Connect with us

Actualitate

Analiză pertinenta a Danei Gârbovan vizavi de Raportul Comisiei de la Veneția

Publicat

pe

Raportul Comisiei de la Venetia privind unele modificari la legile justitiei, modificari ce au fost contestate de Presedinte, este, pe de o parte, nuantat pe chestiunile cele mai disputate din proiectele de lege, iar, pe de alta parte, contine o serie de erori factuale care trebuie corectate.

Modul in care raportul a fost preluat si comentat reflecta insa perfect intreaga atmosfera ce a insotit aceste proiecte de legi, descrisa cel mai bine chiar in raportul Comisiei: „in acest stadiu, este destul de dificil sa ai un dialog rational, echilibrat si onest despre reforma justitiei in Romania”.

Diversi comentatori, jurnalisti si politicieni au extras din acest raport doar pasaje care sa le confirme propriile pozitii anterioare, ignorand opiniile si nuantele care erau diferite de pozitiile lor.

Raportul scoate in evidenta, inca de la inceput, faptul ca analiza nu priveste toate modificarile aduse legilor justitiei, ci doar modificarile contestate. Se deduce astfel ca au fost o serie de alte modificari necontestate si neanalizate, care au fost asadar pozitive.

Dintre modificarile contestate, unele au fost apreciate de Comisie, altele au starnit ingrijorari, recomandandu-se eliminarea sau reevaluarea lor.

Raportul publicat pe data de 13 iulie 2018 este unul preliminar, autoritatile romanesti avand datoria de a dialoga continuu cu membrii Comisiei de la Venetia in vederea corectarii erorilor factuale sau a sustinerilor nefondate din cuprinsul acestuia.

Importanta dialogului este subliniata pe site-ul Comisiei, unde se arata:

„A dialogue-based working method
The Commission does not seek to impose the solutions set out in its opinions. Rather, it adopts a non-directive approach based on dialogue and shares member states’ experience and practices. (…) The authorities are also able to submit comments on the draft opinions to the Commission. The opinions prepared are generally heeded by the countries concerned. International institutions, civil society and the media regularly refer to the Commission’s opinions.”

Pentru cei interesati, gasi in linkul de mai jos rolul si procedura de adoptare a acestor opinii.
http://www.venice.coe.int/WebForms/pages/…

Voi puncta in continuare o serie de chestiuni mai putin prezente in dezbaterile ce au succedat publicarii raportului.

  1. Numirea si revocarea presedintelui, vicepresedintilor si presedintilor de sectii ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie

Excluderea Presedintelui din procedura de numire a judecatorilor in functiile de conducere la ICCJ a fost intampinata la acea vreme de un val de critici extrem de dure. Chiar Presedintele, interpelat, printre altele, pe aceasta tema, a raspuns: „Este o incercare nepotrivita si nu va ramane asa”.

https://www.mediafax.ro/…/iohannis-isi-apara-dreptul-de-a-r…

Comisia de la Venetia saluta insa aceasta modificare, de natura a intari independenta justitiei si confirma rolul crucial al Consiliului Superior al Magistraturii ca si garant al acesteia.

  1. Statutul procurorilor
  2. a) Numirea si revocarea procurorilor de grad inalt.

Comisia subliniaza ca trebuie pastrat un echilibru intre legitimitatea democratica de numire in aceste functii si necesitatea depolitizarii. De asemenea, Comisia face trimitere la recomandarile mai vechi din MCV privind o procedura de numire robusta, transparenta si care sa ofere egalitate de sanse concurentilor. UNJR a tras numeroase semnale de alarma, de-a lungul timpului, cu privire la lipsa unei astfel de proceduri de selectie.

Comisia puncteaza doua modificari in proiectele de lege: limitarea dreptului Presedintelui de a refuza numirea in functia de conducere in parchete o singura data si emiterea avizului consultativ de catre sectia pentru procurori, in loc de Plenul CSM (par. 47).

Cu privire la cea de a doua chestiune, Comisia de la Venetia este inexacta in afirmatia pe care a facut-o: avizul este dat si in prezent tot de sectia pentru procurori, nu de catre Plenul CSM (a se vedea art. 40 lit. h) din legea 317/2004).

Cu privire la limitarea dreptului Presedintelui de a refuza o singura data numirea in functiile de conducere la varful Ministerului Public, Comisia de la Venetia opineaza ca aceasta ar slabi „checks and balances”, in loc sa il intareasca.

