Actualitate
Presedintele ICCJ – discurs de sef de stat la bilantul Parchetului General
Un incident de proporții s-a produs, la bilanțul Parchetului General: dintr-o eroare, probabil tehnică, președintele Klaus Iohannis a citit discursul procurorului general Augustin Lazăr, iar șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, judecătoarea Cristina Tarcea, pe cel al președintelui tuturor românilor. Dacă nu e așa, situația e gravă, am spune, pentru că avem un șef de stat care a devenit protectorul necondiționat al structurilor de forță, în timp ce apărătorul omului de rînd e, din nou, președintele ÎCCJ.
Au trecut doi ani de cînd s-a emanat, din interiorul ”guvernului meu”, celebra formulă ”discuţia despre drepturi e un lux teoretic în România”. Doi ani în care Klaus Iohannis s-a conformat excelent și a devenit total dezinteresat de felul în care justiția de la noi răspunde intereselor omului de rînd și foarte preocupat de apărarea procurorilor ori a agenților din servicii.
Nu s-a dezmințit nici azi, în discursul de la bilanțul Parchetului General, cînd președintele a confundat grav ceea ce trebuie să fie, teoretic, un procuror, cu ceea ce e el, de fapt, în România ultimilor ani.
”Procurorul este un reprezentant al intereselor generale ale societății şi un apărător atât al ordinii de drept, cât și al drepturilor și libertăților cetățenești. Imparțialitatea, integritatea și profesionalismul procurorului îl fac pe acesta responsabil de corecta şi completa instrumentare a dosarelor, cu deplina respectare a drepturilor civile ale tuturor celor implicați în procesul penal” a spus Iohannis.
Și s-a făcut zid în fața lor:
”A devenit un obicei în România să se dezbată intens statutul procurorului. În aceste discuții se invocă frecvent articolul din Constituție care stabilește că activitatea procurorilor se desfășoară sub autoritatea ministrului justiției. Se face în mod deliberat o confuzie între aceste două sensuri, tocmai pentru a se induce ideea unui control mult mai amplu asupra procurorilor decât cel prevăzut de Legea Fundamentală. Este doar o încercare de a slăbi independența procurorilor și de a legitima supunerea lor față de voința politicului, fapt inacceptabil. Observăm în unele discursuri politice și mediatice o tot mai mare grijă față de soarta unor inculpați și condamnați penal, care sunt evident deranjați că sistemul judiciar își face treaba în ceea ce îi privește, tulburându-le liniștea și afectându-le bunăstarea. Se încearcă în mod fals acreditarea ideii că procurorii sunt inamicii societății.
Să fim bine înțeleși: Constituția României nu face nicăieri vorbire despre dreptul la liniște al celor care încalcă legea(…) Se încearcă intimidarea celor care aplică legea” a mai trîmbițat președintele.
Cu totul altfel a sunat, însă, discursul Cristinei Tarcea, mai-marele judecătorilor din România.
Într-un speech pe măsura celui istoric, numit de noi, de la bilanțul DNA, judecătoarea a atras atenția, direct ori prin intermediul unor metafore, asupra cîtorva dintre cele mai dramatice chestiuni ale ultimei perioade: încălcarea drepturilor omului, politizarea justiției în numele unei așa-zise reforme, deteriorarea actului de justiție în ultimii doi ani și, nu în ultimul rînd, faliile tot mai profunde din societate.
