Actualitate
EXCLUSIV/ Cei de la ICCJ nu cunosc legea aplicabila in domeniul emiterii mandatelor pe securitate nationala

Constatam cu surprindere din comunicatul ICCJ de ieri ca presedinta ICCJ nu cunoaste legea in domeniul securitatii nationale, respectiv induce o serie de aspecte confuze si nu numai in spatiul public, printr-un raspuns oficial adresat catre Mediafax astfel:
– Aflam din comunicat ca :
Ø „Numărul propunerilor admise, în baza Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie având ca obiect emiterea mandatelor de interceptare în baza securităţii naţionale: – anul 2009 – 3011; anul 2010 – 3183; anul 2011 – 3805; anul 2012 – 3602; anul 2013 – 3791; anul 2014 – 2692; anul 2015 – 2740, o propunere respinsă; anul 2016 – 3660; anul 2017 – 2661; 1 ianuarie – 31 mai 2018 – 960, o propunere respinsă”, se arată in răspunsul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), pentru MEDIAFAX.
Ø Deci numărul mandatelor de siguranţă naţională emise în ultimii nouă ani sunt de 26.445 mandate.
Ø „Situaţiile (…) constituie temei legal pentru a se solicita procurorului, în cazuri justificate, cu respectarea prevederilor Codului de procedură penală, autorizarea efectuării unor acte, în scopul culegerii de informaţii, constând în: interceptarea comunicaţiilor, căutarea unor informaţii, documente sau înscrisuri pentru a căror obţinere este necesar accesul într-un loc, la un obiect sau deschiderea unui obiect; ridicarea şi repunerea la loc a unui obiect sau document, examinarea lui, extragerea informaţiilor pe care acestea le conţin, cît şi înregistrarea, copierea sau obţinerea de extrase prin orice procedee; instalarea de obiecte, întreţinerea şi ridicarea acestora din locurile în care au fost depuse”, se arată în articolul 13 al Legii 51/1991.
Ø „Mandatul emis în baza art. 13 conferă titularilor sau categoriilor de persoane împuternicite dreptul de a deţine şi folosi, fără a uza de mijloace de constrîngere fizică sau morală, mijloacele adecvate pentru executarea actelor autorizate şi de a fi asistate de persoanele a căror prezenţă este considerată necesară”, arată articolul 14 din aceeaşi lege.
Ce constatam din asertiunile comunicatului ce in mod sigur au fost validate de catre presedintele ICCJ este faptul ca mandatele pe securitatea nationala sunt analizate doar incepand cu 2009 pana in 2018 (adica anul in care Protocolul MP-PICCJ –SRI a fost asumat de responsabilii celor doua institutii, posibil si in baza Protocolului incheiat intre MP-SRI_ICCJ ce nu a fost inca declasificat), iar declaratiile dlui Manda pentru toate mandatele si autorizarile emise si exploatate prin CNIC-SRI, si cele ale SRI (doar pentru mandate pe securitate nationala) vizau anul 2005 -2016. Ca atare si cifrele au alte valori si semnificatii diferite. Dar niciunul dintre cei trei oficiali nu au analizat situatia mandatelor pe securitate nationala in contextul existentei in vigoare a legilor incidente in raport cu aplicabilitatea acestora.
Astfel pana in data de 01.02.2014 au existat in vigoare alte prevederi normative instituite prin Legea nr.51/1991, Legea nr.14/1992 si Legea nr.535/2004, respectiv un alt cod de procedura penala pentru infractiunile de drept comun si speciale, iar dupa 01.02.2014 au aparut modifcari substantiale la legile anterior enumerate.
Dupa o evaluare a continutului Rapoartelor de activitate ale SRI din anul 2005 si pana in 2014, documente publice, rezulta ca numarul mandatelor pe securitate nationala au fost de 28.281 mandate. Potrivit Servicului, între 2005 – 2016 au fost solicitate 28.784 mandate de securitate naţională, dintre care puţin peste 9.200 au fost mandate iniţiale, iar numărul de persoane ale căror drepturi şi libertăţi au fost restrânse în baza autorizaţiei a fost de 20.907.