Comisia sustine ca sistemul actual „confera un rol real” CSM-ului, deoarece, prin avizul sau consultativ, ii permite Presedintelui sa ia o „decizie informata” cu privire la numirea procurorilor sefi.

Afirmatia aceasta a Comisiei de la Venetia este contrara realitatii faptice, deoarece decizia numirilor in conducerea parchetelor este tot politica, chiar daca e facuta de Presedinte care, daca vrea, tine cont de avizul consultativ al sectiei pentru procurori a CSM, daca nu vrea, nu tine.

De exemplu, in 2009, desi procurorul Laura Codruta Kovesi a primit aviz negativ de la sectia pentru procurori a CSM, Presedintele Basescu a numit-o pentru un nou mandat in functia de Procuror General.

https://www.hotnews.ro/stiri-esential-6195004-aviz-negativ-…

In noiembrie 2012, in urma propunerii ministrului justitiei de la acea vreme, Mona Pivniceru, procurorul Tiberiu Nitu a primit aviz negativ din partea sectiei pentru procurori a CSM pentru a fi numit in functia de Procuror General.

http://www.mediafax.ro/…/ioan-irimie-si-tiberiu-nitu-aviz-n…

https://romanialibera.ro/…/de-ce-a-primit-aviz-negativ-tibe…

Cu toate acestea, in urma intelegerii politice din 2013, prin care Presedintele Basescu si Primul-ministru Ponta si-au impartit conducerea parchetelor, procurorul Tiberiu Nitu a fost propus din nou pentru pozitia de Procuror General. A doua oara acesta a primit aviz pozitiv de la sectia pentru procurori a CSM, iar ulterior a fost numit de Presedintele Basescu in functia de Procuror General.

https://www.mediafax.ro/…/motivarea-deciziei-de-avizare-a-l…

Acest exemplu arata ca, cel putin la nivel de aparenta, inclusiv avizul dat de procurori poate fi, la randul sau, consecinta negocierilor purtate in spatii mai mult sau mai putin publice.

Pe data de 5 iunie 2018, sectia pentru procurori a CSM a avizat pozitiv numirea procurorului Felix Banila in functia de procuror sef DIICOT. Cu toate astea, nici pana azi, 19 iulie 2018, Presedintele Iohannis nu s-a pronuntat asupra numirii.

Pe de alta parte, potrivit actualei Constitutii, procurorii isi desfasoara activitatea „sub autoritatea ministrului justitiei”, nu a Presedintelui. In acest sens au fost si deciziile CCR privind rolul ministrului justitiei in numirea si revocarea procurorilor sefi.

Facand referire la aceste decizii ale Curtii Constitutionale, Comisia de la Venetia subliniaza ca CCR are autoritatea de a interpreta Constitutia intr-o maniera obligatorie si nu e rolul Comisiei sa conteste interpretarea Constitutiei.

Comisia recomanda insa revizuirea Constitutiei sub aspectul art. 132, aspect ce nu s-a discutat acum, iar in ceea ce priveste modificarile legislative Comisia recomanda a se lua in considerare introducerea avizului conform al sectiei pentru procurori a CSM.

Subiectul numirii procurorilor este, asadar, mult mai complex decat prezentarea agresiva facuta de o parte a presei, implicand inclusiv o revizuire a Constitutiei si solutionarea unor probleme recurente.

Numirea in functii a procurorilor sefi ar trebui sa faca, de aceea, obiectul unui proiect de lege distinct, pentru ca nici legea in vigoare, nici modificarile aduse nu rezolva problemele aratate de Comisie, probleme repetitive ce au deja o vechime considerabila.

Pe termen lung, ar fi de gandit chiar o lege distincta a functionarii Ministerului Public si a statutului procurorului, cu atat mai cu cat insasi Comisia de la Venetia a apreciat modificarea din legile justitiei privind „separarea carierei” judecatorilor de cea a procurorilor.

  1. b) Infirmarea solutiilor de catre procurorul ierarhic superior si pe motiv de netemeinicie

Una dintre modificarile la Legea 304/2004, contestata de Presedinte si procurori, prevede ca procurorul ierarhic superior poate infirma o solutie a procurorului inferior si pe temeinicie, nu doar pe legalitate.

Aceasta modificare era in fapt o completare, pentru a aduce textul din Legea 304/2004 in acord cu Codul de procedura penala, care deja are aceasta prevedere.

