Anchete
EXPLOZIV/ Cu ”Vulpea” în afaceri/Asociatul lui Virgil Ardelean şi Codruţ Marta mai dă o lovitură în imobiliare – Comisarul de Prahova
In varsta de 68 de ani, Virgil Ardelean sau „Vulpea”, așa cum a fost numit după ce a condus, ani la rând, serviciul secret al MAI – DIPI, fosta UM 0215 poreclită „Doi și-un sfert” – a câștigat, în ultimii șapte ani, circa șase milioane de euro.
Conform jurnaliștilor de la Gazeta de Cluj, după pensionare, Virgil Ardelean, fostul şef al DGIPI s-a lansat în afaceri, una dintre ele fiind imobiliarele. În asociere cu Dan Dunca, patronul restaurantului Baracca din Cluj-Napoca, ”Vulpea” îşi edifică un proiect imobiliar în cartierul Gheorgheni. Duncan Real Estate SRL a mai primit şi o altă autorizaţie de construire în cartierul Borhanci, iar din 2015 până în prezent, Dunca şi-a tot modificat autorizaţia de construire.
Cartierul Borhanci s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani, dar infrastructura nu a fost concepută pentru a face față unei astfel de dezvoltări majore. Emil Boc a declarat în luna martie că în acest moment autorizațiile de construire pentru noi blocuri sunt suspendate până când municipalitatea reușește să găsească o soluție pentru partea de trafic. Primăria lucrează la un proiect de lărgire a străzii și de realizarea a unui sens giratoriu la intersecția străzilor Borhanci, Romul Ladea și Brâncuși.
Unul dintre norocoșii care au primit autorizație de construire în cartierul Borhanci pe strada Alexandru Roșca nr. 5 este Dan Dunca. În august 2015, SC Duncan Real Estate SRL a primit undă verde de la consilierii lui Boc pentru edificarea unui imobil (spații comerciale și locuințe colective) cu opt etaje (demisol+parter+8 etaje). Numai că în mai 2016, beneficiarul Dan Dunca a vrut modificări la imobil, modificări pe care primăria le-a acceptat: a adăugat în plus un subsol și a suplimentat unitățile locative de la 58 la 64 și a parcărilor de la 42 la 87. S-a răzgândit din nou și și-a modificat din nou autorizația de construire în martie 2018, respectiv a cerut să reducă numărul unităților locative de la 64 la 63 și modificarea suprafețelor utile ca urmare a redimensionării elementelor structurale.
Cu ”Vulpea” în afaceri
După ce s-a axat pe activități detectivistice prin intermediul firmei Arvifox Vision Security, la sfârșitul anului 2013, Virgil Ardelean împreună cu fiul lui, Alin, au deschis firma Arvifox Real Estate Solutions care se ocupă de promovare imobiliară. În 2016 această societate a avut o cifră de afaceri de 0, profitul fiind pe minus în ultimii doi ani. Cu firma plină de datorii, chestorul Virgil Ardelean, zis şi ”Vulpea” a intrat cu buldozerele în cartierul Gheorgheni, iar împreună cu Dan Dunca prin firma Duncan Real Estate vor edifica un proiect imobiliar ce va avea 12 niveluri (două subsoluri + parter + mezanin + 7 etaje + etaj retras), iar investiţia va fi de aproximativ 11,5 milioane lei.
Pe de altă parte, clujenii din cartierul Gheorgheni şi arhitectul Radu Spânu, au atras atenţia anii trecuţi că edificarea investiţiei lui Ardelean şi Dunca nu prea are ce căuta în zonă.
Vecinii proiectului urbanistic sunt nemulţumiţi de următoarele aspecte: numărul locurilor de parcare şi de accesele auto, de faptul că lipsesc copacii din prezentarea planului de amenajare, de distanţa de 10 metri faţă de biserica Sfântul Dumitru cel Nou, de faptul că imobilele sunt prea înalte, de inexistenţa frontului stradal, de faptul că maşinile din jurul Complexului Feleacul vor trebui să îşi găsească alte locuri de parcare şi de lipsa unei prezentări volumetrice.