Dacă acum cîteva secole, a spus Tarcea, țările române se războiau între ele, nici azi nu se poate spune că s-a instaurat concordia:
”România a trăit mereu vremuri interesante. Și de ce nu ar fi fost 2017 un an interesant și pentru justiția din România din moment ce a fost atât de interesant pentru societatea românească? Dar, din păcate, nu pot să nu remarc că justiția de 28 de ani traversează perioade interesante, pentru că știți cu toții că din 4 în 4 ani a început sau s-a finalizat ceea ce în opinia unora însemnă reforma justiției. Rezultatele le vedeți cu toții: legi multe, neclare și imperfecte, instanțe aglomerate, sistem haotic al căilor de atac, ce au dus la crearea unei practici neunitare. Am constatat faptul că a fost finalizat Dosarul Hexi Pharma. Mă rog la Dumnezeu ca acest dosar șă nu ajungă destul de curând la Înalta Curte, pentru că Înalta Curte nu are loc să-l depoziteze. Am văzut că s-a finalizat Dosarul Mineriada, dosar care a fost trimis la Înalta Curte. Înalta Curte nu are o sală în care acest dosar să fie judecat. A trebuit să încheiem protocoale cu Curtea Militară care a avut oricum acea sală neîncăpătoare. Aceasta este realitatea din România, dar nimeni nu s-a gândut să îndrepte această strâmbătate din justiție” a spus Tarcea.
Greu să nu-ți zboare gîndul la mîndria găunoasă cu care Laura Kovesi se lăuda, la bilanțul DNA, cu realizarea unui dosar avînd 465.000 de file(!!!). Cantitatea nu ține loc de calitate, pare să-i transmită șefa judecătorilor.
Și tot lui Kovesi pare să i se adreseze atunci cînd spune:
”Activitatea specifică procurorilor presupune multă dăruire şi multe sacrificii, mai ales în ceea ce priveşte viaţa personală. Desigur acestea sunt lucruri pe care le cunoaştem foarte bine. Tocmai de aceea folosesc acest prilej de a remarca faptul că e extrem de important ca atitudinile noastre să nu lase loc niciunei umbre de suspiciuni şi îndoială”.
Ori, șefa DNA, știm deja, s-a ”sacrificat” prin podgoriile lui Ghiță, pe la tăieri de porc, prin vilele SRI, prin sufragerii de politicieni, pe la nunți șamd.
”Nimeni nu se gîndește la binele cetățeanului”
Cel mai important mesaj – pentru a doua oară rostit în decurs de cîteva zile – este însă următorul:
”Ma doare sa spun ca pot sa accept ideea ca nimeni nu s-a gandit la efortul pe care un magistrat in face pentru a lucra in aceste conditii. Dar nu accept ca nimeni nu s-a gandit la destinatarul final al oricarei reforme – cetateanul”.
Pe 28 februarie, Tarcea spunea: ”Din păcate, toate experimentele, toate reformele, toate revoluţiile la care sistemul judiciar a fost supus de-a lungul timpului au omis tocmai simplul cetăţean şi dorinţa acestuia de a se face dreptate socială”.
Dacă șefa ÎCCJ simte nevoia să reia mesajul privind interesul cetățeanului simplu, al omului de rînd, e pentru că altcineva nu prea se înghesuie să o facă.
În frunte cu președintele tuturor românilor.
Și tot ea trage semnalul de alarmă:
“La bilanţul Inspecţiei Judiciare de ieri am remarcat o concluzie, din păcate, destul de nefericită, aceeaşi ca şi anul precendent, tot la Inspecţia Judiciară, şi anume aceea că deşi numărul acţiunilor disciplinare a scăzut, a crescut numărul abaterilor săvârşite cu rea-credinţă şi gravă neglijenţă. Comportamentul nostru este cel de natură a contribui la ridicarea încrederii în actul de justiţie”.
În ultimii doi ani, deci, în România s-a agravat fenomenul justiției subiective ori nepricepute, ambele ipostaze în măsură să creeze victime.
Un fenomen despre care șeful statului nu a suflat și nu suflă o vorbă, preocupat exclusiv de securizarea procurorilor. Tot niște victime, dar din perspectivă cotrocenistă.
Tot mai mulți judecători ridică vocea în cazul abuzurilor din Justiție
Nu doar lui Iohannis, ci și altor factori de mare răspundere în stat ar trebui să le dea de gîndit, însă, un nou fenomen.
