Connect with us

Actualitate

EXCLUSIV/Prin HCSAT s-a dat competente SRI in domeniul ‘evaziunii fiscale” dar acest act este doar administrativ si nu are putere de lege sens in care activitatile derulate de SRI nu au acoperire legala

Publicat

pe

Despre un interviu al ministrului finantelor

http://www.digi24.ro/Emisiuni/Digi24/In+fata+ta/Arhiva+inregistrari/In+fata+ta+29+mai+13+05+2016

Am ramas surprins cand urmarind interviul ministrului finantelor dat in data de 29.05.2016 la un anumit post de televiziune, am auzit, cu totala surpinderea la minutul 28 si 23 secunde, cum demnitarul in cauza afirma faptul ca : „Există evaluări cu privire la evaziunea fiscală, la economia subterană. Evaluările acestea sunt făcute, în special, de instituții care au această posibilitate și mă refer aici la INS (Institutul Național de Statistică n.r) și chiar SRI. În primele patru luni ale anului avem un prejudiciu identificat de 2,9 miliarde lei. Avem măsuri asiguratorii de 1,68 miliarde lei, avem amenzi plus confiscări de 94 milioane lei aferente prejudiciilor anterioare. Avem o diminuare a pierderii fiscale de 569 milioane lei”, a spus Dragu. (Agerpres, dupa o preluare de la DIGI 24).

Din acesta afirmatie rezulta in mod clar ca ANAF, aflata in subordinea Ministerului de Finante, alaturi de structura subordonata DGA _Directia generala Antifrauda, sunt limitati in realizarea rolului institutional consfintit prin lege datorita resurselor materiale si IT, dar nu numai, rol declarat si prin Strategia ANAF 2013 – 2017 , document ce poate fi gasit la adresa (https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Prezentare_R/Strategia_ANAF_2013_2017_V7_1.pdf), referitor la “responsabilitatea de a crea şi menţine o administraţie fiscală eficientă, pentru că fiecare leu colectat de ANAF trebuie să fie încasat rapid şi cu costuri cât mai mici. Este, totodată şi o dovadă a respectului nostru faţă de contribuabili. ANAF va avea în vedere modernizarea sa dar şi stabilitatea sistemului de administrare fiscală… si de combaterea ferma a evaziunii fiscale…”.

Pe acest fond este de neinteles cum poate accepta ministrul finantelor ca evaluari sau studii analitice despre evaziunea fiscala din Romania sa provina de la alte institutii publice care nu au in baza legii atributii/responsabilitati si competente in domeniul infractiunilor de evaziune fiscala sau al fraudelor fiscale, respectiv al evaziunii fiscale ca sintagma. De ce spun evaziune fiscala ca sintagma pentru ca in legislatia aplicabila in tara noastra nu exista nicio definitie normativa a sintagmei “evaziune fiscala”. Mai mult prin singura lege referitoare la prevenirea/combaterea evaziunii fiscale, cum este Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificarile si completarile ulterioare, nu se defineste ce este evaziunea fiscala ci doar faptul ca la “art.1 Prezenta lege instituie măsuri de prevenire şi combatere a infracţiunilor de evaziune fiscală şi a unor infracţiuni aflate în legătură cu acestea.”, iar la art.2 se precizeaza ca :

“În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:

  1. a) buget general consolidat – ansamblul tuturor bugetelor publice, componente ale sistemului bugetar, agregate şi consolidate pentru a forma un întreg;
  2. b) contribuabil – orice persoană fizică ori juridică sau orice altă entitate fără personalitate juridică care datorează impozite, taxe, contribuţii şi alte sume bugetului general consolidat;
  3. c) documente legale – documentele prevăzute de Codul fiscal, Codul de procedură fiscală, Codul vamal, Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, şi de reglementările elaborate pentru punerea în aplicare a acestora;
  4. d) formulare tipizate cu regim special utilizate în domeniul fiscal – documente legale ale căror tipărire, înseriere şi numerotare se realizează în condiţiile actelor normative în vigoare;
  5. e) obligaţii fiscale – obligaţiile prevăzute de Codul fiscal şi de Codul de procedură fiscală;
  6. f) operaţiune fictivă – disimularea realităţii prin crearea aparenţei existenţei unei operaţiuni care în fapt nu există;
  7. g) organe competente – organele care au atribuţii de efectuare a verificărilor financiare, fiscale sau vamale, potrivit legii, precum şi organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare.