Arhitectul Radu Spânu a făcut o notă de protest referitoare la acest proiect la care au semnat 134 de persoane din zonă. ”Menţionăm că prevederile PUG, cel actual şi cel în curs de avizare, interzic construirea acestui tip de obiectiv (2S+P+M+*E+1R). Din nou se reduce suprafaţa spaţiilor verzi, se compromite funcţionarea parcului adiacent de pe str Slănic, recent amenajat din fonduri publice, parc ce deserveşte partea nord-vestică a cartierului Gheorgheni şi blocurile Interservisan. Se supraîncarcă circulaţia rutieră. Soluţia propusă de a descărca întreaga circulaţie pe str. Slănic şi pe str. Herculane, care are un singur fir de circulaţie cu sens unic, nu este corespunzătoare. Realizarea unei construcţii cu 11 nivele supraterane nu se încadrează cu specificul şi destinaţia zonei, s-a întocmit un studiu de însorire?”, se întreba arhitectul Spânu.
Dan Dunca, asociat cu Codruț Marta
Afacerile lui Dan Dunca se leagă şi de o serie de nume controversate, cum ar fi cel al lui Codruţ Marta, mâna dreaptă al lui Sorin Blejnar, fostul şef al ANAF.
Dunca şi Marta au fost asociaţi în cadrul firmei Bethaland Invest, iar în martie 2012 Dunca şi soţia lui, Maria, şi-au cedat acţiunile din această firmă lui Codruţ Marta, care a devenit acţionar majoritar în firma respectivă, împreună cu Dobra Călin Gabriel.
Potrivit procurorilor, cu trei luni înainte de dispariţie, Codruţ Marta a cumpărat împreună cu mai mulţi asociaţi un teren de 18.200 mp în Bulevardul Bucureştii Noi. Anchetatorii susţin că Marta împreună cu Răzvan Marian Răzvan şi Călin Gabriel Dobra au cumpărat de la firma Beta Impex 93 SRL, la care sunt asociaţi britanicii Rowley Jhon şi Scott Cathreine Patricia, prin intermediul SC Bethaland Invest SRL Cluj-Napoca, terenul respectiv.
“În data de 15 februarie 2012, Călin Gabriel Dobra l-a împrumutat pe Dan Nicolae Dunca, în calitate de asociat la SC Bethaland Invest SRL, cu suma de 1,75 milioane de lei. În aceeaşi zi, Răzvan Marian Anca a împrumutat firma Bethaland Invest SRL cu suma de 2,4 milioane de lei, în timp ce Codruţ Alexandru Marta a procedat similar cu suma de 2,8 milioane de lei, sumă de bani cu privire la care există suspiciunea că ar proveni din activitatea infracţională a acestuia. La rândul său, la aceeaşi dată, Dan Nicolae Dunca a achitat suma de 5,584 milioane de lei către Beta Impex 93 SRL şi 1,361 milioane de lei către Direcţia Generală a Finanţelor Publice, în contul datoriilor SC Beta Impex 93 SRL”, susţin procurorii.
Dunca, jucător de primă mână pe piaţa imobiliară clujeană
La nivel regional, Dunca este un important jucător pe piaţa imobiliară. Pe strada Anton Pann, în zona Pieţei Abator, Atrium Invest, societate controlată de Mircea Ilea (fost director UPC implicat şi în poiectele imobiliare ale ImoFinance) și Dan Dunca pregăteau un mega proiect imobiliar încă din 2007, dar acesta a tot fost amânat.
Dunca, alături de Daniel Dulău, fost proprietar al complexului comercial Sora Shopping Center controlează şi firma Paval Impex, un alt jucător de pe piaţa imobiliară. Daniel Dulău, alături de Valentin Nicola şi fostul preşedinte Astral, Sorin Ghite, sunt implicaţi la rândul său în proiecte imobiliare tip mall în România.
