Connect with us

Anchete

EXCLUSIV/CARACATITA DIN GORJ/Se incearca falimentarea S.C. COMBGORJ S.A. din Târgu-Jiu, județul Gorj – Comisarul de Prahova

Publicat

pe

Vă semnalăm grave abuzuri și ilegalități prin care un grup infracțional organizat, cu ramificații și protecție puternică în zone politico-administrative (inclusiv DIICOT Gorj) acționează încă din 2014 în scopul falimentării S.C. COMBGORJ S.A. din Târgu-Jiu, județul Gorj (fosta Societate Comercială pentru Producerea Nutrețurilor Combinate COMBGORJ S.A., ale cărei acțiuni au fost tranzaționate pe piața Rasdaq până în 20 august 2015).

Angajați ai societății, inclusiv din rândul directorilor, au sesizat autoritățile în repetate rânduri, dar lipsa de finalitate a cercetărilor confirmă suspiciunea că brațele Caracatiței locale se întind nu doar până la vârful parchetelor (DNA și DIICOT) care ar fi trebuit deja să soluționeze într-un fel sau altul dosarele aflate pe rol și plângerile depuse, ci și mai sus, în zona judiciară și în cea politică (conducerea IPJ Gorj, parlamentarii și conducerea PSD Gorj).

În aceste condiții, singura speranță de a stopa ”dărâmarea” unui Combinat de importanță strategică este implicarea presei naționale, care poate să investigheze, să tragă semnale de alarmă asupra celor ce se întâmplă la Târgu-Jiu și să pună presiune pe autoritățile judiciare să-și facă treaba cu responsabilitate.

Pe scurt: Actuala conducere a societății, care a preluat administrarea Combinatului în condiții abusive (Gabriela Mărgărit este administrator, director general și președinte al Consiliului de Administrație) este acuzată de ceilalți administratori și directori ai societății de gestiune frauduloasă și de o serie lungă de alte infracțiuni (evaziune fiscală, spălare de bani și constituire de grup infractional, în formă continuată, fals și uz de fals, abuz în serviciu, purtare abuzivă, abuz de încredere, conflict de interese), dar, înainte de toate, și de nerespectarea hotărârilor judecătorești – prin faptul că forțează intrarea în insolvență a COMBGORJ, deși instanța a decis contrariul.

Faptele sunt dintre cele mai grave: firma familiei Mărgărit SC HELOR IMPEX SRL, care a și făcut demersuri pentru intrarea în insolvență, implicit în faliment a Combinatului, funcționează practic în incinta acestuia, iar prin exploatarea activelor COMBGORJ, evident în detrimentul acestuia (o demonstrează veniturile, cheltuielile și stocurile de mărfuri lunare ale celor doua societăți, ambele administrate o vreme de aceeași Gabriela Mărgărit).

Ambele firme au același profil de activitate (încălcând astfel prevederile legii 31/1991): comerț cu cereale, făină albă, tărâțe de grâu, și de orez, sare, îngrășăminte chimice, mălai consum și furajer, șrot de soia, șrot de floarea soarelui, furaje, etc, pui zburați (găină și curcă). SRL-ul utilizează birouri, spații de parcare auto, magazii, celule, buncăre (pentru depozitare, uscare cereale) fără a-și plăti chiria sau prestările de servicii la valoare reală: toată activitatea de depozitare a mărfurilor, de însăcuire, cântărire, i-a adus o cifră de afaceri de peste 7-10 miliarde lei lunar, în comparație cu SC COMBGORJ SA de doar 2-3 miliarde lei lunar (în condițiile în care Combinatul are siloz de depozitare a cerealelor în celule de 10.000 t, buncăre și magazii de peste 200 t, toate autorizate, cu certificat de agreare ca rezervă la intervenția statului).

Cu alte cuvinte, o ”căpușare” în toată regula, cu bunăștiință și cu sfidarea legii. Ori, fără protecție la nivel înalt, acest lucru nu ar putea fi posibil.

Din februarie 2016, D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Gorj a întreprins cercetări în dosarul nr. 12D/P/2016 (evaziune fiscală, spălare de bani, constituire de grup infracțional), dar în mod inexplicabil fără să țină cont de documentele doveditoare ale infracțiunilor sesizate: facturi de avans, aport personal fictiv, mărfuri vândute fără documente, bunuri „dispărute” din patrimoniu. În această situație, care ar fi trebuit de multă vreme să lămurească lucrurile, soluția care să-i scape de răspundere pe cei vinovați a fost intrarea în insolvență a Combinatului. Cererea de deschidere a procedurii generale a insolvenței nr. 6366/05.01.2017 a fost semnată de aceeași Gabriela Mărgărit în mod abuziv ca Președinte al Consiliului de Administrație. Apelul depus de Armega Elena – administrator și director economic (telefon 0762446336) și Sfîrloagă Nicolae – administrator și director tehnic (telefon 0784322224) a fost judecat la Curtea de Apel Craiova. Facem precizarea că cei doi nu și-au mai primit drepturile salariale pentru 2017 conform contractelor de administrare, nemaifiind recunoscuți ca salariați și administratori ai societății de către actuala conducere. Este deja o practică uzuală pentru conducerea actuală ca persoanele care apără interesele și patrimoniul societății să fie supuse frecvent agresiunilor verbale și fizice și somate să părăsească unitatea.

Instanța de judecată a admis apelurile și a desființat sentința de deschidere a procedurii insolvenței a SC COMBGORJ SA, prin Decizia nr. 436/2017. Chiar și așa, nu se renunță la împingerea spre faliment și lichidare a Combinatului: se introduce din nou o cerere de deschidere a procedurii insolvenței nr. 6510/29.06.2017 de către SC HELOR IMPEX SRL, la Tribunalul Gorj – secția a II-a Civilă, împotriva debitoarei SC COMBGORJ SA, lucru inadmisibil pentru că Tribunalul desființase anterior sentința din 16.01.2017 prin care s-a deschis procedura insolvenței, cu atât mai mult cu cât de recuperarea sau achitarea creanței pe care o are de achitat SC HELOR IMPEX SRL de peste 3-4 miliarde către SC COMBGORJ SA nu se amintește nimic.

SC COMBGORJ SA avea contracte comerciale foarte avantajoase cu o serie de societăți (SC ȘAPTE SPICE SA, SC BOROMIR SRL, COMBINATUL AGROIDUSTRIAL CURTICI, SC RISO SCOTTI SA, PENITENCIARUL TG-JIU, CENTRUL PILOT TG. CĂRBUNEȘTI și multe altele). Cu unele a întrerupt definitiv relațiile comerciale, cu altele a început colaborarea pe SC HELOR IMPEX SRL, care practic, ”ne-a suflat clienții”. În prezent, directorul economic nu are acces la casierie și nici la conturile bancare, iar COMBGORJ plătește către HELOR IMPEX SRL când vrea și cât vrea, deoarece casierul este aceeași persoană pentru ambele societăți, la fel și administratorul. Prin urmare sunt suprimate atât veniturile societății, cât și impozitele către bugetul de stat (TVA și impozit pe profit), COMBGORJ fiind adusă în imposibilitatea de a-și mai acoperi cheltuielile (gaze, energie electrică, impozit teren și clădiri, salarii, amortizarea utilajelor, etc).

N.R

Presa locală a semnalat că principalii creditori ai S.C. COMBGORJ S.A. sunt chiar fostul director general și administrator al firmei, Gabriela Mărgărit, cu peste 5 miliarde de lei vechi, și firma acesteia, S.C. HELOR IMPEX S.R.L., cu alte 5 miliarde. Mai mult, S.C. HELOR IMPEX S.R.L. deține și 23,9 la sută în acțiunile S.C. COMBGORJ S.A.  Tot presa locală a scris că Gabriela Mărgărit se bucură de o mare trecere la nivelul conducerii PSD Gorj ( senatorul și președintele PSD Gorj Florin Cârciumaru) și al Poliției (fostul comandant al IPJ Gorj Viorel Caragea). Gabriela Mărgărit are mai multe dosare penale făcute de ANAF în 2017 și este inexplicabil de ce rămâne în continuare la conducerea Combgorj pe care de altfel a preluat-o fraudulos… Investigațiile trebuie să continue pentru a ajunge la vârful Caracatiței ce urmărește punerea pe butuci a unui obiectiv industrial important, în interesul unor infractori. (Un grup de salariați și acționari care luptă pentru salvarea COMBGORJ).

 

 

Anchete

Verdict la CSM: Maria-Virginia Bărăscu, Aurel Găitan și Livișor Dascălu, noii „supraveghetori” ai magistraturii

Publicat

pe

De

Consiliul Superior al Magistraturii a tranșat competiția pentru posturile-cheie de la Direcția de inspecție pentru judecători. Trei magistrați au reușit să treacă de filtrul exigent al selecției, urmând să preia rolul de gardieni ai integrității în cadrul sistemului judiciar românesc.

Într-o mișcare strategică pentru arhitectura de control a justiției, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunțat marți, 16 iunie 2026, numele celor trei judecători care vor completa rândurile Inspecției Judiciare. Potrivit publicației Lumea Justiției, procesul de selecție s-a finalizat prin validarea unor nume cu experiență, menite să asigure rigoarea necesară în evaluarea activității magistraților din toată țara.

Performanță sub lupă: Maria-Virginia Bărăscu domină clasamentul

Rezultatele finale reflectă o ierarhie clară, unde pregătirea teoretică și experiența practică au făcut diferența. Capul de afiș al acestei selecții este judecătoarea Maria-Virginia Bărăscu, care a obținut un punctaj aproape de perfecțiune, demonstrând o stăpânire deosebită a mecanismelor judiciare.

Conform datelor oficiale prezentate de sursa citată, notele obținute de cei trei viitori inspectori judiciari sunt următoarele:

  • Maria-Virginia Bărăscu – nota 9,60
  • Aurel Găitan – nota 8,466
  • Livișor Dascălu – nota 8,133

Aceste punctaje le asigură locurile în cadrul Direcției de inspecție pentru judecători, o structură vitală pentru menținerea disciplinei și eticii profesionale în rândul magistraților.

O misiune de integritate: Provocările de la Direcția de inspecție

Noul „triumvirat” de la Inspecția Judiciară preia mandatul într-un moment în care responsabilitatea acestei instituții este mai mare ca niciodată. Cei trei magistrați vor avea sarcina ingrată, dar esențială, de a verifica sesizările privind abaterile disciplinare și de a asigura că standardele de conduită sunt respectate fără excepție la toate nivelurile instanțelor.

Validarea acestor numiri vine să consolideze capacitatea de control a CSM, într-un efort de a transparentiza și eficientiza actul de justiție. Notele obținute, în special recordul de 9,60 al Mariei-Virginia Bărăscu, sunt privite de observatorii sistemului ca o garanție a profesionalismului pe care noua structură a Direcției de inspecție îl va afișa în perioada următoare.

Rămâne de văzut cum vor gestiona noii inspectori primele dosare sensibile, însă decizia CSM din 16 iunie pare să fi „bătut în cuie” o echipă de elită pentru unul dintre cele mai sensibile compartimente ale sistemului judiciar. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

Nereguli majore în curtea ministerului condus de Diana Buzoianu: Peste 9 miliarde de lei s-au evaporat din bugetul AFM

Publicat

pe

De

Un control de amploare al Curții de Conturi la Ministerul Mediului scoate la iveală un dezastru financiar de proporții. O investigație publicată de Cotidianul Național, sub semnătura jurnalistei Claudia Marcu, dezvăluie cum Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) a pierdut sume colosale din cauza managementului defectuos și a unei pasivități administrative suspecte.

Metoda falimentului a devalizat Fondul pentru Mediu: Peste 90% din datorii sunt imposibil de recuperat

Potrivit raportului întocmit de Curtea de Conturi, Administrația Fondului pentru Mediu are de recuperat o sumă amețitoare, de peste 10 miliarde de lei, de la diverși contribuabili debitori. Realitatea din teren este însă una sumbră: doar 8,41% din acești bani mai pot fi recuperați de la firme active.

Sursa citată arată că „metoda falimentul” a devenit calea principală prin care miliarde de lei au dispărut din bugetul statului. Aproape 70% dintre debitori au fost deja radiați sau se află în procedură de faliment, ceea ce înseamnă că probabilitatea ca statul să mai vadă acești bani este nulă. Mai grav este că, în cazul a 15% din creanțe, AFM nici măcar nu a putut furniza informații despre starea contribuabililor, demonstrând un haos birocratic total sub autoritatea ministerului condus de Diana Buzoianu.

Eșecuri în gestionarea programelor Rabla și fotovoltaice: Prejudicii de sute de mii de lei descoperite de auditori

Inspectorii Curții de Conturi nu s-au limitat la creanțele neîncasate, ci au verificat și modul în care AFM a gestionat programele naționale de mediu. Rezultatele sunt la fel de descurajante: au fost identificate prejudicii de cel puțin 504.500 lei cauzate de nerespectarea regulilor elementare de eligibilitate.

Conform articolului din Cotidianul Național, banii publici au fost acordați pentru panouri fotovoltaice unor beneficiari care nu îndeplineau criteriile din ghidul de finanțare. De asemenea, în cadrul programului „Rabla”, s-a constatat că sume importante, de ordinul sutelor de mii de lei, nici măcar nu au fost evidențiate în contabilitate, deși ar fi trebuit să constituie creanțe clare ale instituției.

Inerție administrativă cu efecte devastatoare: AFM a ratat recuperarea unor creanțe de zeci de milioane de lei

Raportul auditorilor evidențiază o lipsă de reacție cronică din partea oficialilor AFM. Într-un caz flagrant, o creanță de peste 11,5 milioane de lei a fost lăsată să se „evapore” fără ca instituția să întreprindă vreun demers legal de urmărire a veniturilor înainte ca firma debitoare să fie radiată în 2023.

Curtea de Conturi a subliniat că AFM avea obligația legală de a demara procedura de angajare a răspunderii solidare și de a recupera pagubele de la salariații vinovați de neglijență. Din păcate, acest model de pasivitate s-a repetat și în cazul unor certificate verzi neachiziționate, unde bugetul a fost prejudiciat cu alte 23,8 milioane de lei. Deși creanța era certă și exigibilă, autoritățile au așteptat până când firma a fost radiată, făcând orice recuperare ulterioară imposibilă.

Citeste in continuare

Anchete

Criza serviciilor publice sub spectrul austerității: Companiile de utilități solicită Guvernului Bolojan indexarea salariilor și deblocarea angajărilor

Publicat

pe

De

Serviciile esențiale din România, de la transport public la termoficare și apă-canal, se află într-un punct critic din cauza politicilor de reducere a cheltuielilor. Potrivit unei analize publicate de Cotidianul Național, sub semnătura jurnalistei Claudia Marcu, numeroase companii de utilități avertizează Executivul că actuala stare de blocaj pune în pericol siguranța cetățenilor și administrarea investițiilor europene.

Memorandumurile disperării pe masa executivului: 36 de societăți cer acoperirea parțială a inflației

Ministerul Dezvoltării a înaintat recent Guvernului un dosar voluminos, de peste 350 de pagini, care cuprinde solicitările disperate a 36 de operatori de servicii publice din întreaga țară. Conform dezvăluirilor făcute de Cotidianul Național, aceste companii solicită o indexare modestă a salariilor, de aproximativ 6-6,5%, cifră care ar acoperi doar jumătate din rata inflației prognozate.

Situația este descrisă ca fiind una „de subzistență”, în condițiile în care inflația reală a depășit deja pragul de 10%. Deși multe dintre aceste societăți înregistrează profit și nu au datorii, ele sunt împiedicate de reglementările actuale să ajusteze veniturile angajaților, ceea ce duce la o prăbușire a nivelului de trai pentru mii de salariați din sectorul public local.

Epuizare la volan și investiții blocate: Lipsa personalului pune în pericol siguranța călătorilor

Unul dintre cele mai grave semnale de alarmă trase în articolul semnat de Claudia Marcu vizează siguranța publică. La Suceava și Arad, deficitul de șoferi pentru transportul în comun a forțat personalul rămas să lucreze peste limitele legale de reziliență fizică. La S.C. Transport Public Local S.A. Suceava, de exemplu, autobuzele electrice noi riscă să rămână în garaje deoarece 65 de posturi de șoferi sunt blocate, forțând reducerea numărului de trasee.

Sursa citată subliniază că această „austeritate a lui Bolojan” transformă angajații în victime ale suprasolicitării. În cazul șoferilor, oboseala acumulată și stresul ridicat reprezintă un risc mortal de accidentări în trafic, o situație semnalată explicit de Compania de Transport Public Arad. Mai mult, investițiile de miliarde de euro realizate în infrastructură rămân fără administratori calificați, riscând să se degradeze prematur.

Fenomenul generalizării salariului minim: Inginerii și economiștii au ajuns să câștige cât personalul necalificat

O altă consecință dramatică a înghețării veniturilor în serviciile publice este pierderea specialiștilor. Cotidianul Național relevă faptul că, odată cu creșterea succesivă a salariului minim pe economie, diferențele dintre personalul cu studii superioare și cel necalificat au dispărut aproape complet.

La operatorul de apă ACET Suceava, aproape jumătate din personal a ajuns să fie încadrat pe salariul minim. Articolul exemplifică această devalorizare a muncii calificate prin situația inginerilor sau economiștilor care au ajuns la salarii nete de aproximativ 2.749 lei. Această uniformizare forțată descurajează performanța și provoacă un exod al personalului calificat către sectorul privat, lăsând sistemele vitale de termoficare și apă-canal fără experții necesari pentru intervenții și reparații urgente.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv2 ore ago

Breaking news pe DN1: Melcul IPJ Prahova si-a luat, in sfarsit, Loganul

Abia azi, 17.06.2026, ora 10:15, s-a produs evenimentul cosmic pe care nici telescopul Hubble nu-l mai astepta: o masina a...

