Actualitate
EXPLOZIV/ Serviciile foloseau procurori detasati pentru a pune dosarele sensibile pe “culoarele” din Justitie/Lista “acoperitilor” din DIICOT!

Daca la Directia Nationala Anticoruptie resetarea din temelii a structurii continua sa intarzie in lipsa numirii unui nou procuror sef, cu totul altfel par sa stea lucrurile la DIICOT. Unde, odata cu instalarea lui Felix Banila si aducerea la ”butoanele operative” ale structurii ale unor nume grele din interior precum procuroarele Giorgiana Hosu sau Mariana Alexandru, lucurile pareau sa intre in linie dreapta. Si, dupa cum dezvaluiam cu ceva vreme in urma, principala prioritate a actualei echipe de conducere a DIICOT-ului este dezgroparea ”scheletilor” din sertarele procurorilor care pana acum l-au dus de nas pe ”gladiatorul” Daniel Horodniceanu cum au vrut ei.
Felix Banila, Giorgiana Hosu si Mariana Alexandru – Noua echipa de conducere a DIICOT nu crede in raportarile mincinoase din teritoriu
Giorgiana Hosu
Mariana Alexandru
Insa cum aceasta misiune nu poate fi indeplinita decat prin identificarea procurorilor care au recurs la astfel de ”colaborari paralele” cu alte structuri ale statului paralel, s-a cerut si la DIICOT, dupa modelul DNA, o situatie la zi cu procurorii care, desi nu prea ar indeplini conditiile legale de a-si desfasura activitatea la aceasta structura de elita, continua sa instrumenteze unele dintre cele mai sensibile dosare. Numai ca, surpriza de proportii, primele raportari ar fi cel putin intoxicari la limita bunului simt, daca nu cumva falsuri depline. Pentru ca la nivelul DIICOT, ramasitele ”hastagiene” de pe vremea cand procurorii erau pusi sa numere pufuletii de pe tarabe ca sa poata raporta mari dosare de evaziune fiscala soldate cu sechestre de miliarde de lei care nu vor fi recuperate in veci, de-abia daca au fost recunoscuti si asumati de catre structurile teritoriale doi procurori mari si lati care ar fi detasati aici, desi nu indeplinesc conditiile legale, printre care vechimea minima obligatorie ca si statut de procuror pe langa o Curte de Apel. Astfel ca acum, pentru a nu fi luata de proasta chiar cu totul, noua echipa de conducere va lua la puricat intreaga organigrama teritoriala, pentru a putea fi astfel identificati procurorii aflati in asemenea situatii ingrate si asupra carora planeaza, normal, ”suspiciunea rezonabila” ca ar putea fi folositi de catre alte structuri.
Horodniceanu a lasat in urma doar “scheleti” in dulapurile DIICOT
Iar lista care tocmai se intocmeste are drept cap de afis, pentru a da un singur exemplu, pe procurorul Mihai Stanciu de la DIICOT – Serviciul Teritorial Constanta. Care, in urma cu doar doi ani, pana pe 30.06.2016 era inca purtator de cuvant la Parchetul de pe langa Judecatoria Constanta, apoi o foarte scurta perioada de timp, intre 01.07.2016 si 03.08.2016 a fost procuror la Parchetul de pe langa Tribunalul Constanta, dupa care s-a trezit detasat la DIICOT, unde functioneaza si in prezent.
Bagati in fata
Desigur ca daca legea prevede ca un procuror trebuie sa aiba sase sau chiar opt ani vechime de lucru direct cu dosare pentru a putea accede intr-o structura de Parchet de elita, aceasta experienta este considerata obligatorie. Cu toate acestea, DNA si DIICOT ”gem” de procurori care instrumenteaza cele mai grele dosare, dar din postura de detasati, adica procurori care au fost astfel ajutati sa fenteze prevederile legale pentru a putea fi bagati in fata in cele mai sensibile spete.