Revenind la Dunca, acesta, prin Maxintermedia, a susţinut un proiect imobiliar de 5 milioane de euro, dezvoltat de Practic INVEST, proprietară a complexului Praktiker, printre asociaţii de la Practic Invest aflându-se alţi jucători clujeni semnificativi din domeniu, Mircea Ilea şi Radu Şter. (Ina Cutov).
Anchete
Victorie cu ecou târziu: Curtea Constituțională cere lege organică pentru numirea inspectorilor judiciari
O decizie fundamentală pentru claritatea legislativă în domeniul justiției a fost pronunțată miercuri, 1 aprilie 2026, de Curtea Constituțională a României (CCR). Instanța a admis excepția de neconstituționalitate ridicată de judecătorii Dragoș Călin, președintele Forumului Judecătorilor din România (FJR), și Crina Muntean de la Tribunalul Bihor, declarând neconstituțional un fragment din vechea Lege 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Potrivit publicației Lumea Justiției, deși reprezintă o victorie esențială pentru statul de drept, decizia vine însă „prea târziu”.
O decizie așteptată, dar cu un gust amărui
Litigiul a pornit în 2020, când judecătorii Călin și Muntean au dat în judecată Inspecția Judiciară la Curtea de Apel Craiova, în dosarul nr. 451/54/2020. Excepția de neconstituționalitate viza art. 70 alin. 2 teza finală din Legea 317/2004, care stipula că „Regulamentul de organizare și desfășurare a concursului (de numire a inspectorilor judiciari) se aprobă prin ordin al inspectorului-șef și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I”.
Problema fundamentală sesizată de reclamanți a fost că o componentă esențială a statutului magistraților, precum modalitatea de numire a inspectorilor judiciari, era reglementată printr-un act infra-legal (un simplu ordin), în condițiile în care Constituția României, prin art. 73 alin. 3 lit. l), impune ca tot ceea ce ține de sistemul judiciar să fie reglementat exclusiv prin lege organică.
Ironia situației, așa cum subliniază Lumea Justiției, rezidă în faptul că această carență legislativă a fost deja corectată în 2022 de către fostul ministru al Justiției, Cătălin Predoiu. Acesta a detaliat mecanismul concursului de admitere la Inspecția Judiciară prin noua Lege CSM nr. 305/2022, înlăturând astfel vidul legislativ și aducând reglementarea la nivel de lege organică. Astfel, victoria obținută acum la CCR de către judecătorii Călin și Muntean este, din punct de vedere practic, una cu un ecou întârziat, nu din vina lor, ci a timpului îndelungat de soluționare a dosarului la Curtea Constituțională.
Argumentele Curții: Principiile statului de drept, încălcate
Într-un comunicat oficial, Curtea Constituțională a detaliat argumentele care au stat la baza deciziei sale. CCR a constatat că dispozițiile legale criticate contravin prevederilor art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, care consfințesc caracterul de stat de drept al României și principiul legalității, cu accent pe supremația legii. De asemenea, a fost încălcat și art. 73 alin. (3) lit. l) din Legea Fundamentală, care impune reglementarea prin lege organică a organizării și funcționării Consiliului Superior al Magistraturii, a instanțelor judecătorești și a Ministerului Public.
Curtea a reafirmat că, în cazul tuturor categoriilor de personal al căror statut trebuie reglementat prin lege organică (cum este și cazul inspectorilor judiciari, dată fiind similitudinea cu statutul judecătorilor și procurorilor), aspectele esențiale referitoare la ocuparea posturilor trebuie stabilite prin lege organică, nu prin acte administrative inferioare.
O victorie cu majoritate, nu unanimitate
Decizia Curții Constituționale a fost adoptată cu majoritate de voturi, nu în unanimitate, fapt ce deschide posibilitatea existenței unor opinii separate. Motivarea completă a soluției pronunțate de CCR, care va fi publicată în Monitorul Oficial, este așteptată cu interes pentru a elucida toate argumentele și interpretările juridice care au stat la baza acestei hotărâri, ce este definitivă și general obligatorie. (Irinel I.).
