Actualitate
Glorie inaintasilor: Cum a facut SRI Marea Unire

COMENTARIU DE BOGDAN TIBERIU IACOB (PRELUARE INPOLITICS.RO):
Punem pariu că habar nu aveați de rolul major avut de serviciile secrete în unirea provinciilor istorice sub numele de România, mai ales Marea Unire de la 1918. Nici noi nu știm mare lucru despre asta, dar un raționament simplu și de bun simț nu lasă loc de echivoc: mai mult decît Armata României și la paritate cu clasa politică, unirea de la 1 decembrie 1918 e opera SRI ori a glorioșilor săi precursori.
De unde știm asta?
Foarte simplu: după numărul majoritar de generali SRI care l-au încadrat pe președinte la festivitățile de la Alba Iulia.
Un număr care îl bate de la distanță pe cel al generalilor forțelor terestre, marine și aeriene, la un loc ori pe cel al reprezentanților MAI.
Se știe că în perioada Războiului Rece, americanii decriptau mișcările din interiorul partidului comunist sovietic, al armatei ori al KGB după distanța la care erau plasate, în pozele oficiale, diverse personaje de secretarul general, la paradele militare. Cine era aproape de Stalin ori Brejnev era om de încredere, cine era mai aproape decît anul trecut era în ascensiune, cine era mai departe, în dizgrație etc.
La Alba Iulia, președintele Klaus Iohannis are în stînga politicieni (foarte aproape și foarte interesant, Corina Crețu!), în stînga-spate (aproape ostracizați) oamenii de la Interne, în dreapta oamenii armatei, dar spatele și flancuriler îi sunt asigurate puternic de către SRI, prezent printr-o duzină, cel puțin, de generali, plus directorul civil Eduard Hellvig, ba chiar și prin purtătorul de cuvînt Ovidiu Marincea, cu toții cît mai vizibili posibil.
Între generali, Cătălin Bizadea, George Voinescu, Anton Rog, șeful Centrului Național Cyberint, Adrian Ciocîrlan ori Florin Mărgărit.
Au venit să se alinieze lîngă președinte nu doar toți șefii de la centru, ci și locțiitorii lor, cîte doi în unele cazuri.
Ușor de depistat în imagini după uniformele albastre și caschetele aurii.
Cum a ajuns un serviciu secret, fie el și cel mai mare, să ”bată” Armata la evenimente de acest tip și să încalce caracteristica de low-profile pe care ar trebui să o aibă nu se poate explica decît în două moduri, în opinia noastră.
Fie e recunoașterea rolului istoric al SRI în Marea Unire, la paritate ori peste cel al regalității, al diplomației, al partidelor istorice, al Brătienilor și al lui Maniu șamd.
Fie Klaus Iohannis și SRI țin să transmită un semnal direct în pragul anului electoral, pentru ca adversarii politici să știe cu cine au de a face. Și să se gîndească, eventual, de două ori.
Să amintim, în treacăt, în final, o altă bizarerie: în săptămîna dinaintea Zilei Naționale, președintele a avut o intensă activitate de decorare și ridicare în grad a unor personalități că, deh, o dată e Centenarul.
Bilanțul ar fi cam așa: vreo 7-8 civili decorați (vreo doi scriitori, o realizatoare TV, un director basarabean de teatru, cîțiva medici, cîteva instituții universitare) și foarte multe zeci de generali (6 generali noi făcuți dintr-un foc la SRI), colonei, ba chiar și agenți de la Circulație.
Klaus Iohannis la Centenar: un dascăl care s-a militarizat mai repede decît ne-am fi dorit. (Bogdan Tiberiu IACOB)
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 3 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum o zi
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 3 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 4 ore
Circul Teoroc își joacă ultima reprezentație: Lacrimi sindicale pentru „Finu” și un grad de chestor confiscat de la obraz!
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 17 ore
Penitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi