Actualitate
Efectul de domino asupra SRI

O construcție diabolică, mai degrabă pe verticala decât pe orizontala puterii, cum era Serviciul Român de Informații, funcționează în final în baza principiului dominoului. Construcția, când se năruie, se năruie de sus în jos. Și implacabil. De sub dărâmături se naște un nou serviciu de informații. Sper că va fi cu adevărat inteligent. Atenție însă, punctul de inflexiune nu a fost George Maior. Și nici măcar Florian Coldea. Ci Dumitru Dumbravă. Eliminat abia acum.
Pentru a demonstra afirmațiile de mai sus, le voi reaminti cititorilor un detaliu. Și anume că pe vremea Uniunii Social Liberale, cam pe când Gabriel Oprea transpira, ajutat de Victor Ponta, pentru a construi un stat paralel în raport cu statul paralel deja existent, printre nenumăratele victime politice ale Serviciului Român de Informații s-au aflat doi lideri politici, care aveau să devină actori de primă mărime ai istoriei de azi. Klaus Iohannis și Eduard Hellvig. Klaus Iohannis îl înlocuia printr-o mișcare fulger pe Crin Antonescu la șefia PNL și urma să devină candidatul oficial al acestui partid în viitoarea cursă prezidențială. Un om cheie în PNL era Eduard Hellvig. Acesta a fost secretarul general al partidului și deținea o importantă funcție de ministru în Cabinetul Ponta. Dar mașinăria sinistră a sistemului s-a pus în mișcare. Și iată ce s-a întâmplat. În laboratoarele secrete ale Serviciului Român de Informații fost elaborat câte un document conform căruia fiecare dintre cei doi ar fi fost incompatibil cu funcția deținută. Klaus Iohannis ar fi fost în conflict de interese în calitate de primar al Sibiului și membru al unui consiliu de administrație al unei societăți de utilitate publică, în care proprietar era Primăria și, de asemenea, i se inventase și lui Eduard Hellvig un dosar de incompatibilitate. Extrem de interesant este, așa cum a precizat directorul din acel moment al Agenției Naționale de Integritate, că această „emanație SRI” s-a concretizat chiar în rapoarte ANI. Rapoarte scrise de agenții SRI și doar date la semnat către instituția condusă de Horia Georgescu. Ceea ce s-a și întâmplat.
Și astfel, cam în același timp, doi oameni cheie ai vieții politice de atunci au fost măturați cu cinism, chiar cu cruzime, din competiția care avea loc. Eduard Hellvig și-a pierdut pe loc funcția, urmând să suporte și rigorile penale ale stării sale de incompatibilitate. În timp ce lui Klaus Iohannis părea că i s-au tăiat aripile. În ceea ce-l privește pe Iohannis, situația s-a schimbat abia în momentul în care sistemul s-a reorientat în favoarea lui, înțelegând că va fi un prezidențiabil mult mai docil și mai previzibil decât Victor Ponta.
Cei doi au aflat oficial cum au stat lucrurile, după ce evident că aflaseră și din interiorul serviciului. Asta s-a întâmplat relativ recent,
atunci când domnul Claudiu Manda l-a audiat pe Horia Georgescu în plenul Comisiei de control a activității SRI. Cu excepția lui Hellvig, întreaga fostă structură de conducere a instituției rămăsese neschimbată. Așa cum o lăsase moștenire George Maior, atunci când a fost răsplătit de Iohannis cu funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României la Washington. Evident, a fost extrem de penibil atât pentru Hellvig cât și pentru președintele Klaus Iohannis ca opinia publică să afle aceste mizerii făcute din interiorul instituției atât de cocolișite de toate puterile statului. A fost un moment extrem de penibil, la data la care Hellvig a obținut primele informații din interorul SRI, pentru două persoane, care controlau pârghiile de putere din interiorul serviciului. Șeful executiv al instituției, omul de la butoane, generalul Florian Coldea și mâna sa dreaptă, generalul Dumitru Dumbravă, șeful direcției juridice, eminența cenușie a binomului și a trinomului.
