Actualitate
EXCLUSIV/BOMBA/I.C.C.J sub conducerea lui Tarcea continua sa incalce legea/Cristina Tarcea prinsa cu mata’n sac trage de timp ilegal
In numerele trecute va dezvaluiam ca, prin adresa nr 2/23250/19.11.2018, Consiliul Superior al Magiastraturii a “picat” in capcana intinsa de judecatoarea Lavinia Cotofana.

“Reiteram faptul ca, potrivit art 24 alin 4 din Standardele nationale de protective a informatiilor clasificate in Romania, apronate prin HG nr 585/2002, vicepresedintele institutiei detine calitatea de sef al structurii de securitate”.
Nu ca judecatoarea Lavinia Cotofana NU ar cunoaste legea. Din contra, a dorit o confirmare oficiala.
Judecatorul Nicoleta Lavinia Cotofana este singurul magistrat exclus din magistratura pentru faptul ca a aplicat legea in integralitatea ei si a sesizat organelor de cercetare penala, conform legii, suspiciunile de deturnare de fonduri publice facute de avocati cu sprijinul unor magistrati de la Judecatoria Arad, fapte/indicii pe care le-a constatat in exercitarea functiei publice de judecator.
Va precizam tot in articolele anterioare ca, la baza executarii ilegale a magistratului au stat la baza “informari” ale SRI Arad (structura implicata in musamalizarea ilegalitatilor sesizate de magistrat) catre CSM, informari pe care SRI Central, SRI-ul condus acum de Eduard Hellvig si le-au asumat printr-o adresa catre judecatoarea Lavinia Cotofana.
De aici, triunghiul „Bermudelor” s-a instalat la CSM si la Cristina Tarcea, presedinta ICCJ.
Astfel, judecatoarea Lavinia Cotofana i-a da sah mat Presedintei ICCJ, Cristina Iulia Tarcea:
Intr-o adresa inaintata de judecatoare conducerii ICCJ, judecatoarea o acuza cu subiect si predicat pe Crsitina Tarcea ca a incalcat din nou flagrant legea si atrage atentia unei posibile vulnerabilitati de securitate la varful acestei institutii, respectiv la cei patru adjuncți – vicepreședinții ai Î.C.C.J.
“Sefa structurii de securitate a Inaltei Curti Cristina Tarcea i-a indicat de pe coltul mesei subalternei sale, judecatoarea Tatiana Rog, ce solutie sa pronunte intr-un dosar in care nu era implicate”, titra Lumea Justitiei de curand.
“Sefa structurii de securitate a Inaltei Curti Cristina Tarcea a refuzat accesul unui inculpat la incheierile ICCJ prin care s-au autorizat interceptari pe siguranta nationala. Tarcea a cerut Curtii de Apel Ploiesti sa faca referat in care sa explice de ce solicita declasificarea incheierilor. Dupa ce a demarat procedura de declasificare, sefa ICCJ a hotarat respingerea solicitarii cu motivatia ca poate genera prejudicii pe linie de securitate nationala”, titrau din nou colegii nostril de la Lumea Justitiei.
Șefa ÎCCj se semneaza in acte trimise la SRI ca “Presedinte ICCJ – Seful Structurii de securitate”, titrau si colegii de la www.corectnews.com.
Dar, ce ne facem cand aceasta functie este ocupata ilegal, contrar prevederilor legale?
Incisiv de Prahova il someaza pe Ministrul Justitiei sa ne raspunda oficial la aceata “dilema”! Preventiv, am solicitat si in scris.
Iata ca. prinsa cu mata’n sac, Tarcea trage de timp iar judecatoarea Lavinia Cotofana nu o slabeste inaintand o plangere prealabila.
Mai mult, din surse demne de incredere a reiesit ca judecatoarea Lavinia Cotofana va sesiza Consiliului Suprem de Apărare a Ţării cu posibile vulnerabilitati de securitate la varful acestei institutii, respectiv la cei patru adjuncți – vicepreședinții ai Î.C.C.J. Tarcea, DEMISIA! (Cristina T.).
