Actualitate
Patriotismul ofițerilor și cârtițelor din servicii

E clar că, sub o formă sau alta, cel puțin în parte, serviciile secrete sunt scăpate de sub control, s-au privatizat și utizează uriașele resurse puse la dispoziție de societate în interesul personal al unor ofițeri, care au devenit din ce în ce mai puternici în plan politic și economic. Iar cei mai mulți dintre ei fac pare din ceea ce numim statul paralel. În aceste condiții, se pune problema în ce măsură asemenea realități vin sau nu în contradicție cu dimensiunea patriotică pregnantă pe care și-o arogă serviciile și oamenii care lucrează în servicii.
Am auzit deseori afirmându-se că reprezentanții serviciilor secrete din România dau dovadă de mult patriotism. Și că, în ciuda viciilor pe care le au, în final, prin rolul pe care îl joacă, ei au menținut România unită și puternică, garantând destinul euroatlantic al acestui stat și consolidarea parteneriatelor noastre strategice. Dacă ne referim la o parte, poate chiar însemnată, a corpului ofițeresc din toate serviciile secrete, putem admite că așa stau lucrurile. Dar ce ne facem cu ceilalți? Și, în special, cu marii granguri ai serviciilor? Dacă ei sunt patrioți, cum au admis și chiar au făcut presiuni în acest sens ca instituțiile pe care le reprezintă să aibă bugete, care, procentual din Produsul Intern Brut, să reprezinte mult mai mult decât bugetele alocate serviciilor similare din statele aliate? De ce să nu se fi dus aceste sume colosale de bani în cutură, în învățământ, în sănătate sau în infrastructură? Cum au admis și chiar au încurajat aceste structuri ca, în interior, statul român să devină pe zi ce trece tot mai polițienesc, ca marile personalități din politică, din lumea afacerilor, din presă, din Justiție, din cultură chiar, să fie monitorizate, hărțuite, hăituite, subordonate sau distruse? Cum au admis, în același timp, ca întreg capitalul românesc să ajungă să fie subordonat capitalului străin? Cum au împins ei lucrurile în direcția în care principalele bogății și principalele utilități nu mai aparțin poporului român? Cum au alimentat aceste structuri, deseori în beneficiul propriu, din momentul în care au scăpat de sub controlul unor președinți corupți sau slabi, teribilul război hibird româno-român, care a ajuns să pună în pericol nu numai fibra, ci însăși ființa națională?
Să punem în balanță asemenea întrebări cu rezultatele obținute de serviciile noastre secrete supraponderale, hiperputernice și din ce în ce mai active în politicile interne. Ce avem în partea cealaltă? Avem din direcția SPP ceva atentate dejucate? Avem măcar câteva fapte de vitejie în domeniul pazei și protecției demnitarilor? Sau, mai degrabă, avem demnitari supravegheați și urmăriți în scop de poliție politică? Ce avem pozitiv din direcția SRI? Cât terorism a fost anihilat pe teritoriul României, ca rezultat al supravegherii în masă a civililor și militarilor? Câți spioni au fost documentați și condamnați în acești 29 de ani? Dar ce avem în balanța pozitivă SIE? Dincolo de cooperarea cu aliații noștri, în special cu partenerul strategic de la Washington, cărora le-am pus la dispoziție aproape în totalitate informațiile de care dispunem, generozitate nemaiîntâlnită în cazul vreunui alt serviciu secret, ce alte biruințe a înregistrat SIE pe frontul nevăzut dincolo de hotarele României, în interiorul cărora are prea puține competențe? Pot fi comparate izbânzile SIE, toate la un loc, cu ceea ce s-a realizat sub „trădătorul” Pacepa, în beneficiul acestei țări, în doar câțiva ani de activitate?
Mai ușor cu patriotismul, domnilor! Acolo unde el există, societatea va ști să fie și să rămână recunoscătoare. Dar ce ne facem cu absența patriotismului, atunci când el chiar ar trebui să se manifeste? Cât de mult s-au privatizat serviciile secrete din România, în frunte cu SRI și SIE? Cât de mult s-au înstrăinat ele de adevăratele interese și obiective ale națiunii române? Până la urmă, pe cine servesc aceste instrumente? De ce sunt ele atât de interesate să pună genunchi democrația? Cu ce le deranjează democrația?
Sorin Rosca Stanescu
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 3 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 18 ore
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 2 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 3 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!
-
Exclusivacum 4 zile
ÎCCJ clarifică drepturile funcționarilor publici în cazul sancțiunilor disciplinare: Cercetare prealabilă și audiere obligatorii chiar și pentru „mustrarea scrisă”