Actualitate
EXPLOZIV/Florian Coldea a devenit conferențiar la Academia SRI cu un dosar fără acoperire
Generalul Florian Coldea, fostul prim-adjunct al directorului Serviciului Român de Informații (SRI), a dat concurs pe 30 iunie 2017 pentru un post de conferențiar universitar la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” (ANIMV) a SRI și a fost declarat admis, deși nu îndeplinea toate criteriile cerute de legislație.
Florian Coldea a declarat, sub propria semnătură, că este eligibil pentru a ocupa postul didactic, iar comisia de concurs i-a admis dosarul, deși generalul SRI nu bifează toate standardele științifice minimale necesare și obligatorii. Dosarul de concurs al acestuia a fost avizat de Serviciul Juridic al Academiei SRI, conform procedurilor.
Toate indiciile arată că fostul șef operativ al SRI și-a pregătit CV-ul în ultimii doi ani de zile, astfel încât să poată ocupa, la un moment dat, poziția de conferențiar universitar.
În urma acestui concurs, Florian Coldea ar urma să fie din nou angajat în Serviciul Român de Informații cu normă întreagă, având în vedere că ANIMV este unitate militară a SRI.
Coldea este pensionar de aproape șapte luni, după ce a fost forțat să demisioneze din SRI la mijlocul lunii ianuarie, în urma dezvăluirilor făcute de omul de afaceri Sebastian Ghiță despre vacanțele petrecute împreună în mai multe destinații exotice.
Florian Coldea nu a răspuns la telefon și nici la mesajele prin care i-am cerut un punct de vedere.
În schimb, am primit o reacție de la Biroul de Presă al ANIMV: „Vă asigurăm că întreaga procedură de obținere a titlului de conferențiar universitar a domnului Florian Coldea a fost una riguroasă, transparentă și în concordanță cu toate legile și regulamentele”.
*
La doar trei luni după ce Florian Coldea a fost înlăturat din poziția de prim-adjunct al directorului SRI, ANIMV a configurat un post de conferențiar universitar cu dedicație pentru el.
Pe 28 aprilie 2017, în Monitorul Oficial apărea anunțul privind scoaterea la concurs a postului de conferențiar universitar poziția 76 în Departamentul de Studii de Securitate și Studii de Intelligence al Facultății de Studii de Intelligence.
Conform procedurilor, Academia SRI a făcut publică vacantarea postului inclusiv pe site-ul propriu, însă nu imediat, așa cum prevede legislația, ci abia în luna iunie.
Timp de șase săptămâni, între 28 aprilie și 14 iunie, s-a derulat perioada în care cei interesați să se înscrie la concurs o puteau face. Singurul care și-a depus dosarul a fost Florian Coldea.
Principalele două discipline din planul de învățământ pentru fișa postului de conferențiar universitar poziția 76 au fost Managementul riscurilor de securitate și Managementul organizației de securitate națională.
Teza de doctorat a lui Florian Coldea se numește Managementul schimbării în serviciile de informații. În trecut, acesta a ținut la ANIMV două cursuri, Managementul riscurilor de securitate națională și Etica în analiza de informații.
Președintele comisiei de concurs a fost conf. univ. dr. Veronica Mihalache, directorul Departamentului de Studii de Securitate și Studii de Intelligence din cadrul Facultății de Studii de Intelligence.
Aceasta a fost colegă de facultate cu Florian Coldea, amândoi urmând cursurile Facultății de Psihosociologie din cadrul ANIMV în perioada 1992-1996. De altfel, Veronica Mihalache urmează să fie șefa lui Florian Coldea începând cu luna octombrie 2017.
Din comisie au mai făcut parte: prof. univ. dr. Remus Pricopie, de la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), prof. univ. dr. Teodoru-Gheorghe Ștefan, de la ANIMV, prof. univ. dr. Daniel Dumitru, de la Universitatea Națională de Apărare „Carol I”, și prof. univ. dr. Ioan Constantin Rada, de la Universitatea din Oradea.

Remus Pricopie, rector al SNSPA. Foto: Lucian Muntean
Remus Pricopie este rectorul SNSPA, universitate unde soția lui Florian Coldea, Dorina Coldea, a încercat anul trecut să ocupe un post de lector în Departamentul de Sociologie al Facultății de Științe Politice. În urma dezvăluirilor în exclusivitate făcute de PressOne, SNSPA a decis, trei zile mai târziu, să suspende concursul pentru postul didactic vizat de soția prim-adjunctului SRI.
Remus Pricopie este un apropiat al lui George Maior, fostul director al SRI. Pricopie deține și funcția de președinte interimar al Academiei de Științe ale Securității Naționale, o instituție de tip sinecură, care le plătește salarii pe viață membrilor săi. Printre aceștia se numără și George Maior, Vasile Dîncu, Dan Mihalache, Sorin Cîmpeanu sau Adrian Curaj.
Neclaritățile concursului susținut de Coldea
Pentru a obține postul de conferențiar universitar poziția 76, scos la concurs de către ANIMV, Florian Coldea avea de rezolvat două obligații majore: să completeze dosarul de concurs, prin care să demonstreze că îndeplinește criteriile didactice și științifice cerute de lege, și să susțină o prelegere publică.