Ca atare este  de nepermis ca ministrul finantelor sa faca referire la implicarea altor institutii publice in evaluarea nivelului de evaziune fiscala, fenomen aflat in atentia mai multor entitati juridice de interes statal, dar fara a exista temeiuri juridice, respectiv criterii/indicatori legali de cuantificare, identificare, monitorizare etc. a faptelor de “evaziune fiscala” cu incidenta infractionala sanctionate penal, contraventional sau administrativ, dupa caz.

Oare cum poate chiar INS, respectiv SRI sa emita studii/evaluari despre “evaziunea fiscala” la nivel national si pe baza caror indicatori sau criterii stabilite in mod transparent prin lege (care lege?) au emis datele/informatiile la care face referire ministrul finantelor in interviul recent acordat.

De altfel, SRI nu are, prin legea nr.51/1991 si legea nr.14/1992, stabilite atributii si competente in domeniul “evaziunii fiscale”, cu atat mai mult cu cat Legea 241/2005 vorbeste despre infractiuni de evaziune fiscala, la “art. 9 (1) Constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi următoarele fapte săvârşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale:”, situatie in care SRI nu poate avea nicio ingerinta, intrucat ii este interzis sa efectueze acte de cercetare si urmarire penala, rolul legal in sanctionarea infractionala revenind organelor de urmarire penala, repsectiv Parchetul General si DNA pentru un cuantum de peste 1000000 euro al daunelor materiale…

In acest context cred ca ar trebui atat Primul ministru al Romaniei cat si presedintele Romanieisa se autosesizeze in legatura cu afirmatile ministrului finantelor care s-a referit la faptul ca SRI ofera informatii privitoare la evaziunea fiscala si economia subterana (alta sintagama nedefinita prin lege), informatii care in fapt ar trebui sa aiba caracter secret de stat si sa rezulte dintr-o activitate de informatii legal prevazuta pentru SRI, respectiv care sa se circumscrie art.3 din Legea 51/1991 referitor la enumerarea amenintarilor la adresa securitatii nationale, aspect clar si transparent prevazut fara echivoc de legislatia in materie, dar care nu este in acest sens prevazuta.

De altfel, SRI nu poate obtine informatii depsre “evaziune fiscala si economie subterana”decat prin mijloace legal precizate si nu prin  alte canale neautorizate, deci oare cum a reusit doamna ministru Dragu sa primeasca astfel de informatii secrete de la SRI la care a facut referire concreta si cu datele prezentate in emisiunea Tv.?

Ar trebui sa explice public despre acest aspect si ce atribut legal are SRI in domeniul “evaziunii fiscale” atat timp cat lege aplicabila in Romania nu prevedea acest atribut functional al SRI.

Interesant este ca in raporul de activitatate al SRI pentru anul 2012 se precizeaza la pagina 16/40 ca:

SRI a contribuit şi în anul 2012 la efortul naţional de combatere a infracţiunilor grave de natură economico-financiară, prin activităţi de documentare şi informare a instituţiilor cu competenţe în instrumentarea penală. Pe acest palier, în cadrul formatelor GLO şi GLI (grupuri de lucru interinstituţionale create în conformitate cu Planul Naţional Comun de Acţiune elaborat pentru punerea în aplicare a Hotărârii CSAT nr.69/2010 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale), Serviciul a transmis în total 1.094 informări, dintre care 965 (faţă de 787 în anul precedent) au conţinut posibile elemente constitutive ale unor infracţiuni circumscrise evaziunii fiscale sau aspecte menite să fundamenteze implementarea unor măsuri de contracarare/remediere (efectuarea de controale sau alte măsuri administrative). “