Anume că, imediat după discursul de la DNA al șefei ÎCCJ, au apărut ecouri pe aceeași linie de la tot mai mulți judecători.
Judecătorul Adina Lupea, de la Curtea de Apel Cluj, afirmă, într-un interviu dat azi Mediafax că ”În România se respectă prezumţia de nevinovăţie în cele mai multe cauze, ideal ar fi să se respecte în fiecare cauză. Pe de altă parte, însă, această prezumţie de nevinovăţie poate fi afectată de anumite ieşiri în spaţiul public ale unor persoane implicate în sistemul judiciar şi care pun la dispoziţia publicului diferite aspecte din cadrul fazei de urmărire penală, care este nepublică. În acest context, în care de ani de zile apar stenograme ale unor discuţii şi interceptări din dosarele penale, cele mai multe fiind din cadrul DNA, este evident că aceste scurgeri în presă pot afecta nu neapărat opinia judecătorului de caz, ci are de suferit prezumţia de nevinovăţie în ochii cetăţeanului obişnuit, care nu are tangenţă cu sistemul de justiţie. Acestuia i se poate inocula ideea că, odată trimis în judecată şi dezvăluite probele aduse în acuzare, deja vinovăţia unui inculpat a fost dovedită şi, din acest punct de vedere, se încalcă prezumţia de vinovăţie în România. Din acest motiv au şi fost condamnări la CEDO, care se refereau la defilarea inculpaţilor în mod public în cătuşe, aspecte de natură a afecta dreptul la un proces echitabil”.
O judecătoare CSM, Gabriela Baltag vorbește și ea, la Antena 3, despre problemele cu care se confruntă acum judecătorii după ultimele dezvăluiri despre presupusele abuzuri ale procurorilor.
“Judecătorii îşi pun problema veridicităţii probelor din dosar. Un judecător nu are însă pârghiile şi timpul să verifice tot. La această scară atât de ridicată nu au fost probleme niciodată. Eu aş fi dat vot pentru revocare (a lui Kovesi n.n.). Am văzut argumentele şi am citit raportul”.
Baltag l-a criticat și pe Iohannis după ce şeful statului a ieşit alături de oameni, la proteste. “Este treaba preşedintelui că a ieşit în piaţă. E o caracterizare dureroasă pentru un judecător atunci când Klaus Iohannis le-a spus unor oameni penali”.
Mădălina Afrăsinei, judecator la Tribunalul Bucureşti, preşedinte de secţie, i-a transmis la rîndul ei președintelui Iohannis că nu ar fi trebuit să se antepronunţe în cazul raportului de revocare a șefei DNA:
“Antepronunţarea este atributul judecătorilor, văd că şi preşedintele face aşa. Aş putea spune din start care este soluţia finală”, a spus Afrăsinei la România TV.
Din toată țara, se ridică tot mai puternic, iată, vocile judecătorilor denunțînd abuzuri, ilegalități ori incompetențe grave, în special ale procurorilor și încălcarea tot mai feroce a drepturilor omului, fie ei și inculpați.
Comisia de la Veneția a avertizat în repetate rînduri asupra pericolului ca în fostele state comuniste să se mențină metehne ale procurorilor din vremea cînd ei erau pîinea și cuțitul Justiției, în dauna judecătorilor.
La vîrful statului nostru, nimeni nu pare sensibilizat, însă, de toate aceste semnale de alarmă. (Bogdan Tiberiu Iacob)
Actualitate
NGA alocă 708 milioane de dolari Startup-ului Enabled Intelligence: Viziunea artificială, cheia noii generații de informații geospațiale!
Agenția Națională de Informații Geospațiale (NGA) a acordat startup-ului Enabled Intelligence un contract masiv, evaluat la până la 708 milioane de dolari pe o perioadă de maxim șapte ani. Parteneriatul strategic vizează antrenarea sistemelor de viziune computerizată bazate pe inteligență artificială, un pilon esențial pentru viitorul informațiilor geospațiale americane.