Un dosar de concurs, indiferent de gradul didactic vizat, trebuie completat în acord cu Standardele minimale necesare și obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice în domeniul Științe militare, informații și ordine publică (Comisia 26), stabilite prin Ordinul de Ministru nr. 6129/2016. Dacă un candidat nu îndeplinește cerințele minimale necesare și obligatorii, acesta este declarat respins.
La Comisia de Științe militare, informații și ordine publică, criteriile minimale sunt împărțite în trei domenii distincte: Activitatea didactică, Activitatea de cercetare și Recunoașterea impactului activității științifice.
Pentru fiecare dintre cele trei domenii există un punctaj minim pe care un candidat trebuie să-l îndeplinească pentru a-i fi acceptat dosarul de înscriere.
Pentru postul de conferențiar, punctajul minim total este de 60 de puncte, împărțite astfel: minimum 35 de puncte pentru Activitatea didactică, minimum 20 de puncte pentru Activitatea de cercetare și minimum 5 puncte pentru Recunoașterea impactului activității științifice.
Cele mai importante piese din dosarul unui candidat sunt CV-ul și fișa de verificare a îndeplinirii standardelor pentru obținerea unui grad didactic.
După ce am analizat și comparat CV-ul, fișa de verificare și lista de lucări ale lui Florian Coldea, am descoperit că există o serie de suspiciuni în legătură cu punctajul realizat de fostul număr doi din SRI, dar și faptul că acesta nu îndeplinește unele dintre criteriile obligatorii cerute de standarde, condiții cumulative ca un candidat să fie declarat admis.
Coldea și-a calculat un punctaj total, potrivit fișei personale de verificare a standardelor, de 73,576. Totuși, acesta este aparent mai mic de 60 de puncte, minimul necesar pentru a fi declarat admis la concursul pentru un post de conferențiar în domeniul Științe militare, informații și ordine publică.
Să le luăm pe rând.

Punctajul realizat de Florian Coldea, potrivit propriilor calcule, este de 73,576.
Criteriul 1. Activitatea didactică
Prima neconcordanță între CV-ul lui Florian Coldea și fișa de verificare a îndeplinirii standardelor apare la capitolul Activitate didactică.
Punctajul minim necesar pentru acest domeniu este de 35 de puncte, iar Florian Coldea a declarat că are un punctaj cu puțin peste limită, de 36,076.
La subpunctul 1.2.1 trebuia trecut punctajul aferent cursurilor universitare, materialelor didactice și de îndrumare publicate de Florian Coldea de-a lungul timpului. Pentru fiecare curs universitar, material didactic și de îndrumare se acordă 5 puncte.
Florian Coldea și-a atribuit 5 puncte, aferente publicării unui astfel de volum. Totuși, la acest subpunct, nu întrunește cerințele obligatorii cerute de legislație.
Potrivit Standardelor minimale necesare și obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice în domeniul Științe militare, informații și ordine publică (Comisia 26), la acest subpunct, candidatul trebuie să aibă publicate minimum două volume, dintre care unul trebuie să fie, în mod obligatoriu, un curs universitar.
Potrivit listei de lucrări (document din dosarul de concurs, altul decât fișa de verificare), cele 5 puncte se datorează publicării unui curs universitar destinat studenților de la ANIMV, curs care are un regim special, fiind clasificat.


Standardele minimale necesare și obligatorii pentru domeniul Activitate didactică.
Fișa de verificare a lui Florian Coldea, de unde reiese că nu îndeplinește condiția de la subpunctul 1.2.1.
Criteriul 2. Activitatea de cercetare
Un alt semn de întrebare este ridicat de îndeplinirea standardelor de la domeniul Activitate de cercetare, unde avea nevoie de minimum 20 de puncte.
Este vorba despre punctul 2.2, Articole/studii/rapoarte de cercetare al căror conținut este relevant în domeniul Științe militare, informații și ordine publică și care sunt publicate în reviste, buletine științifice cu prestigiu recunoscut sau în volumele unor manifestări științifice în domeniul Științe militare, informații și ordine publică sau indexate în baze de date internaționale.
Potrivit fișei de verificare a îndeplinirii standardelor, semnată de Florian Coldea, acesta a declarat un număr de 22 de articole sau studii semnate, pentru care și-a atribuit un punctaj de 22,5 puncte.
Florian Coldea a semnat în mod cert patru articole care se încadrează în criteriile științifice ale acestui subdomeniu:
– „Symmetry and asymmetry in international relations”, publicat în revista Impact Strategic, nr. 1/2011, articol semnat împreună cu Liviu Bogdan Vlad,
– „New challenges on the intelligence frontline – a practitioner’s perspective”, publicat în Revista Română de Studii de Intelligence, nr. 14, din decembrie 2015,
– „Buiding National Capabilities and Countering Hybrid Threats: Lesson Learned”, publicat în 2015 în volumul conferinței Countering Hybrid Threats: Lesson Learned from Ukraine,
– „The Intelligent Nexus. Security, Development and Intelligence Cooperation in the Black Sea Area”, publicat în 2016 în volumul conferinței Intelligent in the Knowledge Society.