Surprinzator este ca faptul ca expertii Comisiei de la Venetia au preluat pur si simplu informatia furnizata de Parchetul General si DNA, sustinand ca aceasta modificare este „noua” si ca ar incalca independenta procurorilor, in contextul in care Regulamentul de ordine interioara al parchetelor are aceasta prevedere, iar Procurorul-sef DNA Laura Codruta Kovesi a dat ordine procurorilor sefi din subordine sa verifice solutiile si pe temeinicie.

Astfel, procurorul-sef DNA Laura Codruta Kovesi afirma in proiectul de management din 2016 ca: „In interesul cresterii calitatii solutiilor a fost adoptat si un ordin (Ordinul 78 din 23 iulie 2014) potrivit caruia procurorii sefi adjuncti ai directiei examineaza din oficiu TEMEINICIA si legalitatea masurilor procesuale si ale solutiilor altele decat cele de trimitere in judecata dispuse de procurorii sefi sectie si de procurorii sefi ai serviciilor teritorialile.”

Mai mult, Regulamentul de ordine interioara al parchetelor, publicat in Monitorul Oficial si afisat pe situl Ministerului Public, prevede printre atributiile procurorului sef de sectie si „analizarea legalitatii si temeiniciei solutiilor adoptate sau propuse de procurori” ( art. 18 alin. 3 lit. e, art. 20 alin. 1 lit.c, art. 26 alin.3 lit. d).
http://www.mpublic.ro/sites/default/files/PDF/0623bis.pdf

Este, de aceea, absolut inacceptabil si lipsit de onestitate din partea conducerii parchetelor sa sustina in fata oficialilor Comisiei de la Venetia ca infirmarea solutiilor date de procurori pe motiv de netemeinicie ar fi o solutie legislativa „noua”, ce ar incalca independenta procurorilor si ar permite interferenta politicului in solutiile de caz, in contextul in care aceasta prevedere exista deja in Codul de procedura penala si Regulamentul de ordine interioara, iar fostul procuror-sef DNA a declarat ca a emis un ordin intern pentru ca solutiile procurorilor sa fie verificate din oficiu si pe temeinicie.

  1. c) Revocarea procurorilor din functiile de executie de la DNA si DIICOT

Comisia de la Venetia puncteaza o problema pe care am ridicat-o si noi in cursul dezbaterilor: procedura actuala si conditiile existente in lege, in ceea ce priveste revocarea procurorilor din structurile specializate, deschid poarta abuzului si dau o putere prea mare procurorilor-sefi ai acestor structuri asupra procurorilor din subordine. Revocarea procurorilor Moraru si Tulus sunt exemple elocvente in acest sens.

Comisia atrage atentia si asupra faptului ca legea actuala permite revocarea din functii de conducere in conditii prea vag definite, chestiune ce nu a facut insa obiectul modificarilor actuale.

  1. Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie

Pentru prima data intr-un raport international se face referire atat la metodele „indoielnice” folosite de procurorii anticoruptie, cat si la colaborarea procurorilor cu serviciile de informatii, inclusiv din punct de vedere al impactului acestor metode si colaborari asupra independentei instantelor si parchetelor.

Cu referire la noua sectie, Comisia remarca de la inceput ca in interiorul DNA exista deja un serviciu desemnat pentru anchetarea magistratilor, fara insa a face referiri la modul in care procurorii sunt selectati in acest serviciu (total netransparent, dintre procurori chiar cu grad de judecatorie si cu un minim de vechime efectiva de doar 4 ani).

Comisia reia criticile existente in spatiul public cu privire la sectie: nu exista in expunerea de motive o explicatie vis a vis de necesitatea infiintarii acestei sectii, reduce competenta DNA, poate induce impresia unui fenomen infractional in randul magistratilor, fapt ce ar slabi increderea publicului in justitie, precum si faptul ca, in combinatie cu prevederile privind raspunderea materiala, ar putea constitui un factor de natura a afecta independenta justitiei.

In acelasi timp, insa, Comisia arata ca organizarea si structura Ministerului Public este o chestiune ce tine de alegerea autoritatii legislative. De asemenea, este binevenita si grija legiuitorului pentru a asigura garantiile procedurale efective pentru selectarea procurorilor si functionarea acestei sectii: numirea prin concurs de catre Plenul CSM (sunt desfiintate astfel criticile aduse de procurori care doreau ca numirea sa se faca doar de sectia pentru procurori a CSM), criterii clare de selectie si revocare, vechime minima de 18 ani etc. Toate aceste garantii au fost introduse in lege in urma eforturilor facute de UNJR si AMR.