Serviciile foloseau procurori detasati pentru a pune dosarele sensibile pe “culoarele” din Justitie
Unde, cel mai probabil, serviciile secrete interesate de ajungerea respectivelor dosare pe ”culoarele” optime din Justitie nu s-au putut afisa sau nu au vrut sa apara ele in fata. Astfel ca, in majoritatea cazurilor au preferat sa se foloseasca de procurorii detasati, multi dintre ei cu ”bube” la ”mapa profesionala” in spate si care, daca nu ar fi marjat cum trebuie ancheta, s-ar fi putut trezi a doua zi trimisi inapoi la structura de unde fusesera detasati. Pierzand astfel privilegiile deloc de neglijat, atat din punct de vedere financiar, cat si al promovarii profesionale.
Raportari smenuite
Desigur, nimeni, nici macar membrii noii echipe de conducere nu se asteptau la o misiune din cale afara de usoara odata cu preluarea managerierii unei structuri complexe precum DIICOT-ul. Dar, in acelasi timp, probabil ca nu se gandeau nici ca vor ajunge sa suspecteze nici mai mult nici mai putin decat ”smenuirea” privind raportarile despre situatia la zi a procurorilor detasati care este posibil sa nu indeplineasca conditiile legale obligatorii pentru a-si desfasura activitatea aici. Astfel ca, din cate reiese din informatiile de ultima ora intrate in posesia noastra s-ar fi trecut deja la ”inventarierea paralela” a unor astfel de cazuri de procurori detasati, pentru a se afla cu exactitate cum au ajuns acestia pe posturi si mai ales daca sunt ratiuni sa mai fie pastrati pe functii. In plus, o alta situatie alarmanta tinuta pana acum sub ”presul” altor structuri este situatia la zi cu plangerile penale depuse impotriva unor procurori DIICOT. Printre care se afla nu doar sesizari despre rele tratamente sau abuzuri in cadrul desfasurarii unor anchete, dar si plangeri care cuprind amanunte de-a dreptul halucinante cu privire la ”executia” unor oameni de afaceri, executii comandate pe bani grei chiar de catre concurenta. Iar cum in unele cazuri reclamantii sunt chiar reprezentantii unor importante companii cu ”firme mama” in strainatate, situatia din acest punct de vedere este, de asemenea, una pur si simplu exploziva. Mai ales ca principalul domeniu in care exista suspiciuni privind declansarea unor anchete comandate este cel farmaceutic, unde se invart atat de multi bani iar interesele financiare sunt de-a dreptul uriase…
Cad dosarele?
Desigur ca dupa ce se va stabili cu exactitate numarul procurorilor detasati ”pe neveu” la DIICOT de la alte structuri de Parchet vor trebui luate masuri si cu privire la anchetele instrumentate de acestia. Iar cea mai mare intrebare care se pune este daca nu cumva avocatii apararii vor cere si vor obtine in instanta anularea rechizitoriilor sau barem rejudecarea dosarelor intocmite de niste procurori care nu aveau dreptul legal de a-si desfasura activitatea la respectivele structuri, ceea ce poate insemna automat ca si spetele instrumentate de acestia sunt nule si neavenite. Astfel ca este posibil ca, foarte curand, Justitia sa fie lovita de un nou ”tsunami”, cel al achitarilor pe banda rulanta de la DIICOT!
Decapari fratricide
Iar unele cazuri sunt cu atat mai complicate cu cat in jurul lor s-au tesut adevarate anchete in cascada, in care apar tot felul de nume grele din alte structuri. Este astfel suficient sa amintim ca Mihai Stanciu a ajuns procuror detasat la DIICOT – Structura Teritoriala Constanta desi tatal sau, judecatorul Nicolae Stanciu a fost inculpat in urma unei anchete a Directiei Nationale Anticoruptie condusa de catre chiar procurorul Gheorghe Popovici. Iar cum doar in itele acestor stranii coincidente apare un amalgam de sefi din Justitie si diverse structuri de ancheta este cu atat mai imperios de aflat odata pentru totdeauna situatia la zi a procurorilor aflati in aceste situatii cu potential santajabil si a se lua masurile care se cuvin. (Catalin Tache).
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 2 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Administratieacum 16 ore
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Exclusivacum 2 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 3 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!
-
Exclusivacum 4 zile
ÎCCJ clarifică drepturile funcționarilor publici în cazul sancțiunilor disciplinare: Cercetare prealabilă și audiere obligatorii chiar și pentru „mustrarea scrisă”