Exclusiv7 ore ago

IPJ Prahova, fabrica de „deranjați”: de la cetățeanul care sună la 112, la polițistul care nu pupă papucul șefului. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IX)

Arde satul, se arde și „nebunul”. Șeful, liniștit: dă cu pixul, nu cu radarul – De la săteanul „deranjant” (aici)...

Exclusiv7 ore ago

PENITENCIARUL MĂRGINENI – FERICIRE CU 50% ÎN PLUS, EVADĂRI DIN INTERIOR ȘI PLIMBĂRI CU PARCUL AUTO DE LUX

Când banii publici se închid în curte, dar gardul rămâne deschis Stat închis, privilegii deschise: 50% în plus la „merite...

Exclusiv7 ore ago

8,6 minute pe an: Medicina muncii în M.A.I., bătaie de joc cu parafa la vedere

10 medici pentru 124.000 de oameni: sistem sanitar la mișto Sinistru nu mai e o figură de stil, e organizare...

Exclusiv7 ore ago

REPUBLICA RÂȘNOV – STATUL FANTOMĂ CU PREMIER LA TELECOMANDĂ

Cum a ajuns Adrian Veștea „prim-ministrul de apartament” al rețelelor cu epoleți, drone de carton și firme-cloacă Premier de ocazie...

Exclusiv8 ore ago

Poliția după ora 16:00: Închidem ghișeul, deschidem sezonul la spart geamuri

„Strategia de eficientizare”: scoatem paznicii, intră vandalii După ora 16:00, România intră în alt fus orar: cel în care subunitățile...

Exclusivo zi ago

Arde satul, stingem cetățeanul! Biroul Control Intern IPJ Prahova, pompier de imagine pentru polițiștii ‘deranjați’”.„Grădinița de cadre” IPJ Prahova (VIII)

Ardere, fum gros, 112. Șoc și groază: cetățeanul… deranjează Pe 19 mai 2026, într-o comună din România reală – Scorțeni,...

Exclusivo zi ago

Noaptea, ca hoții de mochete. Pamflet despre caracatița de lux din Ministerul Economiei

CARACATIȚA DE CARTIER DIN „MINISTERUL DE TOATE” Economia, Digitalizarea, Antreprenoriatul, Turismul și… Renovările la negru În timp ce Guvernul predică...

Exclusivo zi ago

Link-ul, noul timbru sec al Poliției Române. Cum se spală IGPR pe mâini cu un URL, când legea cere răspuns scris

IGPR la întrebări incomode: „Vreți documente? Luați un link și nu mai deranjați” Când Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” cere,...

Exclusiv2 zile ago

TRĂDĂTOR CU GRAD ȘI CU TUNEL INUNDAT. Cum a schimbat Adrian Veștea PNL pe un bilet la „Guvernul Sistemului”

Premierul de carton și nașterea unui trădător cu epoleți Măștile au căzut. Ce a defilat în ultimele 24 de ore...

Exclusiv2 zile ago

De vânzare: stat de drept ușor folosit, preț negociabil în milioane de euro

700 DE MILIOANE ȘI-O LEGE LA OFERTĂ Cum s-a „prostituat” legea pentru PNRR, la Curtea de Apel București FSANP LA...

Exclusiv2 zile ago

JUSTIȚIARUL DE TERASĂ CU TIKTOK LA CENTURĂ ȘI MORALĂ LA REDUCERE

CUM SE NAȘTE UN EROU DE LIVE DINTR-O TRAGEDIE REALĂ În județul Neamț, unde oamenii încă mai știu ce înseamnă...

Exclusiv2 zile ago

VICEPRIMARUL CARE NU SE FEREȘTE DE ADEVĂR: ALEXANDRU SĂRARU ȘI BĂTĂLIA PENTRU IDENTITATEA PLOIEȘTIULUI

CÂND ALȚII TAC DE FRICĂ, SĂRARU SPUNE PE NUME Într-un context politic în care prea mulți aleși preferă să tacă,...

Exclusiv3 zile ago

Breaking news din Prahova profundă: comuna Ariceștii Rahtivani dă peste cap handbalul românesc și învață granzii ce înseamnă ambiția la vârsta de 11-12 ani

O știre pozitivă, dar prea pozitivă ca să intereseze pe cineva? La capitolul „fapte pozitive” din județul Prahova, unde de...

Exclusiv3 zile ago

De la „Prestij” la „Maneliadă”: fief interlop în buricul Ploieștiului, cu IPJ Prahova la butonul de mute

Restaurant „de fițe”, clientele de clan: Ploieștiul și-a făcut ring de luptă în centru În centrul Ploieștiului, la doi pași...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv