români.
De fapt, Sorin Minea nici măcar nu a fost înștiințat de această decizie, aflînd de la Inpolitics abia, azi, după două săptămîni.
Urs Angst este decorat cu o medalie înaltă, înființată de Regele Carol l pentru români și străini, (și pe care o acordase unor nume precum Jacques Elias) ”pentru dezvoltarea relațiilor economico-comerciale dintre România și Confederația Elvețiană”, în condițiile în care propriul partener român spune că firma română nu avea legătură cu Elveția decît prin cetățenia lui Angst și prin cîteva procente deținute pentru un timp de Angst Metzgerei la fabrica Salis. Ceea ce anihilează total ideea că Angst a fost decorat în calitate de CEO al companiei elvețiene, cum susține președinția. Ori că ar fi existat vreo impulsionare a relațiilor economice dintre România și Elveția.
De ce l-a decorat – și încă în absență – președintele României doar pe afaceristul străin și nu și pe cel român?
Trei ar fi explicațiile posibile:
1) Tocmai pentru că Sorin Minea este afacerist român, unul dintre puținii care au rezistat în competiția cu firmele străine, iar pe Klaus Iohannis îl interesează doar fericirea investitorilor străini, cu precădere cei din spațiul germanic. (Mai în glumă, mai în serios, nu a contat nici faptul că firma lui Minea produce salamul de Sibiu)
2) Sorin Minea are defectul de a fi fost un apropiat al PSD în ultimii ani, în prezent fiind membru marcant al Pro România, partidul condus de fostul rival al președintelui în alegerile din 2014.
3) Există alte interese, necunoscute încă, ale președinției vizavi de persoana elvețianului Urs Angst. (Bogdan Tiberiu Iacob)
Actualitate
Ambiții aeriene: Brazilia suplimentează comanda de avioane Gripen pentru a-și securiza suveranitatea
Într-o mișcare strategică menită să consolideze controlul asupra propriului spațiu aerian, Ministerul Apărării din Brazilia a anunțat intenția de a achiziționa încă 20 de avioane de vânătoare Gripen E. Această decizie va ridica flota totală la 56 de aparate, reflectând o reevaluare profundă a necesităților de securitate ale celei mai mari națiuni din America Latină.
Extinderea flotei către un prag strategic de 56 de aparate
Decizia de a suplimenta comanda inițială de 36 de aeronave vine în urma unor studii tehnice riguroase efectuate de Statul Major al Forțelor Aeriene Braziliene. Conform oficialilor militari, menținerea suveranității naționale necesită o forță operațională cuprinsă între 50 și 60 de avioane de vânătoare moderne. Deși contractul semnat în 2014 prevedea o opțiune de creștere cu 25%, negocierile actuale dintre Stockholm și Brasilia vizează o extindere mult mai ambițioasă, pentru a atinge ținta de 56 de unități Gripen.
Parteneriatul strategic dintre Saab și Embraer prinde aripi în Brazilia
Un punct central al acestui acord rămâne producția locală. Facilitatea Embraer din São Paulo găzduiește singura linie de asamblare pentru Gripen E din afara Suediei, un simbol al transferului tehnologic de succes. Prima unitate asamblată integral pe sol brazilian a fost prezentată oficial în martie 2026, iar așteptările sunt ca noile aparate comandate să fie construite tot local. Această abordare nu doar că sprijină industria de apărare a Braziliei, dar oferă și Suediei capacitatea de a gestiona comenzile internaționale aflate într-o creștere record.
Consolidarea prezenței globale a sistemului Gripen într-un context de reînarmare
Succesul modelului Gripen pe piața internațională este vizibil printr-o serie de contracte și intenții de achiziție recente, de la Ucraina și Thailanda, până la Columbia și Canada. Interesul global pentru acest sistem este alimentat de capacitățile avansate de război electronic, costurile reduse de întreținere și integrarea inteligenței artificiale. Pentru Suedia, extinderea „clubului utilizatorilor de Gripen” reprezintă un avantaj strategic, facilitând tranziția propriei forțe aeriene către varianta modernizată E, pe măsură ce contextul geopolitic actual forțează statele să investească masiv în capacități de apărare de ultimă generație.
Actualitate
Parteneriat istoric pentru apărarea națională: Rheinmetall semnează un contract de 5,7 miliarde de euro cu România
Gigantul industrial Rheinmetall a anunțat astăzi finalizarea unui pachet masiv de contracte cu statul român, marcând cea mai mare comandă internațională din istoria recentă a companiei. Acordul, evaluat la 5,7 miliarde de euro (aproximativ 6,6 miliarde de dolari), vizează dotarea forțelor armate cu tehnologie de ultimă generație, de la vehicule de luptă blindate și sisteme de apărare aeriană, până la muniție și nave militare.
Blindate Lynx și sisteme Skyranger: Coloana vertebrală a noii înzestrări
Comanda record include livrarea a 298 de vehicule Lynx, majoritatea fiind configurate ca transportoare blindate de trupe. Pachetul este completat de variante specializate pentru recunoaștere, posturi de comandă și misiuni medicale. Totodată, România va primi un număr nespecificat de sisteme de apărare aeriană Skyranger, împreună cu muniția de calibru mediu aferentă, necesară atât pentru protecția spațiului aerian, cât și pentru dotarea blindatelor.