Din cifrele vehiculate pentru o perioada de timp estimata la 9 ani, rezulta o medie de 3158 mandate pe an :
– Din rapoarte SRI – 28.281.
– Din comunicat SRI – 28.784;
– Din comunicat ICCJ – 26.445 (inclusiv luna mai 2018)
In acest sens pot sa remarc faptul ca dna judecator Tarcea, presedintele ICCJ este intr-o eroare fundamentala in raport cu aplicabilitatea Legii nr.51/1991 si a legii nr.535/2004 pana in anul 2014 si dupa 01.02.2014.
Asertiunile referiotare la „Situaţiile (…) constituie temei legal pentru a se solicita procurorului, în cazuri justificate, cu respectarea prevederilor Codului de procedură penală, autorizarea efectuării unor acte, în scopul culegerii de informaţii…” sunt false, intrucat incepand cu 2004 si pana in 01.02.2014 au fost aplicate prevederile art.20 si art.21 din Legea nr.535/2004 in corelatie cu prevederile art. 3 din Legea nr.51/1991, sens in care mandatele au fost emise in conformitate cu aceste norme juridice si nu in baza art.13 din Legea nr.51/1991, ce se refereau la emiterea mandetelor numai de catre procuror aspect acceptat doar pana la 11.12.2004 cand a intrat in vigoare prevederile Legii nr.535/2004. Ca atare din 2009 si pana in 2014 s-au aplicat doar prevederile din Legea nr.535/2004 si Legea nr.51/1991 (art.3 si alte dar nu art.13, ce era neaplicabil si abrogat tacit prin legea nr.535/2004, in drept acest articol era aborgat prin prevederile Legea nr. 281/2003 privind modificarea și completarea Codului de procedură penală și a unor legi speciale, art.X “Ori de câte ori alte legi prevăd dispoziții referitoare la dispunerea de către procuror a luării, menținerii, revocării ori încetării măsurii arestării preventive, a liberării provizorii și a obligării de a nu părăsi localitatea, a măsurilor de siguranță prevăzute în art. 113 și 114 din Codul penal, a interceptării și înregistrării convorbirilor, a perchezițiilor, a reținerii și predării corespondenței și a obiectelor trimise de învinuit sau de inculpat ori adresate acestuia, se aplică, în mod corespunzător, dispozițiile prevăzute în art. I din prezenta lege.”).
Dupa 01.02.2014 in domeniul mandatelor pe securitate nationala se aplica alte prevederi instituite in mod direct prin prevederile art.13-21 ale Legii nr.51/1991, modifcata in anul 2013 prin Legea nr.255/2013, lege prin care au fost modifcate si alte legii speciale in domeniul de referinta.
Din acest comunicat rezulta ca cei de la ICCJ nu cunosc legea aplicabila in doemniul emiterii mandatelor pe securitate nationala si astfel, ofera o proba evidenta a nulitatii mandatelor emise din anul 2009 si pana in 2018 intrucat ICCJ comunica ca acestea au fost emise in baza art.13 din Legea nr.51/1991. (Col ® SRI, Ion Dedu).
Actualitate
Schimbări drastice în achizițiile armatei: Îngrijorări și speculații în industria de apărare

Mesajul clar al Generalului: Tehnologiile se transformă
În inima Deșertului Mojave din California, Șeful Statului Major al Armatei, generalul Randy George, a transmis un mesaj clar industriei de apărare: un cutremur tehnologic se preconizează, iar acesta ar putea afecta profund programele de achiziție la scară largă, inclusiv vehiculele de luptă terestre.
„Sunt legat de capacitatea generală”, a declarat generalul cu patru stele pentru publicația Breaking Defense, într-un interviu recent. „Modul în care facem asta probabil se va schimba… [și] cu ce echipament.”
George a evidențiat rapiditatea cu care tehnologia a evoluat în ultimii ani, sugerând că Armata ar putea reconsidera achizițiile pe care le-a realizat de-a lungul timpului.
Speculații cu privire la reduceri substanțiale
Comentariile sale vin într-un context în care circulă zvonuri larg răspândite că Armata ar putea face reduceri semnificative în portofoliul vehiculelor de luptă terestre. Cu toate că serviciul nu a confirmat încă astfel de măsuri, contractanții din domeniul apărării se pregătesc deja pentru vești proaste, conform surselor din industrie.
