Anchete
EXPLOZIV/Zegrean, fostul presedinte al CCR, care a invatat drept la grajdurile CAP, iese mereu la ordin pentru a justifica pozitiile Noii Securitati
Nu mai este nicio noutate pentru nimeni că România are instituții fantomă cu birouri umplute de funcționari inculți, lași respectiv leneși („cre(ș)tini”). Ministerul Afacerilor Interne este una dintre aceste instituții unde „polițiști de două parale” fac propria Lege fără ca alte instituții să sesizeze ilegalitățile (Parchet, ANI… doar Instanțele și asta foarte rar).
Având propriile legi interne (ordine de ministru de resort, instrucțiuni de ministru de resort, „dispoziții legale” ale șefilor), nu este de mirare că infractori precum Constantin Aurelia Iulian (polițistul „dat în vileag” de amante la 2 ani de la condamnare de CAB-Secția Penală), Stan Eugen (polițistul cerecetat în stare de arest pentru hărțuire și pedofilie) și, din păcate, exemplele nu se opresc aici, ajung să „facă ordine și siguranță publică” în România… ba, dacă ști cui și cât să dai șpagă ajungi chiar și șef în structurile M.A.I. doar „păcatele îți sunt iertate de «Tatăl Nostru»” (ministra Carmen Dan știe cel mai bine cum e să ierți creștinește și să pedepsești dumnezeiește, doar în cazul pedofilului l-a „mazilit” pe Despescu Bogdan și îl protejează pe Voicu Marius).
Dar, ca să ajungi să faci „legi interne” în M.A.I. trebuie să fi „polițist de biorou”, undeva în structurile suport (resurse umane, financiar contabil, juridic, administrativ logistic, IT, medical, psihologic) ale M.A.I.-ului și Poliției. Iar asta nu e tot: trebui să fi și un supus devotat șefului … că doar așa îți mai „pică” câte-o: primă, concediu, liber, spor ș.a.m.d. „pentru muncă deosebită de poliție”.
Așadar, munca de poliție nu este ce vedem noi în filme, la știri, pe stradă când intervine Poliția sau cum e prevăzut în Lege ci „o grămadă” unde fiecare face ce și cum îl taie capul doar că „e polițist”: psiholog-polițist, medic-polițist, finanțist-polițist, secretar-polițist, ospătar-polițist etc. incompatibilitatea și conflictul de interese sunt necunoscute în M.A.I. și, mai ales pentru Agenția Națională de Integritate care, legal sesizată prin sesizări temeinice, motivate, cu probe, „a dat din-colț-în-colț” neștiind ce să facă și cum să mușamalizeze incompatibilitățile polițisto-psihologilor respectiv polițisto – „consiglierilor” juridici din M.A.I. Și, pentru că legea nu îi permitea să „o dea la întors”, A.N.I. a „dat la o parte” informațiile nepublice pe care le-a primit odată cu sesizarea ca să mușamalizeze incompatibilitățile falșilor polițiști (atașat înregistrarea telefonică dintre subsemnatul și șeful „inspectoarei de integritate doar pe baza informațiilor publice – Vânturuș”, Moise Florin).
De ce nu a continuat demersurile ANI (prin Vânturuș și Moise), să solicite documente de la M.A.I., așa cum zicea Moise? Simplu! Fiindcă „viesparul”, „cocina mâncătoare de bani publici”, M.A.I., este o instituție care funcționează ilegal: cu angajați numiți în funcții „ipotetice”… inexistente, neprevăzute în lege ci doar în mințile lor inculte și ale guvernanților care sunt mai inculți ca ei. Pentru că oricine ar „intra” să facă curățenie în această cocină instituțională denumită M.A.I., s-ar lua cu mâinile de cap la ce ilegalități și infracțiuni monstruoase pornesc dina ceste birouri și se fac în această instituție. Degeaba credeți că guvernanții „F.S.N.” au emis hotărâri de guvern (S/969/2016) secrete de serviciu prin care au înființat organe de administrare și control în fiecare instituție de ordine siguranță publică? Aceste „structuri” au fost înființate tocmai pentru a se mușamaliza furtul banului public de către „jmecherii cu epoleți”… de la Bugetul de Stat… știți dvs., acolo unde „doar fraierii” cotizează iar „jmecherii se înfruptă”.
Poate așa vedem cu toții de ce tot cresc impozitele și „se dublează” salariile („dribling a la Ogluța Vasilescu”): pentru ca ne(in)competenți din instituțiile statului (precum M.A.I.) să „frece” două-trei hârtii/zi și să încaseze venituri lunare cuprinse între 4-12.000lei/lună (agenți, ofițeri și șefi din structurile suport).