Comisia aminteste si criticile vizand modul de anchetare a judecatorilor, pentru solutiile pronuntate de acestia.

Cu toate acestea, in final Comisia se intreaba daca recurgerea la procurori specializati, coroborat cu stabilirea unor garantii procedurale crescute, fara a mai fi necesara crearea unui sectii specializate, nu ar fi o solutie mai buna.

Ca atare, contrar strigatelor agresive lansate sub acest aspect, concluziile Comisiei nu sunt nici pe departe atat de transante cum sunt prezentate, aceasta impartasind preocuparea pentru garantii procedurale superioare pentru anchetarea judecatorilor si procurorilor.

Fara indoiala, crearea unei astfel de sectii nu este nici pe departe o solutie uzuala. Situatia in care ne aflam nu este nici ea una obisnuita si nu ne-am fi aflat aici daca DNA si fostul CSM si-ar fi facut treaba la timp si nu ar fi inlocuit analiza critica a activitatii DNA cu glorificarea habotnica a acesteia, ascunzand in spatele cuvintelor pompoase problemele acestei structuri de parchet.

Las aici o lista extrem de succinta referitoare la „succesele” DNA in privinta anchetarii magistratilor:
– trimiterea in judecara a unui vicepresedinte CSM, fortat sa demisioneze, achitat definitiv;
– retinerea si trimiterea in judecata a unui judecator al Curtii Constitutionale, fortat sa demisioneze, achitat in prima instanta;
– trimiterea in judecata a patru judecatori ai ICCJ, dintre care doi presedinti de sectie, suspendati din functie, achitati definitiv;
– trimiterea in judecata si suspendarea din functii a patru judecatori de tribunal si curte de apel, dosarul a fost restituit, iar ulterior DNA a dat solutia de clasare pe motiv ca „fapta nu exista”;
– urmarirea penala a procurorului general, fortat sa demisioneze, dosarul a fost clasat ulterior de catre DNA;
– trimiterea in judecata a unui procuror general al unui parchet de pe langa o curte de apel, achitat in prima instanta;
– trimiterea in judecata a unui procuror DNA, cu mare vechime in structura centrala, dosar restituit la parchet, in prima instanta.

La acestea se adauga interceptarile judecatorilor in timpul solutionarii cauzelor, citarea acestora la DNA in timp ce erau sesizati cu dosare importante ale acestei structuri, interogarea judecatorilor cu incalcarea secretului deliberarii, durata excesiv de lunga a procedurilor, totala netransparenta in ceea ce priveste numarul si stadiul procedurilor in dosarele penale aflate in lucru la DNA si vizand magistrati.

De altfel, Comisia nu neaga necesitatea unor modificari la legislatia actuala, arata insa ca poate ar fi mai bine sa se pastreze competenta actuala, cu garantii imbunatatite.

Or, nici unii din cei ce contesta sectia nu au venit cu propuneri alternative la aceasta. Si nu au venit pentru ca asta ar fi insemnat sa recunoasca existenta unor probleme grave, pe care au ales insa de ani de zile sa le ascunda. Daca abuzurile DNA nu ar fi fost ascunse sub pres, nu am fi fost azi in situatia de a vorbi despre aceasta sectie ca o solutie pentru garantarea independentei judecatorilor si procurorilor.

  1. Problema serviciilor de informatii

Modificarile aduse de Parlament pentru a limita interferenta serviciilor de informatii in justitie, modificari facute tot la propunerea asociatiilor de magistrati, au fost salutate de catre Comisia de la Venetia.

Desi arata ca nu are mandat pentru a analiza problemele legate de existenta protocoalelor si interferenta SRI in justitiei, Comisia subliniaza ca independenta si impartialitatea justitiei, ferite de orice ingerinte, sunt fundatia unei societati democratice guvernate de „rule of law”.

Comisia puncteaza si un alt aspect, extrem de important: acela al necesitatii modificarii cadrului legislativ pentru a asigura un control democratic eficient asupra activitatii serviciilor de informatii.

Partea din raport care vorbeste despre problema serviciilor contine, insa, o sustinere gresita, care dovedeste faptul ca cei din Comisia de la Venetia au primit informatii eronate de la o parte dintre cei cu care au fost in dialog in Romania.