De exemplu, Florian Coldea specifică în CV, la capitolul publicații, un număr de 10 editoriale publicate în revista Intelligence, un argument la o carte și trei prefețe, din care una semnată împreună cu George Maior. Niciunul dintre aceste texte nu este și nu poate fi considerat articol sau studiu științific, având în vedere că nu conține referințe științifice.
În lista de lucrări, document necesar pentru calcularea punctajului, sunt trecute toate aceste editoriale publicate în revista Intelligence.
Mai mulți profesori universitari care în trecut au făcut parte din comisii de concurs pentru posturi didactice ne-au declarat că editorialele, prefețele sau argumentele nu pot fi considerate studii științifice și nu pot fi luate în calcul la realizarea punctajului pentru un concurs didactic.
Un profesor ne-a declarat sub protecția anonimatului că standardele de la Comisia de Științe militare, informații și ordine publică sunt cele mai mici din tot sistemul educațional universitar.
„La acea comisie au relativizat totul, încât numai știință nu se poate chema ce se întâmplă acolo”, ne-a declarat profesorul.
În concluzie, punctajul lui Florian Coldea la acest domeniu este discutabil.
Criteriul 3. Recunoașterea impactului activității științifice
Și la acest ultim capitol, unde punctajul minim necesar este de 5 puncte, există un indicator care nu își găsește un corespondent în realitate, dar și o cifră trecută greșit, care îi umflă lui Florian Coldea punctajul total cu 4 puncte.
Acesta bifează două puncte la subcapitolul 3.1.2 din fișa de verificare, aferente lucrărilor sale care au fost citate în reviste indexate în baze de date internaționale. În realitate, nu beneficiază de nicio astfel de citare potrivit Google Scholar și Publish or Perish, două instrumente online care indexează articolele științifice citate de alți cercetători.
La capitolul 3.3.1, Prezentări/invitații în plenul unor manifestări științifice internaționale, Florian Coldea menționează faptul că a fost prezent la 8 astfel de manifestări internaționale. Pentru participarea la o conferință, punctajul acordat este de câte un punct, deci ar fi trebuit să fie 8. În fișa lui Coldea apare 10, cu două puncte mai mult.
Notă
Standardele minimale necesare și obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice în domeniul Științe militare, informații și ordine publică (Comisia 26), stabilite prin Ordinul de Ministru nr. 6129/2016, precizează foarte clar faptul că o lucrare științifică nu poate fi cuantificată de două ori, la categorii diferite, astfel încât candidatul să își ridice punctajul în mod artificial:
„O publicație sau citare se încadrează la un singur indicator, luându-se în considerare încadrarea cea mai favorabilă candidatului”.
Reangajarea lui Coldea în SRI
Există o serie de proceduri care trebuie îndeplinite după ce un candidat este declarat admis în urma unui concurs didactic.
Pentru a fi considerat validat, concursul promovat de Florian Coldea trebuia să fie avizat mai întâi de consiliul Facultății de Intelligence, iar mai apoi de Senatul ANIMV.
Biroul de Presă al ANIMV ne-a confirmat că cele două avizări au fost făcute înainte de vacanța universitară, care a început la 1 august.
Următorul pas a fost acordarea titlului didactic candidatului declarat admis, care se face potrivit art 26, alin. 1 din Metodologia privind organizarea și desfășurarea concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice din ANIMV, prin decizia rectorului ANIMV, care ulterior se consemnează în Ordinul de Zi pe Unitate.
Potrivit Biroului de Presă al ANIMV, decizia de acordare a gradului didactic de conferențiar universitar lui Florian Coldea a fost deja semnată de rectorul Academiei SRI.
Abia după această formalitate se declanșează procedura de angajare în SRI a unui viitor cadru didactic. Potrivit art. 48 din aceeași metodologie,
„încadrarea candidaților declarați «Reușit» în Serviciul Român de Informații și numirea pe oricare din posturile scoase la concurs sunt condiționate de promovarea unor etape de selecție specifice instituției, în conformitate cu Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu completările și modificările ulterioare și cu reglementările interne în vigoare”.
Potrivit Biroului de Presă al ANIMV, procedura de angajare a lui Florian Coldea în funcția de conferențiar universitar nu a fost demarată până în acest moment.
Rectorul Academiei SRI, demis
Surse din mediul academic ne-au declarat că rectorul Academiei SRI, Niculae Iancu, a fost demis și trecut în rezervă la finalul lunii iulie, odată cu valul masiv de plecări ale unor ofițeri de rang înalt din Serviciul Român de Informații.
Deși nu există nicio confirmare oficială din partea SRI, demiterea lui Niculae Iancu are cel mai probabil legătură cu multiplele dezvăluiri ale presei care au vizat încălcări flagrante ale eticii academice sau chiar ilegalități comise la ANIMV, multe dintre ele produse în mandatul de rector al lui Niculae Iancu, altele – girate și acoperite de acesta.

Niculae Iancu, fost rector al Academiei SRI. Foto: intelligence.sri.ro
Niculae Iancu avea gradul de colonel în SRI și ocupa funcția didactică de conferențiar universitar la ANIMV. Până în 2013, el a fost consilier personal al lui George Maior.