Iar când îi mai auziți pe „politicieni” că vorbesc de „statul paralel” să știți că aceasta este imaginea actualei Românii: instituții precum Aparatul central al M.A.I. se șterg la dos cu Legea fiindcă „au propriile organe” iar cerberii de la poarta M.A.I.-ului nu îi lasă nici pe procurori măcar să intre în această „cocină instituțională” și „mulțimea de fraieri”: cei din mediul privat, subordonații M.A.I. „din stradă” și „din frontieră” încadrați în funcții ipotetice, inexistente, ale căror acte procedurale/înscrisuri efectuate „în calitate de polițist” sunt lovite de nulitate absolută (nici până în ziua de azi funcțiile polițiștilor nu au fost înființate prin Lege conform art.22 alin.(5) din Legea nr.360/2002 și, practic, Poliția nu a fost demilitarizată – ne uităm în legile de salarizare și vedem că funcțiile de la Armată sunt identice cu cele ale polițiștilor: „copy-paste de la M.A.N”).
În concluzie, trebuie desființate: Aparatul central al M.A.I. fiindcă e o instituție căpușă pentru statul Român care doar creează probleme și batjocorește profesiile din România (polițist, consilier juridic, psiholog, militar, auditor etc.), „la pachet” cu Agenția Națională de Integritate fiindcă „inspectorii” ei nu fac altceva decât să stabilească incompatibilități doar „din informații publice” (din ziare, emisiuni de can-can, știrile de la ora 1700) și, eventual, când îi mai asmute vreun politician „bengos” împotriva altui politician „mai fraier” pe care „să-l facă”, găsesc și ei ceva activitate… Păi se merită să plătim 8.000-10.000lei/lună salariu unui astfel de „inspector de integritate” sau „polițist de birou” – „căpușă cu epoleți”? Eu zic că nu!
N.R – Vom reveni cu o inregistrare audio de senzatie!
(Alexandru Firicel – șef Departament Investigații al Ziarului Incisiv de Prahova)
Pangere prealabila_consilieri juridici
Anchete
Reactivarea Secției pentru procurori în materie disciplinară: Dosare vechi și controverse în Justiție
Secția pentru procurori în materie disciplinară din Consiliul Superior al Magistraturii își va relua activitatea după vacanță pe 25 septembrie 2024, iar toate cele cinci dosare de pe ordinea de zi sunt vechi de cel puțin trei ani. Unul dintre aceste dosare are nu mai puțin de cinci ani, dezvăluie publicația Lumea Justiției.
Printre numele notabile de pe listă se numără Cristian Ardelean (de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor) și Bogdan Pirlog (șeful Parchetului Militar București), precum și fostul anchetator SIIJ Sorin Iasinovschi, care a părăsit magistratura prin demisie. Aprecierea negativă față de Iasinovschi provine din încercările fostului Procuror General Gabriela Scutea de a-l sancționa pentru aparițiile sale televizate legate de fraudarea alegerilor din 2020, incluzând criticile la adresa instalării Clotildei Armand la Primăria Sectorului 1.
Scutea i-a făcut lui Iasinovschi două plângeri disciplinare: una pentru o intervenție telefonică la România TV și alta pentru un interviu acordat jurnalistei Denise Rifai la Kanal D. Dosarul legat de intervenția telefonică a fost suspendat mai bine de doi ani și jumătate, așteptându-se soluționarea unor cauze în care judecătorii Cristi Vasilica Danilet și Dragoș Călin au cerut anularea mai multor ordine emise de șeful Inspecției Judiciare, Lucian Netejoru.
Este important de menționat că speța disciplinară actuală împotriva lui Sorin Iasinovschi este similară cu cea anterioară, în care Gabriela Scutea a avut un parcurs încurcat la Înalta Curte. Astfel, se poate aștepta ca fosta șefă a PICCJ să se confrunte cu dificultăți în a-și susține acuzațiile, fie la CSM, fie în recurs.
În ceea ce privește celelalte cazuri, publicația Lumea Justiției nu are emoții cu privire la modul în care „Brigada Nufărul” va gestiona plângerile depuse împotriva procurorilor-activiști Cristian Ardelean și Bogdan Pirlog. (Irinel I.).