Comisia de la Venetia sustine in raport ca a fost informata de autoritatile nationale ca, pana la decizia CCR din 2016, SRI era singurul organ ce avea abilitarea LEGALA de a face interceptari. Aceasta este o dezinformare crasa a Comisiei de la Venetia, absolut inadmisibila, cu atat mai mult cu cat provine din surse institutionale.

Nici o lege nu a dat SRI-ului competenta sa puna in executare mandate de supraveghere tehnica emise in temeiul Codului de procedura penala, cu atat mai mult cu cat, inca de la caderea comunismului, SRI avea interzis expres prin legea sa de organizare sa faca acte de urmarire penala.

  1. Raspunderea materiala a magistratilor

Raspunderea materiala a magistratilor a fost tema cea mai disputata pe Legea 303/2004, trecand de trei ori prin filtru Curtii Constitutionale.

Comisia de la Venetia recomanda conditionarea raspunderii materiale de cea disciplinara, aceasta propunere punand insa problema reconsiderarii termenului de prescriptie in materie disciplinara.

Acest fapt a fost semnalat si de Comisie, consecinta fiind extinderea termenului raspunderii disciplinare extrem de mult. E posibil ca de la data savarsirii faptei pana in momentul regresului sa treaca ani de zile, iar o astfel de propunere ar insemna sa fie posibila sanctionarea disciplinara a magistratilor dupa o foarte lunga perioada de timp, ceea ce textul actual nu permite.

  1. Accesul in magistratura si pensionarea la 20 de ani vechime in magistratura.

Comisia nu critica pe fond aceste modificari, dar subliniaza faptul ca, luate cumulativ, acestea pot avea un potential extrem de periculos asupra resurselor umane si eficientei justitiei.

Este datoria CSM – care a si propus modificarea conditiilor de pensionare – sa prezinte date si statistici cu dinamica resurselor umane si estimari pe noua lege, pentru a vedea in ce masura aceste modificari sunt sustenabile.

In concluzie, raportul preliminar cu recomandari al Comisiei de la Venetia nu este nici pe departe atat de catastrofal pe cat e prezentat de alarmistii de serviciu.

Dincolo de aprecierile la unele modificari la legile justitiei, raportul Comisiei de le Venetia contine sustineri si recomandari la care autoritatile romane au datoria sa raspunda.

Pe de alta parte, retusuri si corecturi la legile de modificare a legilor justitiei, in masura in care se impun, se pot face chiar si dupa intrarea in vigoare a acestora.

Faptul, insa, ca unii interlocutori oficiali din Romania si-au permis sa prezinte Comisiei de la Venetia informatii incomplete sau de-a dreptul eronate demonstreaza, inca odata, incapacitatea acestora de a purta un dialog onest in privinta problemelor din justitie si, implicit, in gasirea celor mai bune solutii la acestea. (Sava N.).

 

Actualitate

Schimbări drastice în achizițiile armatei: Îngrijorări și speculații în industria de apărare

Publicat

pe

De

Mesajul clar al Generalului: Tehnologiile se transformă

În inima Deșertului Mojave din California, Șeful Statului Major al Armatei, generalul Randy George, a transmis un mesaj clar industriei de apărare: un cutremur tehnologic se preconizează, iar acesta ar putea afecta profund programele de achiziție la scară largă, inclusiv vehiculele de luptă terestre.

„Sunt legat de capacitatea generală”, a declarat generalul cu patru stele pentru publicația Breaking Defense, într-un interviu recent. „Modul în care facem asta probabil se va schimba… [și] cu ce echipament.”

George a evidențiat rapiditatea cu care tehnologia a evoluat în ultimii ani, sugerând că Armata ar putea reconsidera achizițiile pe care le-a realizat de-a lungul timpului.

Speculații cu privire la reduceri substanțiale

Comentariile sale vin într-un context în care circulă zvonuri larg răspândite că Armata ar putea face reduceri semnificative în portofoliul vehiculelor de luptă terestre. Cu toate că serviciul nu a confirmat încă astfel de măsuri, contractanții din domeniul apărării se pregătesc deja pentru vești proaste, conform surselor din industrie.

„Reduceri sunt doar zvonuri până când nu devin realitate”, a afirmat un oficial din industrie.

Îngrijorări fundamentele pe baza raportului Marathon Initiative

Pentru a înțelege îngrijorările existente, trebuie să ne întoarcem la 2023, când Marathon Initiative, o organizație non-profit axată pe subiecte de securitate națională, a publicat un raport care propunea schimbări drastice în achiziții pentru toate serviciile armate. Raportul recomanda reducerea formatiunilor și a achizițiilor de armament, inclusiv sisteme precum Armored Multi-Purpose Vehicle (AMPV) și progresele în programul de obuzier autopropulsat Paladin Integrated Management (PIM).

