Actualitate
EXPLOZIV/„Ochiul şi timpanul” în Guvernul Tudose/ „Patria a priori”

Alexandra Cerasela Pană, secretarul general din Ministerul Turismului, apare în documente oficiale ca ofiţer în Serviciul Român de Informaţii (SRI) şi ocupă mai multe funcţii de conducere la instituţii strategice, scriu jurnaliștii de la Jurnalul Național confirmand dezvaluirile noastre.
Nu este foarte clar dacă Pană mai activează şi acum în SRI, cert este că avem de-a face cu o invazie a agenţilor celui mai mare serviciu secret în instituţiile statului. SRI a avut un consilier personal al primului ministru, a dat administratorul unui aeroport, dar şi şeful Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), ca să dăm doar câteva exemple.
Alexandra Ceraselă Pană este din februarie 2017 secretar general în Ministerul Turismului, funcţie pe care a venit din postura de consilier personal al ministrului Economiei. Din noiembrie 2015, era şi inspector în Corpul de Control din Ministerul Economiei. Într-o declaraţie de avere din februarie 2015, Alexandra Ceraselă Pană dezvăluie că este angajată a UM 0418 Bucureşti, structură din cadrul SRI.
41.000 lei a încasat în 2014 Alexandra Cerasela Pană de la SRI
Până să ajungă la Turism, (fostul?) ofiţer SRI a fost numit administrator la companii de stat strategice, precum IOR SA (optică militară), Compania Naţională Romarm SA- Filiala UM Plopeni, Transgaz sau Romaero.
Salariu frumos de la ASF
Ofiţerul trimis de SRI să supravegheze turismul este un om avut. Potrivit ultimei declaraţii de avere, Alexandra Ceraselă Pană deţine patru terenuri agricole şi unul intravilan, în suprafaţă totală de 16.000 metri pătraţi în localitatea mehedinţeană Broşteni, unul în Bucureşti, un apartament şi o casă în Capitală, dar şi o maşină Land Rover. Secretarul general de la Turism are depozite bancare de 43.000 lei şi 5.000 euro, dar şi datorii la bănci de 5.200 euro şi aproape 377.000 lei. Pană a declarat venituri de 33.108 lei de la Ministerul Economiei, 12.132 lei din partea Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), 57.564 lei de la Romarm, în timp ce soţul său a încasat 12.000 lei de la un ONG, AEXA, dar şi 143.000 lei de la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). În plus, Alexandra Cerasela Pană i-a vândut anul trecut o maşină lui Florin Cîrjan, tranzacţie care i-a mai adus 10.000 de euro.
Ofiţerul SRI, dealer auto
Secretarul general de la Turism a făcut, de altfel, o pasiune pentru maşini, pe care le schimbă aproape anual. În ianuarie 2015, ofiţerul SRI Pană de atunci vindea cu 4.500 de euro o maşină către Mircea Alexandru Pană, iar câteva luni mai târziu, în aprilie, mai vindea un autoturism, cu 6.200 euro, către un oarecare Daniel Stan.
În numai doi ani, ofiţerul SRI a vândut patru maşini şi un apartament. Aceste tranzacţii i-au adus funcţionarului nu mai puţin de 37.600 de euro
În 2016, Alexandra Cerasela Pană vindea încă o maşină, cu 6.900 de euro, lui Nicolae Dordea. Comerţul cu maşini a fost completat şi de cel imobiliar, prin vânzarea unui apartament cu două camere, cu numai 10.000 de euro, lui Alexandru Viaşu.
Colaborare strânsă cu intelligence
Întâmplarea face ca Ministerul Turismului să fie iniţiatorul unui proiect de lege prin care serviciile de informaţii să beneficieze direct de toate informaţiile legate de turişti. Este vorba chiar de Legea Turismului, care prevede înfiinţarea unui sistem informatic asigurat de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS), unde vor fi stocate toate datele personale ale turiştilor din România, informaţiile urmând a fi disponibile oricând pentru SRI şi SIE, după cum a precizat chiar ministrul Turismului, Mircea Titus Dobre.
„Ochiul şi timpanul” în Guvern
Alexandra Cerasela Pană nu este, nici pe departe, un exemplu izolat de ofiţer SRI care ajunge la conducerea unor instituţii de stat. În martie 2017, fostul premier Sorin Grindeanu şi l-a numit consilier personal pe Gabriel Stătescu, general SRI în rezervă. În iunie 2017, a fost instalat la conducerea Aeroportului Internaţional „Mihail Kogălniceanu” un alt fost ofiţer SRI, Răzvan Alexandru Radu, specializat în situaţii de criză, terorism şi mass-media.
Grade şi în CNAS
În noiembrie 2017, era numit preşedinte al CNAS doctorul Laurenţiu Teodor Mihai, de asemenea, fost ofiţer SRI. Acoperiţi sau în rezervă, oamenii din structurile celui mai important serviciu secret par a fi peste tot, iar asta nu ar trebui să fie un lucru rău, atâta timp cât protejează interesul naţional. De altfel, şi premierul Mihai Tudose este unanim văzut drept omul SRI-ului. Şcolit şi cu doctorat la SRI, actualul prim ministru a dezvoltat relaţii extrem de strânse cu acest serviciu, până şi afacerile sale de familie fiind desfăşurate cu foşti ofiţeri de informaţii.
„Patria a priori”- patria înainte de orice este lozinca SRI. Probabil de aceea serviciul îşi plasează oamenii peste tot, tocmai pentru a putea păzi mai bine interesele naţionale. (Cristian Anton).
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
Actualitate
Germania și Japonia se aliază pentru rachete de croazieră cu rază extinsă
-
Exclusivacum 2 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Exclusivacum 5 zile
Penitenciarul Ploiești: Comisarul Matei – De la „apt-limitat” la „infrat-nelimitat”?
-
Ancheteacum 2 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 2 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 2 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Administratieacum 6 ore
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Exclusivacum o zi
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 3 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!