Deci prin HCSAT s-a dat competente SRI in domeniul ‘evaziunii fiscale” dar acest act este doar administrativ si nu are putere de lege sens in care activitatile derulate de SRI nu au acoperire legala intruct hotararaea CSAT ar fi trebuit sa aiba ca urmare o lege adoptata de Parlament sau cel mult o OUG emisa de Guvern si adoptata ulterior in Parlamentul Romaniei, respectiv promulgata de Presedintele Romaniei. Totodata, in acelasi document aterior mentionat veti regasi formulari ale SRI referitoare la :

“În principal, au fost abordate următoarele problematici: – evaziunea fiscală (subsumat formatelor de lucru instituite la nivel naţional prin hotărâri ale CSAT) – pag 23/40; – “evaluarea (trimestrială) a activităţilor desfăşurate sub coordonarea grupului de lucru interinstituţional (constituit în anul 2010) dedicat prevenirii şi contracarării evaziunii fiscale de mare amploare sau generalizate.” Pag 28/40, CNIC a pus în aplicare în cursul anului 2012 un număr de 36.085 acte de autorizare pentru beneficiarii din sistemul de securitate naţională (faţă de 35.678 acte de autorizare în anul precedent, reprezentând o creştere cu 1,14%). din Codul de procedură penală. Activităţile de această natură au fost asigurate pentru toate structurile din sistemul naţional de securitate şi pentru Ministerul Public. Procedura internă de lucru a avut în vedere executarea controlului preventiv de conformitate a actelor de autorizare constând în verificarea îndeplinirii cerinţelor legale şi, respectiv, a corectitudinii datelor. O dinamică foarte uşor pozitivă a caracterizat doar autorizările pentru activităţi coordonate de organele de urmărire şi cercetare penală, pe fondul continuării demersului naţional de contracarare a evaziunii fiscale şi criminalităţii organizate ce afectează volumul veniturilor la bugetul de stat consolidat.”

Se pot trage concluzii referitoare la faptul ca ministrul finantelor a accptat ca SRI sa furnizeze informari de securitate nationala in domeniul “evaziunii fiscale” fara ca aceste informari sa aiba un cadru de legalitate bine definit in legislatia nationala si sa ofere date publice in domeniul in care chiar domnia sa are atributiifunctionale si expres stabilite prin lege. Deci Primul ministru trebuie sa ceara o ancheta in acest domeniu si sa sesizze organel in drept a verifica spusele demnitarului in cauza.

nr 8 b

Actualitate

PNL Ploiesti solicită din nou demisia sau demiterea în regim de urgență a șefului CSM Ploiești, Daniel Burghelea.

Publicat

pe

De

„Nu mai acceptăm ca sportivii străini de la CSM Ploiești să aibă indemnizații de mii de euro pe lună, în timp ce copiilor ploieștenilor le este foame în timpul concursurilor și își plătesc deplasările la competiții din banii părinților. Această umilire a copiilor ploieștenilor trebuie să înceteze imediat”, a declarat, astăzi, liderul grupului consilierilor PNL, Valentin Marcu, la sfârșitul ședinței Comisiei de avizare și monitorizare a activității CSM.
Scandalul izbucnit la CSM Ploiești după ce directorul Daniel Burghelea a diminuat bugetul Secției de gimnastică ritmică, afectând atât indemnizația antrenorului, cât și a sportivelor nu poate avea decât o singură rezolvare: demisia sau demiterea acestui milițian pensionar din funcția de conducere a clubului sportiv și întoarcerea lui în cabinetul personal al lui Andrei Volosevici.
Lipsit de orice experiență managerială sau sportivă, Daniel Burghelea a reușit să umilească sportivele ploieștene chiar înainte de participarea acestora, în acest weekend, la Cupa Mondială de la Baku.
 Le urăm succes sportivelor și sperăm ca, până la întoarcerea lor în țară, militianul Burghelea să nu mai ocupe vreo funcție care să-i permită să umilească sportivii de performanță și niciun alt copil ploieștean.
Grupul consilierilor locali PNL Ploiești
Citeste in continuare

Actualitate

Evoluția ascendentă continuă a nivelurilor de gaze cu efect de seră este cauzată de utilizarea continuă a combustibililor fosili, precum și impactului incendiilor de vegetație

Publicat

pe

De

Concentrațiile globale de dioxid de carbon, metan și protoxid de azot au urcat la niveluri nevăzute în 2023, accentuând criza climatică care afectează omenirea.