Programul Sequoia: Etichetarea datelor pentru ochiul AI din spațiu
Sub umbrela programului Sequoia, Enabled Intelligence va furniza servicii de etichetare a datelor. Această sarcină fundamentală permite sistemelor de inteligență artificială (AI) și învățare automată (ML) să discrimineze cu precizie între diverse obiecte în imagini. Concret, efortul implică învățarea sistemelor să proceseze imagini satelitare complexe și să identifice ținte de interes specifice, o capacitate crucială pentru monitorizarea globală.
O investiție record: Cel mai mare proiect de etichetare AI al Guvernului SUA
Efortul de etichetare a datelor reprezintă o capacitate fundamentală, în special pentru vastul program Maven al NGA. Oficialii NGA confirmă că acest contract reprezintă cel mai mare proiect de etichetare a datelor AI al guvernului american până în prezent. NGA a preluat gestionarea programului Maven de la Departamentul Apărării în 2022, integrând astfel această componentă vitală în strategia sa.
Contribuția NGA și parteneriatele strategice
„Contractul SEQUOIA va sprijini activitățile de etichetare a datelor pentru capabilitățile de AI și învățare automată (AI/ML) în domeniul informațiilor geospațiale (GEOINT) în cadrul mai multor programe și direcții din cadrul NGA și al membrilor comunității mai largi a Departamentului de Război (DoW) și a Comunității de Informații,” se arată într-un comunicat de presă emis luni de Enabled Intelligence. NGA, responsabilă cu colectarea și analiza imaginilor satelitare și aeriene, diseminează produse GEOINT, precum hărți 3D, către utilizatori din întregul guvern american, inclusiv lideri ai DoD și comandanți militari.
Un Startup specializat, in miezul securității naționale
Fondată în 2020 și finanțată prin capital de risc, Enabled Intelligence, cu sediul în Virginia, este specializată în etichetarea datelor AI pentru sistemele clasificate. Pentru programul Sequoia, firma a încheiat parteneriate strategice cu giganți precum BAE Systems, Vantor (fostul Maxar Intelligence), Whiteboard Federal și alți jucători importanți din industrie, consolidându-și astfel rolul esențial în modernizarea infrastructurii de informații a Statelor Unite.
Actualitate
Alertă de la supraveghetori: Programul naval de miliarde al Gărzii de Coastă, riscă blocaje și costuri exorbitante
Un organism de supraveghere guvernamental trage un semnal de alarmă serios cu privire la programul de construcție navală al Gărzii de Coastă, destinat să livreze o nouă clasă de nave esențiale pentru misiuni de aplicare a legii și de căutare-salvare. Biroul de Responsabilitate Guvernamentală (GAO) avertizează că decizia Gărzii de Coastă de a începe construcția înainte de a avea un design stabil al navelor Offshore Patrol Cutter (OPC) amenință cu „reparări costisitoare” și „întârzieri de program”.
Programul în cauză vizează înlocuirea vaselor învechite cu o nouă clasă de nave OPC, vitale pentru operațiunile de patrulare și siguranță maritimă. Pentru realizarea acestora, Garda de Coastă a contractat două companii: Eastern Shipbuilding Group din Florida pentru faza 1 și Austal USA din Alabama pentru faza 2.
Faza 2: Început sub amenințarea instabilității designului
Conform raportului GAO publicat marți, constructorul din faza 2, Austal USA, și Garda de Coastă au adoptat unele „bune practici” în timpul dezvoltării designului pentru faza a doua, inclusiv revizuiri colaborative care au facilitat decizii rapide. Însă, avertismentul principal al GAO este că „construcția OPC 5 a început în august 2024 fără un design stabil”. Continuarea construcției altor nave OPC din faza a doua înainte de stabilizarea designului, așa cum intenționează Garda de Coastă, „mărește riscul ca și faza a doua să se confrunte cu reparații costisitoare și întârzieri de program”.