Chiar dacă documentul are aproape doi ani iar nu este o publicație guvernamentală, a câștigat tracțiune recentă în cercurile industriei de apărare, în special datorită ascensiunii autorilor săi în structurile de decizie ale Pentagonului.

Încercări de adaptare și inovație

Generalul James Rainey, șeful Comandamentului Viitor al Armatei, ajută la clarificarea acestor întrebări de cerințe și a utilizat experimente precum Proiectul Convergence Capstone 5 pentru a aduce perspective utile conducerii superioare.

„Șeful urăște un anumit tip de echipament. Mi-a spus: ‘Vreau să-l distrug.’ Și eu am răspuns: ‘Nu-ți face griji, a murit deja la PCC5. … [A trecut] de la verde la roșu ca o broască într-un blender’”, a relatat Rainey recent pe scenă.

Așteptări statice în fața incertitudinii bugetare

Industria se pregătește acum să observe ce va fi păstrat și ce va fi eliminat din categorii ce par a se îndrepta spre un viitor incert. „Industria trebuie să stea liniștită și să aștepte următoarele 90 de zile pentru a vedea cum se desfășoară lucrurile… [pentru că] se schimbă constant”, a subliniat generalul în rezervă John Ferrari.

Cu toate acestea, unele surse din industrie afirmă că este provocator să se ia decizii de afaceri până la publicarea cererii de buget pentru FY26. „Speculațiile se schimbă zi de zi”, a menționat o sursă.

Riscurile reducerilor și impactul asupra lanțului de furnizare

Sursele din industrie subliniază că, dacă Armata decide să oprească o linie de producție activă, efectele negative se vor extinde asupra întregului lanț de furnizare.

Ferrari a avertizat împotriva ideii că Armata ar putea relua producția de vehicule noi după reducerile actuale: „Dacă oprești o linie și în doi ani vrei să construiești un nou vehicul, acesta nu funcționează. Vei afecta iremediabil nu doar baza industrială de primă mână, ci și lanțul de furnizare.”

Această dinamică complexă sugerează că orice decizie privind reducerea programelor existente trebuie să fie bine fundamentată, având în vedere impactul pe termen lung asupra capacităților Armatei și a industriei de apărare în ansamblu. O abordare echilibrată, care să ia în considerare atât modernizarea, cât și menținerea capacităților existente, este esențială pentru a asigura succesul operațiunilor militare viitoare. Într-un climat de incertitudine bugetară și schimbări rapide în tehnologie, liderii din domeniul apărării se văd nevoiți să facă alegeri dificile, menținând în același timp angajamentele față de securitatea națională și parteneriatele internaționale.

Citeste in continuare

Actualitate

Lockheed Martin iși numeste un nou director financiar: Evan Scott preia misiunea

Publicat

pe

De

Un veteran la timona finanțelor

Lockheed Martin, gigantul din domeniul apărării, a anunțat astăzi numirea lui Evan Scott ca nou director financiar, efectiva imediat. Scott va prelua funcția de la Jesus “Jay” Malave, care a decis să își caute alte oportunități.

Experiență vastă în finanțe

Cu o carieră de 26 de ani la Lockheed Martin, Scott a ocupat în mare parte funcții în domeniul financiar, inclusiv aceea de trezorier al companiei și director financiar al două unități de afaceri. În prezent, el era CFO al diviziei de rachete și controlul focului, rol pe care l-a început în ianuarie 2024, conform profilului său de LinkedIn.

Încrederea conducerii

„Evan a câștigat respectul maxim ca lider experimentat în finanțe și operațiuni, având o înțelegere profundă a afacerii și misiunii noastre. Sunt sigur că este alegerea potrivită pentru a susține creșterea continuă a companiei și pentru a conduce organizația financiară cu excelență,” a declarat CEO-ul Lockheed, Jim Taiclet.

Schimb Ariate în conducere

Jay Malave a fost numit CFO în februarie 2022 și, spre deosebire de Scott, a venit din afara Lockheed, unde a ocupat ultima dată funcția de CFO la L3Harris.