Surse din zona serviciilor de informații ne-au declarat că Iancu este un apropiat al lui George Maior, fiind adus din Ministerul Apărării la SRI în 2007.
Iancu este absolvent al Academiei Tehnice Militare, iar în MApN a fost cercetător științific la Centrul de Testare, Evaluare și Cercetare Științifică Armamente. Iancu este și membru în Academia de Științe ale Securității Naționale, înființată de Gabriel Oprea și de George Maior, poziție care îi asigură un salariu pe viață.
Cel mai probabil, poziția de rector al ANIMV va fi ocupată din această toamnă de către profesorul Adrian Ivan, director al Departamentului de Studii Internaționale și Istorie Contemporană al Facultății de Istorie și Filosofie de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.
Ivan a fost numit în octombrie 2016 „coordonatorul activității” Școlii Doctorale a ANIMV, funcție care nu este însă prevăzută de legislația în vigoare, așa cum a dezvăluit jurnalista Melania Cincea.
Declarația pe propria răspundere
Potrivit metodologiei de concurs a ANIMV, dosarul unui candidat trebuie să cuprindă o cerere de înscriere „semnată de candidat, care include o declarație pe propria răspundere privind veridicitatea informațiilor prezentate la dosar”.
Declarațiile pe propria răspundere se fac sub incidența art. 292 din Codul Penal cu privire la falsul în declarații.

Plan tactic cu bătaie
Acțiunile fostului prim-adjunct al directorului SRI din ultimii doi ani, după alegerea lui Klaus Iohannis în funcția de președinte și demisia fostului director George Maior, arată că Florian Coldea s-a preocupat de îndeplinirea criteriilor pentru a obține un post didactic la Academia SRI.
Anul trecut, Coldea și-a publicat teza de doctorat obținută în anul 2010 la Academia SRI, sub coordonarea lui Gabriel Oprea. Lucrarea a apărut sub același titlu sub care a fost susținută, Managementul schimbării în serviciile de informații, la Editura Academiei Naționale de Informații.
Publicarea tezei este o condiție obligatorie conform criteriilor legale pentru a ocupa cel puțin poziția de lector.
9 din cele 20 de publicații menționate în CV-ul lui Florian Coldea sunt semnate în perioada 2015-2017.
Așa se explică și faptul că, în acest an, Florian Coldea a mai scos o carte, ca unic autor, la Editura Academiei Naționale de Informații, intitulată Despre serviciile de Intelligence: gânduri, perspective, opinii. Pledoarie pentru încredere. Publicarea unei cărți ca unic autor era una dintre condițiile obligatorii pentru a putea promova concursul pentru postul de conferențiar.
Și, nu în ultimul rând, anul acesta, Florian Coldea a participat cu două comunicări la o conferință științifică organizată de Academia Forțelor Aeriene din Brașov, potrivit listei sale de lucrări.
Surprizele din CV-ul fostului șef operativ al SRI
CV-ul lui Florian Coldea conține mai multe informații surprinzătoare. Prima este faptul că acesta menționează că a fost lector universitar la ANIMV, fiind titular al cursurilor Managementul riscurilor de securitate națională și Etica în analiza de informații.
Potrivit Biroului de Presă al ANIMV, Florian Coldea a dat concurs pentru postul de lector universitar la Academia SRI în iunie 2010, însă calitatea lui de cadru didactic a încetat în momentul în care a fost trecut în rezervă.
Tot din CV am aflat că Florian Coldea a lucrat în Direcția de Prevenire și Combatere a Terorismului încă de când a terminat Facultatea de Informații din cadrul ANIMV, adică din 1996, și până când a fost numit adjunct al directorului SRI, în 2005. Una dintre principalele sale responsabilități în acea perioadă a fost recrutarea și dirijarea surselor în domeniul antiterorist.
Din 1999 și până în 2005 a ocupat mai multe funcții de conducere, cea mai înaltă poziție fiind cea de adjunct al șefului Direcției de Prevenire și Combatere a Terorismului.
Lucrările publicate de Florian Coldea, potrivit propriului CV
- Thierry Cretin – Mafia. Pe urmele societăților criminale. Prefață, Editura RAO, 2011.
- „Symmetry and asymmetry in International Relations”, articol publicat în revista Impact Strategic, nr. 1/2011 (coautor Liviu Bogdan Vlad).
- „Counter-espionage în the 21st Century. Perspectives and Transformayions”, în volumul A Mind War. Intelligence, Secret Services and Strategic Knowledge in the 21st Century, Editura RAO, 2011.
- „Analiști și operativi – versus sau contraversus”, în volumul Ars Analitica Provocări și tendințe în analiza de intelligence, Editura RAO, 2012.
- Jean Louis Brouguiere – Ceea ce n-am putut spune. 30 de ani de luptă împotriva terorismului. Prefață, Editura RAO, 2013.
- „Pledoarie pentru încredere – principalul capital al SRI”, editorial publicat în revista Intelligence, nr. 21.
- „Miza încrederii pentru lumea intelligence – cazul SRI”, titlul din CV. Editorial publicat în revista Intelligence, nr. 24, martie 2013, cu titlul „SRI se bazează pe încredere”.