Alaturat va atasam plangerea prealabila si raspunsul “competent”: al ICCJ:
Către: Înalta Curte de Casație și Justiție
Doamnă Președinte Cristina Iulia Tarcea
Șefă a Structurii de Securitate
Subsemnata Lavinia-Nicoleta Coțofană, în temeiul art. 7 alin. 1) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ formulez
PLÂNGERE PREALABILĂ
prin care vă solicit să dispuneți soluționarea cererii subsemnatei din data de 14 noiembrie 2018, cerere nesoluționată în termenul maxim de 30 de zile prevăzut de art. 7 alin. 1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public și art. 16 lit. c) din Norma metodologică de aplicare a Legii nr. 544/2001.
Prin cererea din data de 14.11.2018 v-am solicitat următoarele:
– să precizați temeiul de drept în baza căruia dumneavoastră ați fost desemnată/v-ați desemnat Șefă a Structurii de Securitate din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție date fiind prevederile exprese ale art. 29 alin. 4) din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România din 13.06.2002 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 potrivit cărora șeful structurii de Securitate, respectiv funcționarul de Securitate, este un adjunct al conducătorului persoanei juridice sau un membru al consiliului de administrație al unității.
În cazul v-ați desemnat singură v-am solicitat să precizați expres, în caz contrar să menționați care este autoritatea/persoana care v-a desemnat.
Totodată, v-am solicitat să precizați cine a făcut verificările de Securitate în cazul dumneavoastră, dacă au existat motive pentru care niciunul dintre adjuncți nu a putut să îndeplinească cerințele minime, dacă aceastea au fost concretizate într-un rezultat urmare a verificărilor de Securitate, respectiv dacă celor patru adjuncți – vicepreședinții Î.C.C.J. li s-a retras autorizația de acces la documente clasificate și dacă da, care au fost consecințele, dintre cele stipulate de art. 39 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate.
Apreciind mult clamata dumneavoastră preocupare pentru respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului și dispozițiile exprese ale art. 17 din Legea nr. 182/2002, care enumeră limitativ categoria informațiilor secrete de stat, printre care nu se regăsesc cele din domeniul Justiției, v-am solicitat să clarificați rațiunea existenței protocoalelor secrete încheiate de către ÎCCJ cu SRI, având în vedere că au funcționat sub mandatul dumneavoastră.
V-am solicitat să-mi remiteți o copie a Ghidului întocmit în conformitate cu art. 24 alin. 7) din Legea nr. 182/2002 de către ÎCCJ și să precizați dacă dumneavoastră personal l-ați aprobat conform alin. 8) al art. 24 din legea anterior menționată.
V-am solicitat să-mi comunicați măsurile luate de dumneavoastră pentru clarificarea modului în care au funcționat Protocoalele încheiate între Serviciul Român de Informații și instituția pe care o conduceți, Înalta Curte de Casație și Justiție, inclusiv în legătură cu fluxul de informații care a avut loc între cele două instituții anterior menționate.
V-am solicitat să mă informați care sunt persoanele care au avut acces la informațiile transmise de Serviciul Român de Informații care au orice legătură direct sau indirectă cu subsemnata întrucât doresc să mă îndrept împotriva acestora.
Am precizat că solicitarea subsemnatei a avut în vedere prevederile art. 10 alin. 1) din Legea nr. 182/2002 potrivit cărora instituțiile care dețin sau utilizează informații clasificate vor ține un registru de evidență a autorizațiilor acordate personalului și art. 41 din Legea nr. 182/2002 conform cărora compartimentele speciale pentru evidența, prelucrarea, procesarea, păstrarea, manipularea și multiplicarea acestora din cadrul autorităților, instituțiilor publice care dețin informații clasificate se subordonează conducătorului autorității sau instituției publice, deci președintelui ÎCCJ.
V-am solicitat să-mi aduceți la cunoștință componența Structurii de Securitate și identitatea persoanei care a asigurat relația cu Serviciul Român de Informații conform art. 29 alin. 1) și art. 31 alin. 1) lit. d) din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România din 13.06.2002 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002.
Având în vedere prevederile art. 58 din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România din 13.06.2002 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 v-am solicitat să precizați unde se găsesc informațiile clasificate transmise de Serviciul Român de Informații care au orice legătură direct sau indirectă cu subsemnata.
V-am solicitat, Doamnă Președinte, să dispuneți soluționarea de îndată a cererii mele legitime și totodată să analizați incidența art. 297 Cod penal în cazul domniei voastre.