Perspectivele financiare ale companiei

Lockheed Martin va face publice rezultatele financiare pentru primul trimestru din 2025 pe 22 aprilie. Investitorii care așteaptă detalii despre cum perspectiva financiară a companiei a fost afectată de pierderile înregistrate în programul de avion de luptă de generație a VI-a al Forțelor Aeriene și de tarifele impuse de fostul președinte Donald Trump ar putea fi dezamăgiți, deoarece executivii Lockheed „vor reafirma estimările pentru 2025, fără a include impactul evolutiv al tarifelor și anunțul recent privind Next Generation Air Dominance”, se arată într-un comunicat al companiei.

Citeste in continuare

Actualitate

Avertisment pentru Industria de Apărare: Tarifele impuse de Trump pun în pericol capacitatea de achiziție a Pentagonului

Publicat

pe

De

Efecte devastatoare asupra micilor companii din sectorul apărării

Senatoarea Jeanne Shaheen, membră senior a Comitetelor pentru Servicii Armate și Aprobatări din Senat, a tras un semnal de alarmă cu privire la impactul pe care tarifele impuse de administrația Trump îl pot avea asupra industriei de apărare. Aceasta avertizează că prețurile mai mari ar putea slăbi puterea de cumpărare a Departamentului Apărării, afectând în special micile firme din domeniu.

Într-o scrisoare adresată secretarului apărării, Pete Hegseth, Shaheen subliniază că tarifele vor amplifica presiunile financiare cu care se confruntă deja Pentagonul, ceea ce ar putea duce la o creștere a bugetului fără a aduce beneficii suplimentare în ceea ce privește capabilitățile.

Costuri în creștere pentru lanțul de aprovizionare în apărare

„Tarifele anunțate vor crește pe termen scurt costurile pentru companiile din lanțul de aprovizionare al apărării din SUA,” a declarat aceasta în scrisoare. „Companiile din sectorul apărării și furnizorii lor ar putea fi nevoiți să suporte aceste costuri, ceea ce ar putea determina mai multe companii și locuri de muncă să iasă din acest lanț de aprovizionare, sufocând astfel inovația.” Pe termen lung, tarifele vor duce la creșterea costurilor de contractare și achiziție ale Pentagonului, limitând puterea de cumpărare a acestuia și afectând pregătirea militară.

Senatoarea a pus la îndoială capacitatea Pentagonului de a evalua impactul complet al acestor tarife asupra lanțului său de aprovizionare, având în vedere că aproximativ 12.000 de companii din SUA fac parte din sectoare secundare și terțiare ale industriei aerospațiale, multe dintre ele situate în afara Statelor Unite.

Incertitudini în rândul industriei

Scrisoarea lui Shaheen a fost trimisă în contextul desfășurării conferinței anuale Sea Air Space, unde discuțiile despre tarifele anunțate pe 2 aprilie au fost intense. Reacțiile din industrie au fost timide, iar specialiștii din domeniu se străduiesc să înțeleagă impactul real al acestor măsuri asupra sănătății industriei și asupra puterii de cumpărare a miliție americane.

Pe parcursul conferinței, a fost anunțată o suspendare de 90 de zile a tuturor tarifelor reciproce, cu excepția celor aplicate Chinei, ceea ce a amplificat confuzia în rândul planificatorilor din industrie. „Este încă totul nou,” a afirmat George Whittier, CEO al Fairbanks Morse Defense. „Nimeni nu va accepta să suporte costurile și tarifele. Totul se va răsfrânge asupra Navy, care va cheltui mai mult.”

Perspectiva unei soluții în cadrul contractelor

Unii experți din industrie sunt de părere că tarifele ar putea activa clauze de ajustare economică a prețului în cadrul contractelor, forțând Pentagonul să compenseze costurile mai mari. Ei speră, de asemenea, că administrația Trump va introduce o excepție care să scutească produsele de apărare de sub incidența acestor tarife.

„Avem protecție în contractele noastre împotriva tarifelor,” a declarat un executiv din industria de apărare. „Există contracte cu preț fix afectate, dar în majoritate nu suntem foarte îngrijorați.” Deși constrângerile din lanțul de aprovizionare în sectorul de apărare par să se reducă, tarifele adaugă un strop de incertitudine.

În concluzie, chiar dacă acțiunile lui Trump au suscitat anxietăți în industrii precum aerospațiala comercială și automotive, în sectorul apărării acțiunile de pe piață s-au comportat relativ bine, iar perspectivele bugetare favorabile ar putea oferi un refugiu în mijlocul riscurilor macroeconomice și tarifelor.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv26 de minute ago

Sâmbăta Mare: Tradiții, obiceiuri și ce nu trebuie să faci in această zi

Pregătiri pentru Învierea Domnului Sâmbăta Mare este ziua de dinaintea Învierii Domnului, un moment de tihnă și pregătire spirituală pentru...