- „Intelligethics – reperele etice în activitatea de intelligence” – titlul din CV. Editorial publicat în revista Intelligence, nr. 26, martie 2014, cu titlul „Etica în intelligence sau cum să conferi valoare adăugată unui bun public”.
- „Humint și Osint, perspective actuale și viitoare”, editorial publicat în revista Intelligence, nr. 27, septembrie 2014.
- „Rolul legislației în activitatea de intelligence”, editorial publicat în revista Intelligence, nr. 28, decembrie 2014.
- Jose Rodriguez – Măsuri extreme. Cum au salvat vieți ale cetățenilor americani măsurile dure adoptate de CIA după 11 septembrie. Prefață coautorată cu George Cristian Maior, Editura Rao, 2014.
- „25 de ani în pas cu România. Evoluția instituțională a SRI”, editorial publicat în revista Intelligence, nr. 29, martie 2015.
- „New challenges on the intelligence frontline – a practitioner’s perspective”, studiu publicat în Revista Română de Studii de Intelligence, nr. 14, decembrie 2015.
- „Argument” în Monografia SRI 1990-2015, Editura RAO, 2015.
- „Cyber security business as usual” – titlul din CV. Editorial publicat în revista Intelligence, în iunie 2016, cu titlul „Securitatea cibernetică, de la «perla coroanei» în IT spre «business as usual» în societate”, și nu în ianuarie-martie 2016, așa cum este menționat în CV.
- „Comunicarea serviciilor de intelligence. Sfârșitul tăcerii?!”, editorial publicat în revista Intelligence, nr. 32, septembrie 2016.
- „Combaterea terorismului: Competitivitate sau competiție?”, editorial publicat în revista Intelligence, nr. 33, decembrie 2016.
- „Intelligent Services in a democratic Society”în România transatlantică, coord. Vasile Iuga, Mihaela Nicola, Răsvan Radu, Club România, 2016.
- Managementul schimbării în serviciile de informații, teza de doctorat, Editura Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul”, 2016.
- Despre serviciile de intelligence: gânduri, perspective, opinii. Pledoarie pentru încredere, Editura Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul”, 2017.
Notă. Serviciul Român de Informații editează două reviste: Intelligence și Revista Română de Studii de Intelligence.( Emilia Şercan).
Actualitate
SpaceX lansează „Stargaze”: Un far de siguranță gratuit pe autostrada orbitală?
SpaceX a dezvăluit recent o platformă online inedită, denumită „Stargaze”, concepută pentru a monitoriza obiectele spațiale și a emite avertismente în cazul unor potențiale coliziuni pe orbită. Compania a promis că va oferi gratuit datele de conștientizare situațională spațială (SSA) generate de acest sistem altor operatori de sateliți, marcând un moment potențial decisiv în gestionarea traficului orbital.
O nouă eră în monitorizarea spațială
Necesitatea stringentă a unei astfel de inovații a devenit evidentă în decembrie, când un satelit chinez a efectuat o manevră neanunțată în apropierea unuia dintre sateliții de comunicații Starlink ai SpaceX, generând un pericol iminent de coliziune. Acest incident, alături de alte situații la limită înregistrate pe parcursul anului trecut, a determinat compania să coboare aproximativ 4.400 de sateliți Starlink la o altitudine de circa 480 de kilometri. Această decizie strategică reduce riscul de aglomerație, având în vedere că, la această altitudine, sateliții morți și alte deșeuri spațiale sunt eliminate mai rapid de pe orbită datorită atracției gravitaționale mai puternice a Pământului.
Platforma Stargaze generează date SSA utilizând informațiile de auto-orientare colectate de aproape 9.600 de sateliți Starlink. Potrivit SpaceX, acest sistem „îmbunătățește semnificativ siguranța și sustenabilitatea operațiunilor satelitare pe orbita terestră joasă (LEO)”. Sistemul detectează autonom observațiile obiectelor aflate pe orbită, le agregă pentru a genera estimări precise ale orbitei și predicții de poziție și viteză pentru toate obiectele detectate, aproape în timp real. Aceste predicții sunt integrate într-o platformă de management al traficului spațial care identifică potențialele abordări periculoase între obiecte și generează Mesaje de Date de Conjuncție (MDC). Un avantaj major este că Stargaze furnizează aceste rezultate în doar câteva minute, spre deosebire de standardul actual al industriei, care poate dura ore.
O soluție proactivă pentru traficul orbital
SpaceX a declarat că va pune la dispoziția operatorilor de sateliți aceste MDC-uri, cu condiția ca aceștia să partajeze, la rândul lor, date despre locația și mișcările propriilor sateliți. Prin oferirea gratuită a acestui serviciu de partajare a efemeridelor și de screening al conjuncțiilor, compania speră să „motiveze operatorii să ia măsuri similare pentru partajarea efemeridelor și pentru un zbor sigur”. Această inițiativă nu este doar un pas tehnologic, ci și un apel la colaborare în spațiul aglomerat.