Miliarde de dolari și intârzieri cronice
Programul de construcție navală, care prevede achiziționarea a 25 de nave OPC, va costa Departamentul de Securitate Internă (DHS) peste 17 miliarde de dolari. Raportul GAO a fost elaborat la solicitarea Comitetului pentru Transport și Infrastructură al Camerei Reprezentanților.
Anterior, în acest an, Garda de Coastă a oprit construcția a două dintre cele patru nave OPC pe care Eastern Shipbuilding le avea contractate ca parte a primei faze. Mai mult, programul pentru prima navă este întârziat cu cinci ani, conform GAO, semne îngrijorătoare ale problemelor structurale din program.
Faza 3: Decizii premature și lipsa de testare
Serviciul maritim plănuiește un contract pentru o a treia fază „după testarea dacă designurile existente îndeplinesc obiectivele de performanță ale OPC, ceea ce este în concordanță cu politica Departamentului de Securitate Internă”, se arată în raport.
Cu toate acestea, „este puțin probabil ca programul să aibă rezultatele testelor înainte de a începe activitățile de achiziție pentru faza 3, cum ar fi dezvoltarea cererii de propuneri”, se subliniază în noul raport. GAO sugerează că „încorporarea cunoștințelor dobândite din testare – precum și alte practici de vârf în construcția navală – în procesul de achiziție pentru faza 3 ar putea ajuta Garda de Coastă să ia decizii de investiții mai bune și ar putea îmbunătăți punctualitatea livrărilor viitoare de OPC.”
Reacția DHS: Respingere și flexibilitate asumată
Jeffrey Bobich, directorul de management financiar al DHS, a apărat decizia agenției de a autoriza construcția în faza a doua înainte de atingerea parametrilor de stabilitate a designului sugerați de GAO. El a susținut că Garda de Coastă a stabilit „cerințe minime suficiente pentru maturitatea designului înainte de construcție”.
De asemenea, Bobich nu a fost de acord cu o recomandare GAO de a stabili un acord formal privind modul în care atât Marina, cât și Garda de Coastă vor supraveghea activitățile de construcție ale Austal pe viitor. „Garda de Coastă menține că coordonarea existentă cu supraveghetorul de construcție, conversie și reparații este suficientă și prezintă un front unit contractorului”, conform unui răspuns scris inclus în raportul GAO.
Totuși, Bobich a fost de acord cu două recomandări separate: revizuirea obiectivelor de cost de bază ale programului și evaluarea planurilor pentru un contract de faza a treia, ținând cont de problemele apărute până în prezent. „Ca parte a acestei evaluări, orice planuri dezvoltate pentru Faza 3 trebuie să rămână flexibile pentru a ține cont de condițiile în evoluție ale programului”, a scris el.
Actualitate
Planul de pace Trump pentru Ucraina: Garanțiile de securitate, piatra de incercare a unui acord secret
Zvonurile privind un acord preliminar între Ucraina și Statele Unite pentru a pune capăt războiului cu Rusia au agitat scena internațională marți, însă marea întrebare rămâne forma viitoarelor garanții de securitate, potrivit analiștilor de la Atlantic Council. Săptămâna trecută, administrația Trump a șocat lumea, prezentând Kievului un „plan de pace” în 28 de puncte. Acesta includea cereri controversate, considerate de unii parlamentari americani drept o „listă de dorințe” a Rusiei, cum ar fi cedarea de către Ucraina a unor teritorii pe care Moscova nu le controlează în prezent și interdicția de a adera la NATO.
Haosul inițial și rafinarea diplomatică
O serie de activități diplomatice intense au urmat, culminând cu întâlniri la nivel înalt la Geneva și Abu Dhabi. Oficiali americani și ucraineni au semnalat că au depășit unele dintre cele mai spinoase puncte de divergență. Cu toate acestea, alte aspecte rămân de rezolvat, iar acest lucru se întâmplă înainte ca Moscova să-și exprime oficial punctul de vedere. Karoline Leavitt, secretarul de presă al Casei Albe, a declarat pe platforma X că „există câteva detalii delicate, dar nu insurmontabile, care trebuie soluționate și vor necesita discuții suplimentare între Ucraina, Rusia și Statele Unite.”