Nivelurile celor mai importante trei gaze care captează căldura din atmosferă au atins noi recorduri anul trecut, relevând provocarea în creștere pe care o reprezintă încălzirea globală.

Concentrația globală de dioxid de carbon, cel mai important și răspândit dintre gazele cu efect de seră emis de activitatea umană, a crescut la o medie de 419 părți la un milion în atmosferă, în 2023. Metanul, un gaz cu puternic efect de seră, a crescut la o concentrație de 1922 părți la un miliard, în medie, scrie The Guardian.

Nivelurile de protoxid de azot, a treia cea mai importantă sursă de încălzire cauzată de om, a urcat ușor la 336 părți per miliard. Potrivit Administrației Naționale pentru Oceane și Atmosfere (NOAA) din SUA, asistăm la o schimbare majoră în compoziția atmosferei chiar și comparativ cu doar un deceniu în urmă.

Arderea combustibililor fosili, agricultura intensivă, creșterea animalelor și defrișările au dus nivelurile de CO2 din lume la cote cu peste 50% mai mari decât erau înainte de era industrializării în masă, menționează sursa citată.

Metanul, care provine din surse diverse, inclusiv forajul de petrol și gaze, dar și din creșterea animalelor, a crescut vertiginos în ultimii ani, conform NOAA, iar acum concentrațiile atmosferice sunt cu 160% mai mari decât în vremurile preindustriale.

NOAA spune că evoluția ascendentă continuă a nivelurilor de gaze cu efect de seră este cauzată de utilizarea continuă a combustibililor fosili, precum și impactului incendiilor de vegetație, care aruncă în aer fum încărcat cu carbon. Între timp, protoxidul de azot a crescut din cauza utilizării pe scară largă a îngrășămintelor cu azot și a intensificării agriculturii.

Lumea riscă să ajungă într-o stare nemaivăzută de dinainte de apariția civilizației umane. Nivelurile de dioxid de carbon de astăzi sunt comparabile cu cele din urmă cu aproximativ patru milioane de ani, atunci când marea era cu aproximativ 75 de metri mai înaltă decât în prezent, temperatura medie era mult mai mare, iar pădurile mari ocupau zone din Arctica acum înghețată.

Din cauza decalajului dintre nivelurile de CO2 și impactul acestora, precum și a sutelor de ani în care emisiile rămân în atmosferă, durata rizei climatice este enormă. Oamenii de știință avertizează că guvernele trebuie să reducă rapid emisiile la zero net și apoi să înceapă să elimine carbonul din atmosferă pentru a reduce viitoarele creșteri ale temperaturii, încheie The Guardian. (L. Anghel).

Citeste in continuare

Actualitate

Alegerile europarlamentare din 9 iunie, din România, sunt comasate cu cele locale, iar asta ar putea aduce o mare surpriză în privința prezenței la vot

Publicat

pe

De

Rezultatele unui Eurobarometru al Parlamentului European arată faptul că 74% dintre români s-ar duce la vot. De asemenea, a scăzut drastic numărul celor care consideră apartenența la Uniunea Europeană ca fiind un lucru rău pentru România.

Întrebaţi dacă ar vota la alegerile europene în condiţiile în care scrutinul ar avea loc săptămâna viitoare, 74% dintre români au spus că probabil ar vota (faţă de 71% la nivelul UE). La polul opus, 6% susţin că probabil nu ar vota (faţă de 14% în UE), iar proporţia lor a scăzut cu 14 puncte procentuale faţă de Eurobarometrul din februarie/martie 2019, deci de dinainte de precedentele alegeri europene.