Unde inovația intâlnește controversele
Intrarea SpaceX în arena SSA comercială, având în vedere resursele considerabile ale lui Elon Musk și poziția sa dominantă pe piața spațială americană, ar putea crea valuri puternice. Această mișcare ar putea afecta atât firmele concurente de monitorizare spațială, cât și efortul de ani de zile al Departamentului Comerțului (DoC) de a dezvolta un serviciu civil de urmărire spațială. Acest program, Traffic Coordination System for Space (TraCSS), este conceput pentru a elibera Departamentul Apărării, permițându-i să-și concentreze capacitățile de monitorizare spațială asupra potențialelor amenințări orbitale din partea adversarilor.
Administrația Trump, în solicitarea sa de buget pentru anul fiscal 2026, a încercat să anuleze programul TraCSS al DoC, argumentând că societățile private, orientate spre profit, sunt mai mult decât pregătite să preia sarcina de a urmări obiectele spațiale și de a oferi avertismente de coliziune operatorilor, utilizând baza de date gratuită Space-Track.org a DoD. Un fost expert guvernamental a avertizat că această situație „are consecințe potențiale asupra comunității SSA comerciale emergente și asupra TraCSS”.
Limite și necesități ale unui sistem complet
Pe de altă parte, mai mulți experți au subliniat că Stargaze, în configurația sa actuală, nu este, din punct de vedere tehnic, capabil să ofere o soluție universală de SSA pentru operatorii spațiali. De exemplu, Stargaze va furniza date SSA relevante doar pentru operatorii cu sateliți aflați pe „orbita terestră joasă inferioară” (low LEO), deoarece nu poate monitoriza alte regimuri orbitale. Un expert guvernamental a precizat că „sistemele lor de urmărire a stelelor nu sunt telescoape”, indicând o limitare inerentă a tehnologiei folosite.
Richard DalBello, fostul șef al Oficiului pentru Comerț Spațial și responsabil cu programul TraCSS, a salutat inițiativa SpaceX ca o contribuție la siguranța și securitatea spațială. Cu toate acestea, el a avertizat că un sistem civil de SSA este în continuare absolut necesar. Într-o postare pe LinkedIn, DalBello a subliniat că „TraCSS încă contează. Coordonarea traficului spațial civil are nevoie de o coloană vertebrală neutră, bazată pe standarde, care să nu fie legată de platforma, stimulentele sau termenii de serviciu ai unui singur operator. Un strat de arhitectură deschisă, administrat public, este cel care construiește interoperabilitatea, încrederea și durabilitatea întregului ecosistem – și pe care guvernul SUA îl poate susține alături de aliați și parteneri.”
În concluzie, lansarea Stargaze de către SpaceX reprezintă un pas important spre o mai bună conștientizare situațională în spațiu, aducând un instrument puternic și accesibil. Totuși, ea reaprinde și dezbaterea fundamentală despre rolul sectorului privat versus cel public în asigurarea siguranței spațiale globale și despre necesitatea unui cadru cuprinzător și independent pentru gestionarea traficului orbital, un domeniu în care miza este din ce în ce mai mare.
Actualitate
Garda de Coastă a SUA, pe drumul unei modernizări fără precedent: Miliarde investite în flota viitorului
Garda de Coastă a Statelor Unite se pregătește pentru o transformare monumentală, alimentată de o infuzie masivă de capital de 25 de miliarde de dolari provenind din recenta lege de reconciliere a cheltuielilor. Noul comandant, amiralul Kevin Lunday, proaspăt învestit în funcție, a subliniat ambiția de a „supraîncărca” capacitățile forței, cu planuri concrete pentru extinderea flotei de spărgătoare de gheață construite pe teritoriul american și o retragere accelerată a elicopterelor MH-65 Dolphin.
Infuzia de capital și viziunea strategică
„Supraîncărcare este exact cuvântul potrivit,” a declarat amiralul Lunday în fața parlamentarilor. „Acesta este motorul succesului programului ‘Force Design 2028’… și mută oamenii mai aproape de liniile frontului pentru a eficientiza și a crea o ‘superautostradă’ de achiziții și contractare.” Lunday, care a preluat comanda ca al 28-lea șef al Gărzii de Coastă a SUA pe 15 ianuarie, și-a prezentat viziunea în cadrul Subcomitetului pentru Garda de Coastă, Afaceri Maritime și Pescuit al Comitetului Senatului pentru Comerț, Știință și Transport, răspunzând la o serie de întrebări, inclusiv cele referitoare la tipurile de spărgătoare de gheață.
Revoluția spărgătoarelor de gheață: Prioritate națională
În centrul acestei modernizări stă o ambiție navală considerabilă: o flotă de 11 noi spărgătoare de gheață. Până în prezent, șase contracte pentru noi nave de securitate arctice de tip mediu (Arctic Security Cutters – ASC) au fost deja atribuite, dintre care două urmează să fie construite în Finlanda și până la patru, pe teritoriul Statelor Unite. Cu toate acestea, atenția se îndreaptă acum spre celelalte cinci vase rămase, care ar putea fi o combinație de ASC-uri și variante mai ușoare, cu o cerință fermă ca acestea să fie construite integral în SUA. „Lucrăm la atribuirea de contracte suplimentare pentru încă cinci, care vor aduce mai multă construcție navală în șantierele navale americane și vor consolida baza industrială a Americii,” a subliniat Lunday. Oficialii analizează intens feedback-ul din industrie privind ambele variante (ușoară și medie) pentru a elabora un plan de achiziții. „Nu avem încă o defalcare specifică a numărului de nave pentru fiecare variantă,” a adăugat comandantul.
