Comentariu de Contele de Saint Germain (preluare blog):

România are un parlament. Dominat de o coaliție politică: PSD – ALDE.

UE are un parlament. Dominat de o coaliție a partidelor de dreapta: PPE.

Există opoziție la aceste coaliții dominante atât în România cât și în UE. Și, existând opoziție, există luptă pentru putere. Dusă de politicieni, nu de elite academice, profesionale ori morale.

Multă vreme am crezut că doar politicienii români sunt înfrățiți cu demagogia, cu minciuna, cu spiritul de gașcă orb, fără principii și limite.

În aceste zile, dar cu semnale venind și din urmă, și nu puține, ne-am putut lămuri că, aceia care am gândit astfel, ne-am înșelat profund. Toți politicienii, provenind ei din Europa emancipată sau din Europa retrogradă, sunt din aceeași plămadă: a egoismului cinic, a partizanatului nesimțit.

Farsa recentă de la Strasbourg, pregătită minuțios sub coordonarea PPE pentru a culpabiliza România (dominată de socialiști) sub eternul pretext al corupției, a dovedit încă o dată, dacă mai era nevoie, că alde Timmermans și cozile de topor vorbitoare de limbă română din Parlamentul European nu sunt cu nimic mai mult decât ziduri de dat la perete, decât locuri de dat cu capul. Exclusivism în stare pură, imbecilitate mineralizată. Refractarism total, impermeabilitate la orice argument neconvenabil.

Să-ți facă morală astfel de amorali, să-ți dea lecții de flexibilitate și de bună direcționare astfel de roboți deviați educațional, aproape că nu există batjocură mai umilitoare.

UE, așa cum arată ea azi, se îndreaptă clar către o bantustanizare cosmetizată. Există țări – lider, care fac regulile și iau caimacul, și există țări de mâna a doua, tolerate din motive de oportunism geo – strategic, care trebuie să fie obediente și să nu iasă din țarcurile ce le-au fost rezervate. Primind în schimb discursuri egalitariste și aparențe de parteneriate reciproc avantajoase.

Și ne mai mirăm de escaladarea euroscepticismului.

Politicienii europeni sunt la fel de precari ca și politicienii români. Partidele europene sunt la fel de lipsite de scrupule când vine vorba de putere ca și partidele din România. Corupția politică și instituțională atinge aceleași cote alarmante în țările UE ca și în România.

La toate aceste rele suntem egali cu ei! Diferențele mari apar la bunăstare și la sentimentul demnității naționale. Să fie întâmplător?

De aceea pot afirma, și o fac cu convingere, că, în aspectele negative, UE nu este altceva decât o extensie a României.