Cererea subsemnatei nu a fost soluționată în termenul maxim prevăzut de lege, respectiv 30 de zile, pe care chiar dumneavoastră l-ați invocat prin mail-ul transmis subsemnatei la data de 14.12.2018.
Vă solicit, Doamnă Președinte, să respectați legea și să dispuneți soluționarea cererii subsemnatei.
Solicit comunicarea răspunsului la adresa de e-mail judlaviniacotofana@yahoo.com.
Vă mulțumesc!
27.12.2018 Lavinia-Nicoleta Coțofană
Avertizor de integritate – Conform Hotărârii unanime din 24.11.2017 a Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții din cadrul Senatului României
De la: „Biroul de Informare si Relatii Publice” <relatii.publice@scj.ro>
Dată: 14 decembrie 2018, 17:14:00 EET
Către: <judlaviniacotofana@yahoo.com>
Subiect: ICCJ 104/BIRP/2018
Stimată doamnă,
Cu privire la cererea dumneavoastră, adresată Înaltei Curți de Casație şi Justiție, înregistrată la numărul 104/BIRP/2018, prin care solicitați date referitoare la structura de securitate din cadrul instanţei, precum şi alte informaţii referitoare la activitatea acestei structuri, vă comunicăm următoarele:
Având în vedere complexitatea lucrării, Biroul de Informare şi Relaţii Publice urmează a vă comunica răspunsul la cerere în termenul prevăzut de art.7 alin.1 din Legea nr.544/2001 şi art.16 lit. c) din Norma Metodologică de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, respectiv 30 zile.
Cu considerație,
Magistrat asistent
Viorel Ciobanu
ÎNALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
Biroul de Informare si Relatii Publice
Str. Batistei nr.25 Sector 2 Bucuresti
Tel./Fax: 021-313.76.55
Centrala: 021-310.39.08, 021-310.39.09, 021-310.39.12, int.126
e-mail: relatii.publice@scj.ro, www.scj.ro
Actualitate
De la NASA la avangarda securității naționale: Jim Bridenstine preia conducerea Quantum Space
Fostul administrator NASA face pasul spre sectorul privat într-un moment critic, pariind pe o nouă generație de vehicule spațiale capabile de „manevre dinamice” pentru a contracara amenințările globale.
Startup-ul american Quantum Space a dat o lovitură pe piața tehnologiei aerospațiale prin numirea lui Jim Bridenstine în funcția de CEO. Mișcarea vine într-un moment în care Statele Unite își redefinesc prioritățile de securitate în spațiul cosmic, căutând soluții pentru nave spațiale ultra-manevrabile și capabile de zboruri pe distanțe lungi. Bridenstine, al 13-lea administrator al NASA și arhitectul programului Artemis, aduce cu sine o expertiză rară, combinând experiența de aviator naval cu cea de legiuitor și lider al celei mai importante agenții spațiale din lume.
Ranger: Satelitul care rescrie regulile jocului pe orbită
Punctul central al strategiei sub conducerea lui Bridenstine este nava spațială Ranger. Într-o eră în care activele orbitale ale SUA sunt tot mai vulnerabile, noul CEO subliniază o necesitate urgentă: impredictibilitatea. Pentru a supraviețui într-un mediu ostil, sateliții trebuie să aibă capacitatea de a se deplasa rapid și frecvent.
Proiectul Ranger este o anomalie tehnologică în cel mai bun sens al cuvântului. Deși face parte din clasa medie (400-700 kg), vehiculul va putea transporta o cantitate record de 4.000 de kilograme de combustibil (hidrazină). Această rezervă masivă, utilizată atât pentru propulsia chimică (manevre rapide), cât și pentru cea electrică (eficiență pe termen lung), oferă o libertate de mișcare fără precedent în comparație cu sateliții geostaționari actuali, care rămân adesea „captivi” în orbite rigide.
Miza cislunară: Noua frontieră a supremației strategice
Dincolo de orbita terestră, Quantum Space privește spre spațiul cislunar — regiunea dintre Pământ și Lună. Pe măsură ce marile puteri mondiale accelerează planurile pentru extracția de resurse și prezența permanentă pe suprafața lunară, controlul acestei zone devine vital. „Trebuie să devenim mai buni în spațiul cislunar pentru a rămâne în fața adversarilor”, avertizează Bridenstine.
Compania nu pornește de la zero. Cu sediul în Maryland, startup-ul are deja contracte solide cu Forțele Spațiale ale SUA și DARPA. Recent, Quantum Space a fost selectată pentru programul Andromeda, menit să înlocuiască vechile constelații de monitorizare orbitală, și participă la proiectul LASSO al DARPA pentru detectarea apei pe Lună. Cu prima lansare a vehiculului Ranger programată pentru începutul anului 2027, Quantum Space se poziționează nu doar ca un furnizor de tehnologie, ci ca un pilon al noii arhitecturi de apărare spațială.
Actualitate
Motoare de război sub capotă civilă: Gigantii auto europeni cochetează cu industria apărării
Într-un peisaj economic marcat de tensiuni geopolitice și o concurență acerbă pe piața vehiculelor electrice, granița dintre industria auto și cea de apărare începe să se estompeze în Europa. Producători de renume, precum Renault și Volkswagen, explorează noi modalități de a-și rentabiliza spațiile de producție, transformând liniile de asamblare a mașinilor în baze de sprijin pentru tehnologia militară.
Dilema de la Paris: Drone cu ADN de automobil
Renault Group a făcut recent un pas îndrăzneț prin parteneriatul cu startup-ul Turgis Gaillard, vizând producția a 600 de drone lunar pentru forțele armate franceze. Proiectul, cunoscut sub numele de „Chorus”, este răspunsul Franței la amenințările reprezentate de dronele de tip Shahed. Cu toate acestea, gigantul francez pășește cu prudență, refuzând oficial eticheta de „jucător major” în sectorul armamentului.
Deși la uzina din Le Mans va fi instalată o linie dedicată structurilor de drone, conducerea companiei insistă că aceasta este o oportunitate punctuală. Strategia pare a fi una de tipul „un picior înăuntru, unul afară”: utilizarea expertizei în producția de serie pentru a sprijini nevoile statului, fără a altera identitatea mărcii axate pe mobilitate civilă.
Umbra „Iron Dome” asupra Germaniei și falimentul unor parteneriate
În Germania, situația este și mai nuanțată. Volkswagen a explorat posibilitatea de a utiliza fabrica sa din Osnabrück — aflată într-un impas economic — pentru a produce componente destinate sistemului israelian de apărare antirachetă Iron Dome. Deși compania a negat oficial intenția de a produce „arme”, portița pentru fabricarea de componente auxiliare rămâne deschisă, în contextul în care site-ul respectiv are nevoie disperată de proiecte pentru a supraviețui după anul 2027.
Nu toate aceste „maritaje” industriale sunt însă încununate de succes. Gigantul rachetelor MBDA a încercat un parteneriat similar cu un producător auto anonim pentru a fabrica drone de atac, însă planurile au eșuat recent, forțând sectorul apărării să revină la metodele tradiționale de producție.
Factorul chinez și excedentul de producție
Analiștii identifică două motoare principale din spatele acestei tendințe incipiente. Pe de o parte, bugetele de apărare europene au atins niveluri record, generând o cerere masivă de echipamente. Pe de altă parte, ofensiva producătorilor chinezi de mașini în Europa a erodat cota de piață a giganților locali, lăsându-i pe aceștia cu spații de producție neutilizate și o nevoie urgentă de diversificare a veniturilor.
Totuși, entuziasmul este temperat de realitate. În Germania, veniturile industriei auto depășesc 500 de miliarde de euro, în timp ce primii cinci jucători din apărare abia ating 30 de miliarde. Sectorul militar poate „îndulci” declinul economic, dar nu poate înlocui coloana vertebrală a industriei auto.
O Europă cu două viteze: Conversie versus consolidare
În timp ce Franța și Germania experimentează conversia civil-militar, alte națiuni, precum Italia, aleg o cale diferită. În loc să transforme fabricile de mașini, Roma mizează pe consolidarea campionilor săi naționali deja existenți, precum Leonardo sau Fincantieri.
Miza finală rămâne una de adaptabilitate: producătorii auto vor deveni furnizori de apărare doar atât timp cât profitabilitatea este reală, iar procesele complexe de reconversie tehnologică nu vor sufoca eficiența liniilor de asamblare.