Anchete
Impas la CSM, undă verde la Cotroceni: Ministrul Justiției, decisiv în numirile cheie de la parchete
O situație tensionată și deja familiară în justiția românească a atins un punct culminant. Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a eșuat din nou în emiterea avizelor pentru procurorii Marius Voineag și Alex Florența, propuși pentru funcțiile de adjuncți la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ), respectiv Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT). Acest blocaj repetat, dezvăluit de publicația Lumea Justiției, îi conferă Ministrului Justiției, Radu Marinescu, „mână liberă” pentru a înainta propunerile direct Președintelui României, Nicușor Dan, deblocând astfel o serie de numiri esențiale la vârful Parchetelor.
Blocaj recidivant: Vot strâns, fără soluție la vârful parchetelor
Așa cum s-a întâmplat și în ședințele anterioare, avizarea celor doi procurori, Alex Florența și Marius Voineag (foto stânga-dreapta), s-a lovit de un impas decisiv. Potrivit minutelor CSM, citate de Lumea Justiției, voturile au fost egal distribuite: trei „pentru” și trei „împotrivă”. Această paritate a împiedicat formarea unei majorități și, implicit, emiterea unui aviz consultativ, lăsând deschisă problema numirilor pentru aceste poziții cheie în structura procurorilor.
Timpul expiră: Ministrul Radu Marinescu are „mână liberă” de joi
Contextul procedural este crucial: Secția pentru procurori a CSM nu mai are programată nicio ședință în această săptămână. Mai mult, joi, 2 aprilie 2026, se împlinește termenul legal de 30 de zile prevăzut pentru ca CSM să emită avizul consultativ. Conform prevederilor legale, în absența acestui aviz în termenul stabilit, Ministrul Justiției poate înainta propunerile Președintelui României chiar și fără poziția Consiliului. Această evoluție îi conferă Ministrului Radu Marinescu oportunitatea de a tranșa problema numirilor.
Sfârșitul „telenovelei” Florența-Voineag-CSM: Ce urmează pentru marile parchete?
„Telenovela” blocajului din CSM, centrată în jurul numirilor lui Florența și Voineag, pare să-și găsească deznodământul. Se anticipează că Ministrul Justiției va trimite Președintelui Nicușor Dan nu doar propunerile pentru cei doi adjuncți, ci toate nominalizările pentru funcțiile de șefi și adjuncți ai marilor parchete: Parchetul General, Direcția Națională Anticorupție (DNA) și DIICOT. Așteptarea este acum îndreptată către ziua de joi, când procesul de numire va intra în faza finală. Deciziile luate în aceste zile vor avea un impact semnificativ asupra stabilității și funcționalității sistemului judiciar românesc.
Extras din minutele Secției pentru procurori din CSM:
- Avizarea propunerii pentru numirea în funcţia de procuror şef adjunct al DIICOT: „Secţia pentru procurori […] a hotărât înscrierea punctului privind avizarea propunerii ministrului justiţiei de numire în funcţia de procuror şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a domnului ALEX-FLORIN FLORENȚA, pe ordinea de zi a unei şedinţe viitoare. (3 voturi da, 3 voturi nu)”
- Avizarea propunerii pentru numirea în funcţia de adjunct al procurorului general al PICCJ: „Secţia pentru procurori […] a hotărât înscrierea punctului privind avizarea propunerii ministrului justiţiei de numire în funcţia de adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a domnului MARIUS-IONUȚ VOINEAG, procuror în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, pe ordinea de zi a unei şedinţe viitoare. (3 voturi da, 3 voturi nu)” (Irinel I.).