În timp ce negocierile continuă, experți de la Atlantic Council au oferit o actualizare a situației. Deși nimeni nu a văzut planul actual, redus la 19 puncte, în totalitate, există sentimentul că acesta ar putea reprezenta un moment de cotitură în război. Daniel Fried, fost ambasador american în Polonia și Asistent al Secretarului de Stat pentru Europa, a rezumat reacția inițială la plan: „Proiectul inițial a fost un haos total.” Totuși, el și-a exprimat speranța că „conturul unui acord sustenabil există. Haosul, graba, titlurile sunt distracții… nu este prima dată când o administrație americană se angajează într-o diplomație grăbită.”
Scepticismul Kievului și lipsa angajamentului Rusiei
Desigur, în ciuda modului în care s-au desfășurat negocierile, acesta nu este un plan de pace între SUA și Ucraina, ci unul între Ucraina și Rusia. În acest sens, a existat un scepticism generalizat că Moscova va accepta altceva decât capitularea totală la cererile sale. „Din perspectiva ucraineană, ei nu văd acest plan în 19 puncte ca pe ceva pe care Rusia îl va accepta,” a declarat Myroslava Gongadze, cercetător asociat în Ucraina, menționând că a petrecut noaptea într-un adăpost antiaerian din cauza atacurilor rusești. „Cu toate acestea, scopul acestui exercițiu nu a fost exact de a ajunge la un acord, ci de a respinge acel plan în 28 de puncte și de a include unele interese ucrainene într-o posibilă negociere și de a arăta că Ucraina este cu adevărat dispusă să discute pacea.”
Garanțiile de securitate: Nodul gordian al păcii
Cea mai mare întrebare, au convenit experții, a fost cum ar arăta o garanție de securitate dacă Ucraina nu poate adera la NATO. Este esențial ca aceasta să asigure o siguranță reală pentru Kiev, atât din partea SUA, cât și a Europei. Planul inițial de 28 de puncte discuta garanțiile de securitate pentru Ucraina, dar într-un mod vag. „Din perspectiva mea, întrebarea esențială pe care trebuie să o punem aici este cea a garanțiilor de securitate. Cine va oferi aceste garanții? Cine va fi responsabil?” a spus Gongadze. „Deci, dacă răspunsurile sunt slabe și nu clare, atunci Ucraina este pregătită pentru o nouă criză.”
Fried a subliniat că orice garanție de securitate trebuie să includă atât SUA, cât și Europa. „Indiferent dacă SUA lucrează cu Coaliția Celor Dispuși sau cu NATO, sau cu ambele, garanțiile de securitate vor trebui să fie definite într-un mod credibil,” a declarat Fried. „Putin le va urî. Va încerca să ia acest acord ostatic pentru a le elimina. Așadar, în cele din urmă, Trump va trebui să-l înfrunte pe Putin pentru a obține acordul său într-o formă decentă.”
Leslie Shedd, cercetător asociat al Consiliului, a menționat că, în funcție de modul în care este formulată o garanție de securitate, aceasta ar putea necesita ratificarea Senatului SUA. Chiar dacă nu este o cerință legală, ar trimite un semnal important dacă Congresul și-ar arăta sprijinul. „Implicarea atât a Camerei Reprezentanților, cât și a Senatului ar putea fi un mesaj chiar mai puternic decât simpla ratificare a unui tratat prin Senat. Cred că acesta este un pas crucial. Cred, de asemenea, că ar trece cu un sprijin bipartizan semnificativ în ambele camere,” a spus ea. „Rămâne o mare parte a oamenilor de ambele părți ale spectrului politic care sunt foarte frustrați de Rusia, care nu cred că Rusia este prietenul nostru, și, prin urmare, cred că ar exista sprijin pentru asta.” Potrivit Financial Times, acordul va plafona forțele militare ale Ucrainei la 800.000 de soldați. Deși un plafon al forțelor ar părea o victorie pentru Rusia, există întrebări serioase dacă Ucraina ar putea menține oricum o forță atât de mare pentru o perioadă lungă de timp în afara războiului activ.