Actualitate
Orizont 2030: Planul strategic al Infanteriei Marine pentru blindatele de recunoaștere de ultimă generație
Corpul Pușcașilor Marini își trasează viitorul operațional printr-o strategie pe termen lung, vizând modernizarea radicală a capacităților de recunoaștere terestră. În centrul acestei transformări se află programul Advanced Reconnaissance Vehicle (ARV), un proiect ambițios care promite să redefinească modul în care forțele de elită vor gestiona amenințările asimetrice în deceniul următor.
Calendarul inovației: De la faza de testare la selecția finală
Dezvoltarea celei de-a doua etape a programului ARV (Increment 2) este programată să înceapă oficial la finalul acestui deceniu, marcând un moment de cotitură în înzestrarea trupelor. Conform oficialilor prezenți la expoziția anuală Modern Day Marine, anul 2029 va fi punctul de start pentru cercetarea și dezvoltarea noilor variante, proces ce se va desfășura în paralel cu finalizarea primei etape.
În prezent, prima etapă (Increment 1) se află într-un stadiu avansat de pre-producție. Giganții General Dynamics Land Systems (GDLS) și Textron se află sub contract pentru a livra câte 16 vehicule fiecare până în 2028. Decizia crucială de selecție a furnizorului unic este așteptată în 2029, urmând ca producția de serie să demareze oficial la sfârșitul anului 2030.
Arsenalul celei de-a doua etape: Drone, foc de precizie și logistică avansată
Dacă prima etapă a programului se concentrează pe variante destinate comenzii și controlului (C4/UAS), logisticii și sprijinului prin foc cu tunuri automate de 30 mm, cea de-a doua etapă ridică miza tehnologică. Aceasta va introduce trei variante specializate, concepute pentru a domina câmpul de luptă digitalizat:
- Sistemul Anti-Dronă (c-UAS): O platformă optimizată pentru o amenințare permanentă, capabilă să utilizeze atât soluții kinetice, cât și non-kinetice pentru a neutraliza aparatele de zbor fără pilot, rămânând în același timp eficientă împotriva țintelor terestre.
- Varianta de Foc de Precizie: Concepută pentru a oferi sprijin dincolo de linia vizuală (BLOS) pe distanțe de până la 40 de kilometri, acest model va fi dotat cu sisteme de atac electronic și recunoaștere avansată.
- Varianta de Recuperare: Un vehicul utilitar esențial, definit de o macara și un troliu performant, capabil să execute operațiuni de tăiere și sudură în condiții de front, având integrat și un sistem de realimentare rapidă.
-
Exclusivacum 5 zileCan-can din spatele gratiilor: când decizia administrativă miroase a vendetă personală
-
Exclusivacum 3 zileBALTA RECONCILIERII ȘI GOGOȘILE DE FLOREȘTI: „COMISARUL DE CARTON” Valentin MATEI A SCHIMBAT SCANERUL DE ANVELOPE PE RAMA DE BUZĂU
-
Exclusivacum 5 zileOPERAȚIE PE PORTOFEL DESCHIS: Spitalul din București unde intri cu demnitate și ieși în izmene, ușurat de bani
-
Exclusivacum 3 zileOperațiunea „gogoașa cu Epoleți”: Cum a încercat un „fantomă” de presă să lustruiască „Diamantul” cu noroi de la Interne
-
Exclusivacum 2 zileSânge pe pereți la final de trimestru: „Jupânul” greșește, fraierii pleacă acasă! REȚETA DEZASTRULUI LA COCA-COLA PLOIEȘTI
-
Exclusivacum 2 zileULTIMUL SIGILIU: CIRCUL „TRANSPARENȚEI” SAU CUM SE SPALĂ CADAVRELE POLITICE CU ȘTAMPILA „DECLASIFICAT”
-
Exclusivacum 5 zileMarea spârleală a odihnei sub epoleți: Cum MAI iși „penalizează” polițiștii pentru păcatul de a fi părinți
-
Featuredacum 3 zileMAGIA NEAGRĂ A LUI BURDUJA: CUM SĂ TOCEȘTI O SUTĂ DE MII DINTR-UN CLICK ȘI SĂ TE CREZI SALVATORUL PATRIEI