Exclusiv26 de minute ago

Reflectii asupra indiferenței sociale

Provocare la meditație Vitalie Josanu, reprezentant al Sindicatului Diamantul, invită la o profundă meditație asupra valorilor morale și a responsabilității...

Exclusiv11 ore ago

Procurorul „aruncat”: Mâna nevăzută a senatorului „Melcilor” asupra justiției

Teatrul absurdității în afacerile cu deșeuri Un circ în jurul gunoaielor (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), etc Într-o...

Exclusiv23 de ore ago

Analiză juridică asupra inaplicabilității interdicțiilor din proiectul de lege privind mercenariatul pentru polițiștii suspendați

Considerații preliminare Analiza se concentrează asupra aplicabilității interdicțiilor incluse în proiectul de lege ce modifică diverse acte normative din domeniul...

Exclusiv23 de ore ago

Mușamalizarea organizată: Răspunsuri insălătoare și coordonate de la vârful IGPR

Context și scopul analizei În ultimele luni, Sindicatul Polițiștilor “Diamantul” a identificat un model sistematic de dezinformare și disimulare a...

Exclusiv23 de ore ago

Alerta roșie: FSANP cere acțiuni imediate pentru siguranța penitenciarelor din România

Context internațional și precedent alarmant Recenta serie de atacuri asupra închisorilor din Franța a generat un semnal de alarmă în...

Exclusiv23 de ore ago

Destructurarea unei rețele internaționale de inșelăciune în domeniul suplimentelor alimentare

Sprijin internațional în combaterea infracționalității Poliția Română, în colaborare cu specialiști din cadrul EUROPOL, a oferit asistență ofițerilor de investigație...

Exclusiv23 de ore ago

Percheziții în Pogoanele: Trei persoane reținute pentru inșelăciune în domeniul relațiilor online

Acțiune coordonată împotriva infracțiunilor economice Polițiștii Serviciului de Investigații Criminale Buzău, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Pogoanele, au...

Exclusiv2 zile ago

CSM acordă certificat de bună purtare foștilor procurori de la DNA Ploiești/„Dezvăluiri de noaptea minții”

Secția pentru procurori în materie disciplinară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a emis un nou certificat de bună...

Exclusiv3 zile ago

Corupția în sistem: Legătura dintre inculpatul pseudo-jurnalist spagar si santajist Cătălin Stavri și forțele de ordine

Corupția în sistem: Legătura dintre INFRACTORUL – INCULPAT spagar si santajist Cătălin Stavri și forțele de ordine Cum site-ul de...

Exclusiv3 zile ago

Corupția în justiție: Cazul inculpatului pseudo – jurnalist spagar si santajist  Cătălin Stavri și murdăriile din White Tower

Scandalul White Tower: Între escrocherii și complicități neimaginabile Miza imobiliară care scoate la iveală colapsul moral al justiției Într-un nou...

Exclusiv3 zile ago

Suspiciuni în IGPR: Director cercetat pentru o afacere discretă cu Bolt?

Emil Pascut de la Sindicatul Diamantul a dezvăluit informații intrigante privind un director din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române...

Exclusiv3 zile ago

Sindicatul Europol răspunde IGPR: Dovada lipsei de carburant este adevărată

Sindicatul Europol reamintește reacția inițială a IGPR în legătură cu acuzațiile privind lipsa de carburant. Atunci, conducerea Poliției Române a...

Exclusiv4 zile ago

Cătălin Stavri: Pseudo-jurnalistul infractor al sit-ului de denigrare și șantaje Incomod.ro – Dezvăluiri explozive și inregistrări despre corupție

Cazul Cătălin Stavri: Pseudo-jurnalistul implicat în santaj și corupție – Dezvăluiri explozive și inregistrări revelatoare Un infractor sub presiune: Revelații...

Exclusiv4 zile ago

„Adio, Halchin!”. Ieri, a fost ultima zi a Directorului General al ANP/Urmeaza Valentin Matei de la Penitenciarul Ploiesti?

Pe 14 aprilie 2025, la ora 16:00, Dan Halchin si-a încheiat mandatul în funcția de director general al Administrației Naționale...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Top Articole Incisiv