Alaska, un nou punct strategic pe harta maritimă
Un aspect cheie al planurilor viitoare îl reprezintă potențiala bază permanentă a spărgătoarelor de gheață în Alaska. Senatorul Dan Sullivan, președintele subcomitetului, a insistat pe acest subiect, iar amiralul Lunday a confirmat că echipa sa analizează opțiunile, indicând că până la patru dintre aceste nave ar putea fi staționate în statul arctic. „Va trebui să alocăm personalul foarte curând și va trebui să luăm decizii în consultare cu Departamentul [de Securitate Internă] și apoi în comunicare cu Congresul cu privire la deciziile de bazare acasă, iar acest lucru se va întâmpla în 2026,” a explicat comandantul. Această mișcare vine în contextul unei cereri anterioare din partea fostului președinte Donald Trump, care, anul trecut, a pledat pentru achiziționarea a până la 40 de spărgătoare de gheață în total, ca parte a unui efort pe termen lung de modernizare.
Flota aeriană la răscruce: Adio Dolphin, bun venit Jayhawk?
Pe lângă discuțiile despre nave, comitetul a abordat și planurile de modernizare a flotei de elicoptere, inclusiv posibila achiziție de aeronave MH-60 Jayhawk de la Sikorsky. Lunday a recunoscut că serviciul analizează încă ce să facă cu elicopterele mai vechi MH-65 Dolphin, fabricate de Airbus. Cu toate acestea, pare din ce în ce mai probabil ca aceste aeronave să fie retrase din serviciu mult mai devreme decât data inițială prevăzută, 2037. „Dolphin-ul este mult mai dificil de întreținut. Producătorul original de echipamente nu mai furnizează piese, așa că le eliminăm treptat… dar credem că retragerea va veni mult mai repede, având în vedere obsolescența,” a informat el membrii subcomitetului, semnalând o schimbare semnificativă în strategia aeriană a Gărzii de Coastă.
Actualitate
Alarmă roșie în spațiu: Programul american de apărare antirachetă, amenințat de eșec
Un nou raport guvernamental aruncă o umbră serioasă de îndoială asupra viitorului programului cheie al Agenției de Dezvoltare Spațială (SDA), cel care vizează crearea unei constelații de sateliți pentru avertizare și urmărire a rachetelor, pe orbita joasă a Pământului (LEO). Se pare că inițiativa, menită să protejeze împotriva amenințărilor hipersonice, riscă să rateze atât obiectivele proprii, cât și nevoile operaționale esențiale.
Deficiențe tehnologice și intârzieri cronice
Documentul, intitulat „Sateliți de Avertizare Rachetă: Agenția de Dezvoltare Spațială Ar Trebui să Fie Mai Realistică și Transparentă cu Privire la Riscurile de Livrare a Capacităților”, publicat recent de Oficiul de Responsabilitate Guvernamentală (GAO), detaliază o serie de probleme. Deși analiza s-a concentrat pe „Stratul de Urmărire” (Tracking Layer) al SDA, constatările sugerează că multe dintre aceste probleme se extind la întregul efort al SDA de a construi o rețea de constelații LEO pentru Arhitectura sa Spațială Proliferată de Război (PWSA), care include și „Stratul de Transport” (Transport Layer) pentru releu de date și sisteme terestre.
GAO acuză SDA că „supraestimează maturitatea tehnologică a unor elemente critice pe care intenționează să le utilizeze.” Aceasta include navetele spațiale dezvoltate și operate de multiple companii, care, conform GAO, au necesitat modificări ce au generat „muncă suplimentară neplanificată” pentru contractori și „au adăugat la programele deja întârziate.”
Incertitudine în fața amenințărilor moderne
Poate cea mai îngrijorătoare constatare este că SDA și contractorii săi „nu au demonstrat încă dezvoltarea de trasee bidimensionale la timp, acționabile și precise pe orbită și trasee tridimensionale la sol, necesare pentru a contracara amenințările hipersonice și alte amenințări în evoluție.” Această deficiență ridică semne de întrebare serioase cu privire la capacitatea reală a sistemului de a îndeplini misiunea sa vitală.
Deși SDA raportează „atingerea unor etape inițiale” pe măsură ce avansează la fiecare doi ani cu noi variante de sateliți, numite Tranșe, GAO subliniază că aceste rapoarte „nu reflectă riscurile de program” și că agenția nu a „dezvoltat un program general sau la nivel de arhitectură” care ar permite o înțelegere mai bună a progresului real.
Miliarde investite, costuri viitoare neclare
Până în iulie 2025, raportul indică faptul că SDA a acordat contracte în valoare de 4,7 miliarde de dolari pentru 101 sateliți din Tranșele 0, 1 și 2 ale Stratului de Urmărire, către șase contractori principali: L3Harris Technologies, Lockheed Martin, Northrop Grumman, Raytheon, Sierra Space și SpaceX. În decembrie, agenția a emis încă patru contracte, în valoare totală de 3,5 miliarde de dolari, pentru un total de 72 de sateliți din Tranșa 3, către echipe conduse de Lockheed Martin, Rocket Lab USA, Northrop Grumman și L3Harris.
Însă, raportul subliniază că sateliții din Stratul de Urmărire sunt proiectați să aibă o durată de viață de doar cinci ani, moment în care SDA va trebui să îi înlocuiască – un cost a cărui valoare nu a fost încă definită. „Departamentul Apărării (DOD) nu cunoaște costul pe ciclu de viață pentru a livra capacități de avertizare și urmărire a rachetelor, deoarece nu a creat o estimare fiabilă a costurilor,” critică GAO.
Lipsa transparenței și nevoile operatorilor în umbră
În plus, procesul de stabilire a cerințelor de către SDA este considerat netransparent, inclusiv pentru operatorii care ar trebui să utilizeze constelația Tracking Layer. „De exemplu, SDA nu colaborează suficient cu comandamentele combatante, care raportează că au o înțelegere insuficientă despre modul în care SDA definește cerințele și când, sau dacă, SDA va livra capacitățile planificate. În consecință, SDA riscă să livreze sateliți care nu corespund nevoilor luptătorilor,” se arată în raport.
Recomandări pentru o redresare urgentă
GAO a formulat șase recomandări pentru Oficiul Secretarului Forțelor Aeriene, care supraveghează achizițiile și planurile bugetare ale SDA, pentru a îmbunătăți situația:
- Asigurarea că SDA „efectuează și documentează o evaluare adaptată a maturității tehnologice pentru noile elemente tehnologice critice inserate în fiecare tranșă viitoare,” începând cu Tranșa 3.
- Asigurarea că agenția respectă procesul stabilit în statutul Consiliului său de Război („Warfighter Council”) pentru „identificarea, definirea și prioritizarea colaborativă a cerințelor.”
- Asigurarea că SDA poate urmări „între cerințele generale de avertizare și urmărire a misiunii și eforturile de dezvoltare a tranșelor.”
- Asigurarea că SDA „dezvoltă și menține un program de rețea la nivel de arhitectură” pentru PWSA, care „să reflecte atât activitățile guvernamentale, cât și pe cele ale contractorilor.”
- Solicitarea ca agenția să impună contractorilor să furnizeze „Raportarea Datelor de Cost și Software.”
- Asigurarea că SDA „dezvoltă și stabilește estimări fiabile, bazate pe date, ale costurilor și un proces pentru actualizarea regulată a acestor estimări, care să sprijine luarea deciziilor bazate pe costuri, începând cu Tranșa 3.”
Într-o scrisoare adresată GAO din 16 decembrie, de la șeful interimar al achizițiilor spațiale al Forțelor Aeriene, generalul-maior Stephen Purdy, Pentagonul a fost de acord cu cinci dintre recomandări și a fost parțial de acord cu una, comentând că SDA respectă deja cerințele Departamentului Forțelor Aeriene privind Raportarea Datelor de Cost și Software și va continua să o facă.
SDA, în schimb, a contestat unele dintre evaluările GAO. Jennifer Elzea, purtător de cuvânt al SDA, a declarat că „Agenția de Dezvoltare Spațială apreciază timpul și atenția la detalii pe care Oficiul de Responsabilitate Guvernamentală le-a acordat revizuirii pregătirii pentru livrarea Stratului de Urmărire pentru Arhitectura Spațială Proliferată de Război (PWSA). În general, SDA a fost în dezacord cu specificul multor afirmații din raport; cu toate acestea, agenția va analiza recomandările raportului pentru a determina domeniile în care am putea îmbunătăți procesul nostru, transparența și livrarea capacităților către luptători.”
-
Exclusivacum 2 zileClanul contabililor fericiți” din Boldești-Scăeni: Cifra de afaceri a rudei, profitul din banii publici!(I)
-
Exclusivacum 4 zileCircul de la Ploiești: Poliția Locală Ploiesti, azilul „ospătarilor” și coșmarul paraclinicilor politic activi – Statul de drept, în vacanță la „Revelion”!
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” – Când moralitatea e o păpușă gonflabilă și poliția, o afacere de „famiglie”!
-
Exclusivacum 4 zilePenitenciarul Giurgiu: Unde „spionii” au rămas fără baterii, iar informațiile critice mor pe drumul spre sefi
-
Exclusivacum o ziIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” contra adevărului! Când amenințările legale vin de la… analfabeții juridici în uniformă!
-
Exclusivacum 4 zileSCANDAL NAȚIONAL! „LEGEA MARIO”: FARSA MACABRĂ A STATULUI ROMÂN! CUM NE-A MĂCELĂRIT COPIII, APOI NE VINDE PEDEPSE PENTRU PROPRIA-I INCOMPETENȚĂ!
-
Exclusivacum 2 zileVărbilău S.A. – Apă fără acte, balastieră cu acte, iar candidații se dau fecioare politice”
-
Exclusivacum 3 zileMAI, CAMPION LA JAF LEGALIZAT: Cum Ministerul fura 50% din salariul polițiștilor, cu justiția la mână!