Ascensiunea lui Dan Driscoll: Secretarul Armatei, jucător cheie neașteptat
De-a lungul acestui proces, Secretarul Armatei, Dan Driscoll, a apărut ca un interlocutor cheie, o apariție rară pentru un secretar de ramură. Driscoll a livrat planul Ucrainei, s-a deplasat la Geneva pentru negocieri cu națiunile europene, iar apoi a călătorit la Abu Dhabi pentru consultări directe cu rușii și ucrainenii. Rolul lui Driscoll în această negociere este puțin probabil să liniștească zvonurile din Washington care îl indică drept viitor secretar al apărării, dacă Pete Hegseth ar părăsi Pentagonul.
Shedd l-a numit pe Driscoll „o stea în ascensiune a administrației,” care a „câștigat încrederea președintelui” până la punctul în care este lăsat să participe la negocieri. „Sunt de acord că este cu siguranță neconvențional, dar Președintele Trump tinde să conducă un cabinet neconvențional, o administrație neconvențională. Și, știți, cred că adesea există părți foarte bune în asta,” a spus Shedd. „Nu vrei să trimiți aceiași oameni în mod repetat dacă simți că a existat un blocaj în negociere.” Fried a fost de acord că Driscoll pare să aibă influență în cadrul administrației și a declarat că, în cele din urmă, este un lucru bun că se află acolo. Cu toate acestea, „aș adăuga că ai nevoie de cineva ca Driscoll, care înțelege detaliile, deoarece rușii se pot aștepta să arunce diverse șiretlicuri deghizate în oferte tentante. Ai nevoie de cineva care să detecteze bombele mirositoare în ambalajul frumos.”
-
Exclusivacum 5 zileSINAIA, MONARHIA ABSOLUTĂ MARCA OPREA: Sora „impăratului” cade în cap, Prefectul se „trezește” la Parchet, iar PNL Prahova fierbe în suc propriu!
-
Exclusivacum 2 zileCircul macabru al absurdității la Poliția Capitalei: SAS-ul bâjbâie, sefii manelizează, iar adevărul e declarat „delict”! Saga agentului-șef Wilhelm Constantin Bendriș
-
Exclusivacum 5 zileLegea pumnului în gură la SAS: Cum a devenit „vagabond” un delict de 20% din salariu, sub privirea ironică a manualului de Mobbing al MAI! Saga agentului-șef Wilhelm Constantin Bendriș
-
Exclusivacum 3 zilePrahova, tărâmul reîncarnării: „Metoda Portocală” revine, dar acum e sub licență politică!
-
Exclusivacum 9 oreIPJ Prahova: Circul ielelor, trompeților și „ofițerilor” reciclați! Balul mascat al incompetenței atinge noi culmi de patos!
-
Featuredacum 5 zileScandal de proporții la vârful Poliției Române: Sindicatul Diamantul cere DNA să ancheteze o mușamalizare de patru ani
-
Exclusivacum 5 zileCIRCUL JUSTIȚIEI ROMÂNE: Dosarul POP IONUȚ-COSTIN, RECLASAT LA CATEGORIA „PROBLEME REZOLVATE… DE NOI” – CHIAR ȘI CU INSTANȚA LA UȘĂ!
-
Exclusivacum 5 zileJustiția Română: Spectacolul absurd continuă! Procuratura clasează, justificând incălcări flagrante! moștenitorii, nu morții, plătesc biletul!