„Reduceri sunt doar zvonuri până când nu devin realitate”, a afirmat un oficial din industrie.
Îngrijorări fundamentele pe baza raportului Marathon Initiative
Pentru a înțelege îngrijorările existente, trebuie să ne întoarcem la 2023, când Marathon Initiative, o organizație non-profit axată pe subiecte de securitate națională, a publicat un raport care propunea schimbări drastice în achiziții pentru toate serviciile armate. Raportul recomanda reducerea formatiunilor și a achizițiilor de armament, inclusiv sisteme precum Armored Multi-Purpose Vehicle (AMPV) și progresele în programul de obuzier autopropulsat Paladin Integrated Management (PIM).
Chiar dacă documentul are aproape doi ani iar nu este o publicație guvernamentală, a câștigat tracțiune recentă în cercurile industriei de apărare, în special datorită ascensiunii autorilor săi în structurile de decizie ale Pentagonului.
Încercări de adaptare și inovație
Generalul James Rainey, șeful Comandamentului Viitor al Armatei, ajută la clarificarea acestor întrebări de cerințe și a utilizat experimente precum Proiectul Convergence Capstone 5 pentru a aduce perspective utile conducerii superioare.
„Șeful urăște un anumit tip de echipament. Mi-a spus: ‘Vreau să-l distrug.’ Și eu am răspuns: ‘Nu-ți face griji, a murit deja la PCC5. … [A trecut] de la verde la roșu ca o broască într-un blender’”, a relatat Rainey recent pe scenă.
Așteptări statice în fața incertitudinii bugetare
Industria se pregătește acum să observe ce va fi păstrat și ce va fi eliminat din categorii ce par a se îndrepta spre un viitor incert. „Industria trebuie să stea liniștită și să aștepte următoarele 90 de zile pentru a vedea cum se desfășoară lucrurile… [pentru că] se schimbă constant”, a subliniat generalul în rezervă John Ferrari.
Cu toate acestea, unele surse din industrie afirmă că este provocator să se ia decizii de afaceri până la publicarea cererii de buget pentru FY26. „Speculațiile se schimbă zi de zi”, a menționat o sursă.
Riscurile reducerilor și impactul asupra lanțului de furnizare
Sursele din industrie subliniază că, dacă Armata decide să oprească o linie de producție activă, efectele negative se vor extinde asupra întregului lanț de furnizare.
Actualitate
Lockheed Martin iși numeste un nou director financiar: Evan Scott preia misiunea
Actualitate
Avertisment pentru Industria de Apărare: Tarifele impuse de Trump pun în pericol capacitatea de achiziție a Pentagonului
-
Exclusivacum o zi
Alerta roșie: FSANP cere acțiuni imediate pentru siguranța penitenciarelor din România
-
Exclusivacum 4 zile
Cătălin Stavri: Pseudo-jurnalistul infractor al sit-ului de denigrare și șantaje Incomod.ro – Dezvăluiri explozive și inregistrări despre corupție
-
Exclusivacum 3 zile
Corupția în sistem: Legătura dintre inculpatul pseudo-jurnalist spagar si santajist Cătălin Stavri și forțele de ordine
-
Exclusivacum 3 zile
Corupția în justiție: Cazul inculpatului pseudo – jurnalist spagar si santajist Cătălin Stavri și murdăriile din White Tower
-
Ancheteacum 10 ore
Decontarea serviciilor turistice pentru personalul din apărare și ordine publică în 2025
-
Exclusivacum 4 zile
„Adio, Halchin!”. Ieri, a fost ultima zi a Directorului General al ANP/Urmeaza Valentin Matei de la Penitenciarul Ploiesti?
-
Exclusivacum 3 zile
Suspiciuni în IGPR: Director cercetat pentru o afacere discretă cu Bolt?
-
Exclusivacum 2 zile
CSM acordă certificat de bună purtare foștilor procurori de la DNA Ploiești/„Dezvăluiri de noaptea minții”