Anchete
Consiliul Federației al FSANP: Problemele și Soluțiile în Sistemul Penitenciar Discutate în Jupiter
Biroul Executiv al Sindicatului SOLIDARITATEA a participat la Consiliul Federației al FSANP, desfășurat în localitatea Jupiter, județul Constanța. Agenda întâlnirii a inclus discuții esențiale cu privire la disfuncționalitățile sistemului penitenciar și identificarea de soluții pentru provocările cu care se confruntă polițiștii de penitenciare.
Participanți și Deschiderea Ședinței
La ședință, din partea Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), au fost prezenți domnul comisar șef de poliție penitenciară Claudiu ROMÂNU, director general adjunct, și domnul comisar șef de poliție penitenciară Marian ILIE, director al Direcției Siguranța Deținerii și Regim Penitenciar. În deschiderea ședinței, domnul ROMÂNU a apreciat transparența sindicatelor și a subliniat importanța dialogului social corect și cinstit.
Problemele Întâmpinate de Unitatile Penitenciare
Fiecare lider de sindicat a adus în discuție problemele specifice unităților pe care le reprezintă. Acestea au inclus aspecte legate de dosarul de incident, statul de organizare a funcțiilor, necesitatea de noi autovehicule, digitalizarea activităților operaționale, sporurile, supraaglomerarea spațiilor de cazare și gestionarea orelor suplimentare.
Soluții Identificate
Unul dintre subiectele dezbătute a fost îmbunătățirea gestionării dosarelor de incident, prin implementarea unei aplicații software care va facilita autocompletarea documentelor. În plus, s-a discutat despre organizarea de noi posturi în structurile penitenciare, cu un obiectiv de aproximativ 1600 de posturi, din care 450 pentru sectorul medical și administrativ.
Întrebările privind utilizarea eficientă a vehiculelor au fost abordate, s-au identificat doi producători pentru actualizarea parcului auto, iar estimările sugerează livrarea de autovehicule către unități în prima jumătate a anului 2025.
Digitalizarea activităților a fost un alt subiect de interes, cu propuneri de a face apelurile deținuților prin tablete și de a elimina registrele de intrare-ieșire în favoarea soluțiilor digitale.
Desigur, au fost discutate și aspectele legate de sporurile salariale, cum ar fi sporul de psihiatrie și sporul anticorupție, și nevoia de a analiza majorarea sumelor de decont pentru ochelari de vedere și servicii medicale.
Aspecte Controversate și Mobilizarea Sindicală
Domnul președinte Cosmin Dorobanțu a exprimat îngrijorări legate de supravegherea deținuților în activități de socializare, considerând că nu este normal ca polițiștii de penitenciare să îi supravegheze pe aceștia în timpul distracțiilor, pe cheltuiala Administrației Penitenciare.
În plus, s-a decis, în unanimitate, ca în cazul divergențelor între conducerile unităților penitenciare și organizațiile sindicale, liderii să se mobilizeze pentru pichetarea respectivelor unități, promovând astfel o strategie de protest și de avertizare a autorităților.
Această întâlnire a evidențiat nu doar provocările cu care se confruntă sistemul penitenciar românesc, ci și voința liderilor sindicali de a căuta soluții constructive și de a îmbunătăți condițiile de muncă pentru polițiștii de penitenciare. Dialogul deschis între sindicate și ANP rămâne esențial în contextul actual, în vederea promovării unei atmosfere de colaborare și respect mutual. (Irinel I.).
Anchete
Evelina-Mirela Oprina preia conducerea Institutului de Cercetări Juridice al Academiei Române
-
Exclusivacum 5 zile
Breșe de securitate și controverse în conducerea IPJ Prahova sub „#rezistul” Ginel Preda
-
Exclusivacum 20 de ore
White Tower: un dosar penal care bate pasul pe loc, în spatele căruia se ascund figuri „influente” din Ploiești
-
Exclusivacum 5 zile
Abuzuri la Judecătoria Vălenii de Munte: intrebări nerezolvate și tensiuni interne (IV)
-
Exclusivacum 2 zile
Abuzuri la Judecătoria Vălenii de Munte: Întrebări Nerezolvate și Tensiuni Interne (V)
-
Exclusivacum 20 de ore
Returo: sifonarea banilor românilor – o mafie a deșeurilor sub protecție, cu conexiuni la nivel inalt
-
Exclusivacum 3 zile
Emil Pascut: Îngrijorări legate de vânătoarea de vrăjitoare împotriva sindicatelor
-
Ancheteacum 5 zile
Prezidentialele, pe mana judecatoarei Ioana Bogdan
-
Exclusivacum 4 zile
Emil Pascut de la Sindicatul Diamantul denunță „vânătoarea de vrăjitoare” orchestrată de IGPR