Dincolo de componenta terestră, acordul consolidează și capacitățile maritime ale țării. Contractul prevede achiziția a patru nave noi: două nave de patrulare în larg și două nave destinate suportului pentru scafandri, diversificând astfel răspunsul defensiv al României în regiunea Mării Negre.
Investiții masive și transfer de tehnologie: România devine hub industrial pentru Rheinmetall
Pentru a onora această comandă monumentală, Rheinmetall a confirmat că va extinde semnificativ capacitățile de producție deja existente pe teritoriul României. Compania germană estimează investiții de câteva sute de milioane de euro la nivel local, procesul fiind însoțit de un transfer tehnologic esențial către industria națională de apărare.
Livările echipamentelor sunt programate să înceapă în anul 2028 și se vor întinde până în 2030. Prin această mișcare, România devine al doilea operator de vehicule Lynx de pe flancul estic al NATO, după Ungaria, confirmând tendința de reînarmare accelerată a regiunii.
Programul SAFE: Motorul financiar din spatele modernizării militare
Această achiziție gigant este finanțată prin programul Security Action for Europe (SAFE) al Uniunii Europene, un mecanism de 150 de miliarde de euro creat pentru a sprijini statele membre în consolidarea bugetelor de apărare. România ocupă o poziție strategică în acest mecanism, fiind al doilea cel mai mare beneficiar al programului, după Polonia.
Decizia de a accesa aceste fonduri a fost anticipată încă din toamna anului trecut, când oficialii de la București au anunțat o alocare de peste 16 miliarde de euro pentru proiecte eligibile. Fondurile sunt direcționate către o gamă largă de dotări, de la radare de supraveghere și sisteme antiaeriene, până la rachete și drone, repoziționând România ca o forță militară relevantă în estul Europei.
Actualitate
Scutul orbital prinde contur: Northrop Grumman și Apex Space accelerează programul de interceptoare spațiale pentru 2027
Într-o mișcare strategică menită să revoluționeze apărarea antirachetă a Statelor Unite, gigantul Northrop Grumman a anunțat un parteneriat cu firma comercială Apex Space. Obiectivul central al acestei alianțe este demonstrarea capacităților interceptoarelor bazate în spațiu (SBI) în cadrul inițiativei de apărare „Golden Dome”, un pilon al strategiei de securitate a administrației Trump, cu termen de implementare în anul 2027.
Un parteneriat pentru viteză și scară industrială
Colaborarea dintre cele două entități vizează transformarea rapidă a conceptelor teoretice în realități operaționale. Northrop Grumman a finalizat deja teste critice la sol în cursul acestui an, poziționându-se, alături de Apex, pentru a accelera producția de serie a acestor sisteme de apărare. Miza este clară: protejarea teritoriului național prin soluții tehnologice accesibile și ușor de multiplicat la scară industrială.
Proiectul este susținut printr-o modalitate inedită de finanțare. Northrop Grumman își autofinanțează demonstrația planificată, participând astfel la competiția de tip „premiu” lansată de Space Force. Acest program mai larg a atras deja investiții masive, serviciul militar acordând anterior contracte în valoare totală de 3,2 miliarde de dolari către diverse firme din domeniu.
Investiții masive și baze tehnologice solide
Efortul Northrop Grumman nu pleacă de la zero. Demonstrația programată pentru 2027 se bazează pe o investiție proprie de un miliard de dolari în tehnologii de apărare antirachetă. Succesul testelor la sol din acest an confirmă faptul că gigantul aerospațial este în grafic pentru a livra capacități orbitale funcționale în mai puțin de trei ani.
Rolul vital al startup-urilor în noua cursă spațială
Apex Space, un startup din Los Angeles fondat în 2022, aduce în ecuație agilitatea și specializarea în construcția de platforme satelitare (buses) modularizate. Acestea sunt concepute special pentru a susține constelații vaste pe orbita joasă a Pământului (LEO), fiind infrastructura ideală pentru proiectul „Golden Dome”.
Conducerea Apex subliniază că parteneriatul va permite o apărare antirachetă la scară de constelație, răspunzând unei nevoi urgente de securitate. Deși Apex anunțase anterior un proiect propriu, denumit „Project Shadow”, care viza testarea unui interceptor până la finele anului 2026, rămâne de văzut cum va fi integrată acea inițiativă în noua arhitectură comună cu Northrop Grumman.
-
Exclusivacum o ziDuster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
-
Exclusivacum 2 zileBMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Exclusivacum 9 orePermis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)
-
Exclusivacum 9 orePata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor
-
Exclusivacum 4 zileFESTIVALUL „RÂSUL-PLÂSUL” PE CERUL PRAHOVEI – ANTIGRINDINA: 21 DE ANI DE RACHETE OARBE ȘI UN DIVORȚ DE 103.000 DE HECTARE
-
Exclusivacum 2 zilePATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Exclusivacum 4 zilePLx 540/2024: Mortul viu din sertarele Camerei Deputaților și marea „pitulușă” constituțională a aleșilor
-
Exclusivacum o ziMarele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție



