Anchete
EXCLUSIV/CARACATITA DIN GORJ/Se incearca falimentarea S.C. COMBGORJ S.A. din Târgu-Jiu, județul Gorj – Comisarul de Prahova
Vă semnalăm grave abuzuri și ilegalități prin care un grup infracțional organizat, cu ramificații și protecție puternică în zone politico-administrative (inclusiv DIICOT Gorj) acționează încă din 2014 în scopul falimentării S.C. COMBGORJ S.A. din Târgu-Jiu, județul Gorj (fosta Societate Comercială pentru Producerea Nutrețurilor Combinate COMBGORJ S.A., ale cărei acțiuni au fost tranzaționate pe piața Rasdaq până în 20 august 2015).
Angajați ai societății, inclusiv din rândul directorilor, au sesizat autoritățile în repetate rânduri, dar lipsa de finalitate a cercetărilor confirmă suspiciunea că brațele Caracatiței locale se întind nu doar până la vârful parchetelor (DNA și DIICOT) care ar fi trebuit deja să soluționeze într-un fel sau altul dosarele aflate pe rol și plângerile depuse, ci și mai sus, în zona judiciară și în cea politică (conducerea IPJ Gorj, parlamentarii și conducerea PSD Gorj).
În aceste condiții, singura speranță de a stopa ”dărâmarea” unui Combinat de importanță strategică este implicarea presei naționale, care poate să investigheze, să tragă semnale de alarmă asupra celor ce se întâmplă la Târgu-Jiu și să pună presiune pe autoritățile judiciare să-și facă treaba cu responsabilitate.
Pe scurt: Actuala conducere a societății, care a preluat administrarea Combinatului în condiții abusive (Gabriela Mărgărit este administrator, director general și președinte al Consiliului de Administrație) este acuzată de ceilalți administratori și directori ai societății de gestiune frauduloasă și de o serie lungă de alte infracțiuni (evaziune fiscală, spălare de bani și constituire de grup infractional, în formă continuată, fals și uz de fals, abuz în serviciu, purtare abuzivă, abuz de încredere, conflict de interese), dar, înainte de toate, și de nerespectarea hotărârilor judecătorești – prin faptul că forțează intrarea în insolvență a COMBGORJ, deși instanța a decis contrariul.
Faptele sunt dintre cele mai grave: firma familiei Mărgărit SC HELOR IMPEX SRL, care a și făcut demersuri pentru intrarea în insolvență, implicit în faliment a Combinatului, funcționează practic în incinta acestuia, iar prin exploatarea activelor COMBGORJ, evident în detrimentul acestuia (o demonstrează veniturile, cheltuielile și stocurile de mărfuri lunare ale celor doua societăți, ambele administrate o vreme de aceeași Gabriela Mărgărit).
Ambele firme au același profil de activitate (încălcând astfel prevederile legii 31/1991): comerț cu cereale, făină albă, tărâțe de grâu, și de orez, sare, îngrășăminte chimice, mălai consum și furajer, șrot de soia, șrot de floarea soarelui, furaje, etc, pui zburați (găină și curcă). SRL-ul utilizează birouri, spații de parcare auto, magazii, celule, buncăre (pentru depozitare, uscare cereale) fără a-și plăti chiria sau prestările de servicii la valoare reală: toată activitatea de depozitare a mărfurilor, de însăcuire, cântărire, i-a adus o cifră de afaceri de peste 7-10 miliarde lei lunar, în comparație cu SC COMBGORJ SA de doar 2-3 miliarde lei lunar (în condițiile în care Combinatul are siloz de depozitare a cerealelor în celule de 10.000 t, buncăre și magazii de peste 200 t, toate autorizate, cu certificat de agreare ca rezervă la intervenția statului).
Cu alte cuvinte, o ”căpușare” în toată regula, cu bunăștiință și cu sfidarea legii. Ori, fără protecție la nivel înalt, acest lucru nu ar putea fi posibil.
Din februarie 2016, D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Gorj a întreprins cercetări în dosarul nr. 12D/P/2016 (evaziune fiscală, spălare de bani, constituire de grup infracțional), dar în mod inexplicabil fără să țină cont de documentele doveditoare ale infracțiunilor sesizate: facturi de avans, aport personal fictiv, mărfuri vândute fără documente, bunuri „dispărute” din patrimoniu. În această situație, care ar fi trebuit de multă vreme să lămurească lucrurile, soluția care să-i scape de răspundere pe cei vinovați a fost intrarea în insolvență a Combinatului. Cererea de deschidere a procedurii generale a insolvenței nr. 6366/05.01.2017 a fost semnată de aceeași Gabriela Mărgărit în mod abuziv ca Președinte al Consiliului de Administrație. Apelul depus de Armega Elena – administrator și director economic (telefon 0762446336) și Sfîrloagă Nicolae – administrator și director tehnic (telefon 0784322224) a fost judecat la Curtea de Apel Craiova. Facem precizarea că cei doi nu și-au mai primit drepturile salariale pentru 2017 conform contractelor de administrare, nemaifiind recunoscuți ca salariați și administratori ai societății de către actuala conducere. Este deja o practică uzuală pentru conducerea actuală ca persoanele care apără interesele și patrimoniul societății să fie supuse frecvent agresiunilor verbale și fizice și somate să părăsească unitatea.
Instanța de judecată a admis apelurile și a desființat sentința de deschidere a procedurii insolvenței a SC COMBGORJ SA, prin Decizia nr. 436/2017. Chiar și așa, nu se renunță la împingerea spre faliment și lichidare a Combinatului: se introduce din nou o cerere de deschidere a procedurii insolvenței nr. 6510/29.06.2017 de către SC HELOR IMPEX SRL, la Tribunalul Gorj – secția a II-a Civilă, împotriva debitoarei SC COMBGORJ SA, lucru inadmisibil pentru că Tribunalul desființase anterior sentința din 16.01.2017 prin care s-a deschis procedura insolvenței, cu atât mai mult cu cât de recuperarea sau achitarea creanței pe care o are de achitat SC HELOR IMPEX SRL de peste 3-4 miliarde către SC COMBGORJ SA nu se amintește nimic.
SC COMBGORJ SA avea contracte comerciale foarte avantajoase cu o serie de societăți (SC ȘAPTE SPICE SA, SC BOROMIR SRL, COMBINATUL AGROIDUSTRIAL CURTICI, SC RISO SCOTTI SA, PENITENCIARUL TG-JIU, CENTRUL PILOT TG. CĂRBUNEȘTI și multe altele). Cu unele a întrerupt definitiv relațiile comerciale, cu altele a început colaborarea pe SC HELOR IMPEX SRL, care practic, ”ne-a suflat clienții”. În prezent, directorul economic nu are acces la casierie și nici la conturile bancare, iar COMBGORJ plătește către HELOR IMPEX SRL când vrea și cât vrea, deoarece casierul este aceeași persoană pentru ambele societăți, la fel și administratorul. Prin urmare sunt suprimate atât veniturile societății, cât și impozitele către bugetul de stat (TVA și impozit pe profit), COMBGORJ fiind adusă în imposibilitatea de a-și mai acoperi cheltuielile (gaze, energie electrică, impozit teren și clădiri, salarii, amortizarea utilajelor, etc).
N.R
Presa locală a semnalat că principalii creditori ai S.C. COMBGORJ S.A. sunt chiar fostul director general și administrator al firmei, Gabriela Mărgărit, cu peste 5 miliarde de lei vechi, și firma acesteia, S.C. HELOR IMPEX S.R.L., cu alte 5 miliarde. Mai mult, S.C. HELOR IMPEX S.R.L. deține și 23,9 la sută în acțiunile S.C. COMBGORJ S.A. Tot presa locală a scris că Gabriela Mărgărit se bucură de o mare trecere la nivelul conducerii PSD Gorj ( senatorul și președintele PSD Gorj Florin Cârciumaru) și al Poliției (fostul comandant al IPJ Gorj Viorel Caragea). Gabriela Mărgărit are mai multe dosare penale făcute de ANAF în 2017 și este inexplicabil de ce rămâne în continuare la conducerea Combgorj pe care de altfel a preluat-o fraudulos… Investigațiile trebuie să continue pentru a ajunge la vârful Caracatiței ce urmărește punerea pe butuci a unui obiectiv industrial important, în interesul unor infractori. (Un grup de salariați și acționari care luptă pentru salvarea COMBGORJ).
Anchete
Circul „Rezist” în doliu: Cum a căzut în păcat „Sfântul” Beșu, procurorul cu trecut de spion și prezent de victimă pe Facebook
Este jale mare în cortul „rezistenței” de serviciu, acolo unde doliul s-a așternut mai ceva ca praful pe dosarele uitate. Propaganda care obișnuia să ridice statui de lut oricărui personaj care scotea un sunet împotriva sistemului este acum în pragul unei crize de nervi. Motivul? Unul dintre „eroii” de afiș ai celebrului documentar Recorder – acea peliculă care trebuia să fie racheta de lansare pentru asaltul grupărilor #rezist-USR asupra marilor instituții de forță precum ICCJ, DNA și PICCJ – s-a defectat în plin marș triumfal. Publicația Lumea Justiției dezvăluie că idolul tribunelor progresiste a fost, în sfârșit, luat la întrebări acolo unde doare mai tare: la disciplina muncii.
De la umbrele DIPI, la lumina reflectoarelor și înapoi în boxa acuzaților
Personajul principal al acestei melodrame cu epoleți și robă este Laurențiu Beșu (fost Ionel, pentru cunoscători), un traseist profesional de lux: fost ofițer DIPI, fost judecător și, mai nou, metamorfozat în procuror. Se pare însă că deprinderile de „spion” mor greu, sau poate că domnul Beșu a confundat confidențialitatea dosarelor cu scenariul de film. Inspecția Judiciară a decis să îi strice feng-shui-ul reformist, exercitând acțiunea disciplinară pentru o abatere care, în orice stat normal, ar ridica sprâncenele până la tavan: nerespectarea secretului deliberării și a confidențialității lucrărilor. Mai pe românește, „eroul” nostru a uitat că legea 303/2022 nu este opțională, nici măcar pentru cei care pozează în salvatori ai neamului pe ecranele televizoarelor (Irinel I.).
Anchete
Linia roșie în magistratură: CSM tranșează dilema incompatibilităților pentru judecători și procurori în sectorul non-profit
Într-un efort de a clarifica limitele de conduită și etică profesională, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a emis o decizie de o importanță majoră pentru membrii corpului judiciar. Hotărârea stabilește unde se termină libertatea de asociere a unui magistrat și unde începe starea de incompatibilitate, vizând raporturile acestora cu organizațiile neguvernamentale.
Libertate de asociere cu limite: Membru fondator, o postură permisă de lege
Dilema magistraților care doresc să se implice în societatea civilă a primit un răspuns oficial din partea Comisiei de lucru nr. 1 – reunite „Legislație și cooperare interinstituțională” din cadrul CSM. Conform unei analize publicate de Lumea Justiției, forul a stabilit că nu există niciun impediment legal pentru ca un judecător, procuror sau auditor de justiție să dețină calitatea de membru fondator al unei persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial.
Această decizie vine să confirme faptul că simplul act de a pune bazele unei asociații sau fundații nu intră în conflict cu exigențele funcției de magistrat. Totuși, distincția devine extrem de fină atunci când vine vorba de rolurile active în gestionarea și controlul acestor entități.
Interdicția de la „control”: De ce funcția de cenzor este incompatibilă cu roba de magistrat
Dacă statutul de membru fondator este acceptat, CSM a trasat o demarcație clară în ceea ce privește funcțiile de supraveghere. Comisia a apreciat că funcția de judecător sau procuror, precum și cea de auditor de justiție, este total incompatibilă cu rolul de cenzor al unei asociații fără scop patrimonial.
Argumentul central rezidă în natura activității de cenzor, care presupune o implicare directă în verificarea gestiunii și a operațiunilor financiare ale unei entități private. O astfel de responsabilitate ar putea genera conflicte de interese sau ar putea afecta imparțialitatea și prestigiul magistratului, care trebuie să rămână străin de orice activitate ce implică un control administrativ-financiar în sectorul privat.
Avertisment pentru viitorii magistrați: Incompatibilitatea se instalează din prima zi de curs la INM
Decizia CSM aduce clarificări esențiale și pentru cei aflați la început de drum în cariera juridică. Comisia a stabilit că „momentul zero” al nașterii stării de incompatibilitate pentru auditorii de justiție coincide cu data începerii efective a cursurilor de formare inițială în cadrul Institutului Național al Magistraturii (INM).