Anchete
Justiția nu iartă: Judecătorul Ciprian Ghiță, sancționat disciplinar, pierde definitiv la Înalta Curte
Chiar în momentul în care primea decretul prezidențial de pensionare, judecătorul Ciprian Ghiță de la Curtea de Apel București a încasat o nouă înfrângere juridică la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ). Potrivit dezvăluirilor publicației Lumea Justiției, magistratul a eșuat, pentru a doua oară, în tentativa sa de a anula sancțiunea disciplinară care prevedea tăierea cu 25% din salariu timp de un an.
Abaterea disciplinară: Favoritismul, taxat dur
Sancțiunea, aplicată de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), viza abaterea disciplinară prevăzută de art. 271 lit. m din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Această prevedere incriminează „folosirea funcției deținute pentru a obține un tratament favorabil din partea autorităților sau intervențiile pentru soluționarea unor cereri, pretinderea ori acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decât în limita cadrului legal reglementat pentru toți cetățenii”. O acuzație gravă, ce subliniază nevoia de integritate absolută în sistemul judiciar.
Drumul sinuos al recursurilor: Două eșecuri la ICCJ
Primul eșec notabil pentru judecătorul Ghiță a avut loc în octombrie 2025, când ICCJ i-a menținut pedeapsa, operând doar o schimbare a încadrării juridice, dar confirmând fondul deciziei disciplinare. Luni, 30 martie 2026, soarta s-a repetat, marcând finalul acestei bătălii juridice. Fostul magistrat a încercat o cale extraordinară de atac – revizuirea – împotriva deciziei ICCJ de anul trecut. Completul de judecată al Înaltei Curți, format din judecătorii Mariana Constantinescu, Elena-Carmen Popoiag, Ionel Barbă, Mărioara Isailă și Cristina Truțescu, a respins cererea de revizuire „ca nefondată”.
Verdictul final: Pensia, cu gust amar
Minuta deciziei nr. 65/2026 din dosarul nr. 2273/1/2025 este clară și definitivă: „Respinge, ca nefondată, cererea de revizuire formulată de revizuentul Ghiţă Ciprian Alexandru împotriva deciziei nr. 150 din 20 octombrie 2025 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul de 5 judecători în dosarul nr. 1451/1/2025. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 30 martie 2026”. Această hotărâre subliniază că, indiferent de statutul profesional, responsabilitatea pentru abaterile disciplinare persistă, iar justiția, chiar dacă lentă, își urmează cursul. Pentru judecătorul Ghiță, decretul de pensionare este acum umbrit de această decizie irevocabilă, care reafirmă principiul că nimeni nu este mai presus de lege. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 3 zileCircul groazei de la IPJ Prahova – DOCUMENTE: De la sefi incompatibili la polițiști „clarvăzători” și „transcriitori creativi” – O opera de bufă în regia impunității, pe banii noștri!
-
Exclusivacum 3 zilePușcăria pe persoană fizică: Când lanțurile le poartă angajații, Nu deținuții!
-
Exclusivacum 3 zileNAN, MAESTRUL FORAJELOR FANTOMĂ: COCA-COLA PLOIEȘTI, O FABRICĂ DE COȘMARURI CU APĂ „NECONFORMĂ” ȘI AUTORITĂȚI „CONFORME” CU ȘPAGA!
-
Exclusivacum 2 zileToxicitatea tăcută a „scutului” antigrindină – Bomba ecologică a iodurii de argint, după două decenii de opacitate!
-
Exclusivacum 2 zilePloiești: Orașul-experiment unde banul public e un banc prost, iar competența, o legendă urbană!
-
Exclusivacum 3 zilePloiești: Cronica unei apocalipse recurente! Cum ne ingropăm în deșeuri și datorii, sub privirile politice „neutre”
-
Exclusivacum 4 zileMăcelul pensiilor militare: Planul Bolojan – Jefuirea sistemului sub abracadabra ‘reformei’ fără sfârșit!
-
Exclusivacum 3 zileJudecătorul fantomă din Buzau și hotărârea-model: Când justiția se face la indigo, dar indigo-ul e expirat! DOCUMENTE!