Este de la sine înțeles că Eduard Hellvig a rămas uluit de cele aflate, cu atât mai mult cu cât se petrecuseră chiar în instituția pe care acum o conducea. Și l-a informat de îndată pe Klaus Iohannis. Așa se face că Hellvig a primit ulterior mână liberă pentru a se debarasa de Florian Coldea și a făcut-o utilizând un alt pretext, menit să ascundă motivul real. Coldea a fost, vezi Doamne, debarcat pentru că, în urma unor dezvăluiri legate de modul în care își petrecuse concediile pe banii lui Sebastian Ghiță și a campaniei de presă generată, imaginea sa lipită peste cea a SRI aducea prejudicii instituției. Lui Dumitru Dumbravă nu i s-a găsit un pretext la fel de bun, astfel încât acesta fost aruncat pe horn. Adică aparent promovat în funcția de secretar general al SRI și pus să ascută creioane în biroul său.
Abia după utimele scandaluri, cele ale protocoalelor, care au cutremurat Serviciul Român de Informații, zguduind și poziția lui Eduard Hellvig, Serviciul Român de Informații a fost cât de cât curățat la vârf. Iar instituția ar putea începe de acum încolo un lung și anevoios drum către normalitate. Succesul sau eșecul depind de Hellvig. Și nu numai. Ci și de Klaus Iohannis. Cel puțin până la sfârșitul lui 2019.
Dar personajul central al acestor zile este George Maior. Dacă este adevărat că generalul Dumitu Dumbravă a învârtit lumea pe degete în tot ceea ce privește dominarea procurorilor și judecătorilor de către SRI, unul din instrumente fiind protocoalele, la fel de adevărat este că nimic nu s-ar fi putut petrece fără ca George Maior să știe, să dorească și să decidă. Acest personaj super malefic, ieșit din retortele securității clujene, aflat în gașcă cu alte personaje, la fel de nocive, a reușit până în prezent nu numai să se fofileze și să se sustragă oricărei răspunderi pentru nenorocirile făcute în România, ci și să obțină o poziție extrem de privilegiată și bine plătită, prin numirea sa ca ambasador al României la Washington. Astăzi însă zilele lui Maior sunt numărate.
Epilogul carierei sale politice și în stare de libertate va avea o anumită durată. Deși a încercat să distrugă cariera politică a lui Klaus Iohannis, el s-a recompensat ulterior. În consecință, făcând socoteala, actualul președinte a ajuns la concluzia că i-a rămas dator lui George Maior. Care, în plus, știe lucruri pe care ar putea să le relateze și care ar fi extrem de deranjante pentru Iohannis.
În consecință, Iohannis va apăra cu dinții poziția de ambasador a lui Maior. Acesta, probabil silit de împrejurări, se va prezenta la Comisia de control a SRI, care l-a convocat în mare viteză și unde va minți prin omisiune cu aceeași nerușinare devenită aproape proverbială. Concluziile Comisiei însă, care vor intra într-o combinație explozivă cu prestațiile antiromânești ale lui Maior pe lângă desk-ul dedicat României din Departamentul de Stat, vor determina Ministerul de Externe să propună retragerea încrederii acordate lui Maior. Deci revocarea sa din funcția de ambasador al României la Washington. Guvernul va obține în acest sens și acordul comisiei de specialitate din Parlamentul României iar solicitarea va ajunge la Klaus Iohannis. Este de presupus că președintele nu-i va da curs. Și, de aici încolo, se va deschide un nou front al războiului de gherilă declarat de Klaus Iohannis împotriva celor trei puteri fundamentale ale statului. Împotriva Parlamentului și Executivuui, cărora încearcă din răsputeri să le paralizeze activitatea și a puterii judecătorești, pe care încearcă să o țină și în continuare captivă.
În ceea ce privește o instituție extem de importantă, cum este Serviciul Român de Informații, e de remarcat că acesta, împins de Eduard Hellvig, va încerca să ia în piept Golgota. Să se remodeleze din mers. Iar dacă la un moment dat va reuși iar Klaus Iohannis va fi încă în acel moment în pâine, atunci inevitabil vom asista și la un conflict subteran SRI-Președinție.
Sorin Rosca Stanescu
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 3 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 22 de ore
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 2 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 3 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!
-
Exclusivacum 4 zile
ÎCCJ clarifică drepturile funcționarilor publici în cazul sancțiunilor disciplinare: Cercetare prealabilă și audiere obligatorii chiar și pentru „mustrarea scrisă”