Astfel, tinerii juriști care dețin funcții de cenzor în diverse organizații neguvernamentale trebuie să renunțe la aceste calități înainte de a păși pe băncile INM. Această „curățenie” profesională este obligatorie pentru a asigura integritatea procesului de formare și pentru a evita orice viciu de procedură în parcursul lor către ocuparea funcțiilor de judecător sau procuror. Comunicarea CSM vine ca un răspuns ferm la o solicitare oficială, menită să elimine orice zonă gri din interpretarea legii privind statutul magistraților. (Irinel I.).
Anchete
Ascensiunea lui Marius Voineag la vârful Parchetului General: O nouă funcție strategică înainte de mandatul de adjunct al Cristinei Chiriac
Peisajul de la vârful Ministerului Public trece prin reconfigurări administrative importante. În așteptarea preluării mandatului plin de adjunct al Procurorului General, fostul șef al DNA, Marius Voineag, primește o poziție cheie în structura de conducere a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ), asigurând o tranziție de putere sub auspiciile Consiliului Superior al Magistraturii.
Delegare strategică la CSM: Voineag preia frâiele Secției de Urmărire Penală
Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis, în ședința de marți, 26 aprilie 2026, o mișcare tactică în ierarhia marilor parchete. Potrivit dezvăluirilor făcute de publicația Lumea Justiției, Marius-Ionuț Voineag a fost delegat oficial în funcția de procuror-șef adjunct al Secției de urmărire penală din cadrul PICCJ.
Decizia, adoptată cu unanimitate de voturi, marchează revenirea fostului șef anticorupție într-o zonă de decizie majoră. Delegarea va intra în vigoare la data de 6 mai 2026 și este programată să dureze până la data de 29 iunie 2026, asigurând astfel continuitatea actului de conducere într-una dintre cele mai sensibile secții ale Parchetului General.
Un interimat scurt spre „marea numire” din 30 iunie
Această funcție temporară servește drept anticameră pentru poziția de înaltă demnitate pe care Marius Voineag o va ocupa începând cu vara acestui an. Din 30 iunie 2026, Voineag va părăsi regimul de delegare pentru a-și începe mandatul de trei ani în funcția de adjunct al Procurorului General, post în care va face echipă cu Cristina Chiriac.
Hotărârea CSM precizează clar caracterul tranzitoriu al prezentei numiri: „Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât delegarea […] până la data de 29.06.2026, inclusiv, sau până la ocuparea funcției prin numire, în condițiile legii”. Astfel, Voineag, care în prezent figurează ca procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, își consolidează parcursul spre vârful sistemului judiciar, preluând atribuții executive imediate în gestionarea dosarelor de urmărire penală la nivel național. (Irinel I.).
-
Ancheteacum 4 zileFOTBAL PRINTRE GRATII ȘI DEFICIT DE PERSONAL: CUM AU DAT CU PICIORUL ÎN MINGE „SUPRAVIEȚUITORII” DE LA TÂRGȘORUL NOU
-
Exclusivacum 4 zileMarea „Spartaniadă” de la TCE Ploiești: Cum să păzești praful de pe tobă cu agenți „invizibili” și binecuvântarea binomului Nae-Zaharia
-
Exclusivacum 2 zileOrizonturi încețoșate la IOR: Cum se lichidează industria de apărare sub „privirea oarbă” a turistului ministerial Ambrozie Darău
-
Exclusivacum 4 zileMIORIȚA DUPĂ GRATII ȘI DRAMA „OII HĂRȚUITE”: CUM SE JOACĂ DE-A VICTIMA O „VEDETĂ” DIN CURTEA PENITENCIARULUI PLOIEȘTI
-
Exclusivacum 4 zileVÂNĂTOAREA DE „IVANI” ÎN CURTEA MAI: Cum să fabrici un spion dintr-un polițist care știe să citească și nu are stăpân
-
Exclusivacum 3 zileEVANGHELIA DUPĂ BARBU: RACHETELE AU TĂCUT, GRÂUL A CRESCUT ȘI STATUL „POLIȚIST” A RĂMAS CU BUZA UMFLATĂ!
-
Exclusivacum 4 zileOPERAȚIUNEA „CUIBUL DE VIESPI”: Cum a fost amanetat Ministerul Economiei în timp ce ministrul Darău „elibera” Ucraina pe banii altora
-
Featuredacum 4 zileLovitură de baros aplicată arbitrarului din MAI: ICCJ dă undă verde polițiștilor să conteste abuzurile disciplinare în instanță