Această creştere a intenţiei de vot este mai mică numai decât cea din Cehia, care a crescut cu 28 de puncte procentuale între 2019 şi 2024, de la 30% la 58%. Totuşi, pe primele locuri în ceea ce priveşte nivelul intenţiei de vot se află Danemarca (87%), Olanda (86%) şi respectiv Suedia (81%).

La nivelul general al UE, creşterea medie a intenţiei de vot este de zece puncte procentuale faţă de ultimul barometru de dinainte de precedentul scrutin. În ceea ce priveşte interesul faţă de alegerile din UE, în România acesta este similar cu media din blocul comunitar, fiind evaluat de ultimul Eurobarometru la 60%, în creştere cu 11 puncte procentuale faţă de toamna anului trecut.

Românii continuă să aibă o imagine total pozitivă despre Parlamentul European în proporţie de 46%, la fel ca în toamna anului trecut, deşi procentul celor care au o imagine total negativă a crescut cu 7 puncte procentuale, până la 19%. La nivelul UE, percepţia total pozitivă este în medie de 41%, iar cea total negativă de 18%.

Cincizeci şi trei la sută dintre români şi-ar dori ca Parlamentul European să joace un rol mai important pe viitor (56% în UE), iar 37% ar vrea ca, dimpotrivă, instituţia să joace un rol mai puţin important (faţă de 28% în UE).

În total, 20% dintre români ştiu exact când vor avea loc alegerile europene în ţara lor, peste media UE de 14%, în timp ce 12% ştiu doar luna şi anul, faţă de media UE de 15%. Procentul celor care cunosc doar anul în care vor avea loc alegerile pentru PE este 48 în România şi 38 în UE.

Cincizeci şi patru la sută dintre români spun că pentru ei personal este important să voteze în alegerile europene (53% în UE), 40% spun că votul are pentru ei o importanţă medie (36% media UE), în timp ce 5% afirmă că scrutinul are o importanţă scăzută pentru ei (10% în UE).

Mai important pentru români este votul în alegerile naţionale, despre care 63% spun că are importanţă ridicată (69% în UE), 33% că are importanţă medie (25% în UE), iar 3% că are importanţă scăzută (5% în UE).

Românii consideră că principalele teme care ar trebui să fie discutate în campania electorală pentru alegerile UE sunt sprijinul pentru economie şi pentru crearea de noi locuri de muncă (42%), sănătatea publică (37%), respectiv lupta împotriva sărăciei şi excluziunii sociale (33%), teme care sunt pe primele trei locuri şi în topul priorităţilor la nivelul UE-27, dar în ordine inversă.

Întrebaţi ce valori ar trebui să apere cu prioritate Parlamentul European în următorii cinci ani, românii au plasat pe primele locuri democraţia (39%), respectarea identităţilor naţionale, a culturii şi tradiţiilor în statele membre (26%), respectiv solidaritatea între statele membre ale UE şi între regiunile sale (24%).

O proporţie de 68% dintre români consideră că votul la alegerile europene este şi mai important în contextul european actual, faţă de 81% la nivelul întregii UE.

La nivelul comportamentului de vot nu există o diferenţă între români şi alţi europeni, 58% dintre ei afirmând că votează mereu, indiferent că este vorba de alegeri locale, naţionale sau europene. 32% dintre ei au spus că votează deseori (identic cu media UE), iar 5% că nu votează niciodată (faţă de 9% în UE).

Întrebaţi cum a evoluat nivelul lor de trai în ultimii cinci ani, 46% dintre români au spus că a scăzut (45% în UE), 46% că nu s-a schimbat (49% media UE) şi 7% că a crescut (doar 6% în UE). În acelaşi timp, 51% dintre români spus că au avut ocazional probleme cu plata facturilor la sfârşitul lunii (faţă de 29% media UE), iar 8% că au probleme în cea mai mare parte a timpului din acest motiv (faţă de 7% în UE).

Nu mai puţin de 45% dintre români cred că lucrurile se îndreaptă în direcţia corectă în UE, mult peste media europeană (32%), în timp ce 41% susţin că lucrurile se îndreaptă într-o direcţie greşită, în condiţiile în care media UE este de 49%.

Pe de altă parte, numai 34% dintre români (în creştere cu cinci puncte procentuale faţă de septembrie/octombrie 2023) au răspuns afirmativ la întrebarea dacă „În prezent, consideraţi că, în general, lucrurile se îndreaptă în direcţia corectă în ţara dvs?”, faţă de o medie europeană de 27%, în timp ce 57% au răspuns că lucrurile se îndreaptă într-o direcţie greşită, în contextul în care media UE e de 60%.

În acelaşi timp, 63% dintre români au spus că viaţa lor personală se îndreaptă într-o direcţie corectă (69% la nivelul UE), cu 12 puncte procentuale în creştere faţă de precedentul eurobarometru, iar 27% au oferit un răspuns contrar (19% media UE), în scădere cu 9 puncte procentuale. Cetăţenii români cei mai mulţumiţi de direcţia în care se îndreaptă viaţa lor personală sunt cei din grupele de vârstă 25-39 de ani (73%) şi 40-54 de ani (66%).

Majoritatea românilor (59%) se declară total nemulţumiţi de modul în care funcţionează democraţia în ţara lor, faţă de 42% media UE, iar 39% susţin că sunt total mulţumiţi (56% media UE). În ceea ce priveşte modul în care funcţionează democraţia în UE, 50% dintre români se declară total mulţumiţi (în scădere cu 6 pp faţă de septembrie/octombrie 2023), şi 45% total nemulţumiţi (în creştere cu 7 pp), faţă de 52% şi respectiv 42% media UE.

În acelaşi timp, majoritatea românilor au ales varianta „total în dezacord” când li s-a cerut să comenteze afirmaţiile „vocea mea contează în UE” (56% în România, faţă de 48% media UE), respectiv „vocea mea contează în ţara mea” (52% în România, faţă de 37% media UE). Pe de altă parte, 53% dintre români cred că vocea ţării lor contează în UE (faţă de 67% media UE), în timp ce 42% au o opinie contrară (29% media UE).

Românii sunt mai optimişti decât media UE că nivelul lor de trai va creşte în următorii cinci ani (17% faţă de 15%), respectiv mai puţin pesimişti că nivelul lor de trai va scădea în această perioadă (30% faţă de 32%). Procentul celor care cred că nivelul de trai le va rămâne neschimbat în următorii cinci ani este aproape similar în România şi în UE (48% şi respectiv 49%).

De asemenea, românii sunt mai optimişti decât alţi europeni în privinţa creşterii nivelului lor de trai în următorul an, 23% afirmând că le va fi mai bine, 43% la fel şi 31% mai rău, faţă de 14%, 51% şi respectiv 32% media UE. Totuşi, acest optimism privind nivelul de trai pe termen scurt este cel mai ridicat în grupele de vârstă 15-24 de ani (44%) şi respectiv 25-39 de ani (30%) şi scade progresiv odată cu vârsta.

Românii sunt mai optimişti decât media UE că situaţia economiei ţării lor va fi mai bună peste un an (21% faţă de 14% în UE), dar se situează la acelaşi nivel în ceea ce priveşte încrederea în viitorul UE. Şaizeci şi unu la sută dintre români sunt total optimişti în ceea ce priveşte viitorul UE, iar 35% sunt total pesimişti.

Cu toate acestea, proporţia românilor care urmăresc ce se întâmplă în politica UE este de doar 52% (faţă de 60% media UE), dar este în creştere cu două puncte procentuale faţă de precedentul Eurobarometru din toamna anului trecut. Categoriile de vârstă cele mai interesate de politica UE sunt 25-39 de ani (55%) şi respectiv peste 55 de ani (52%).

În privinţa impactului acţiunilor UE asupra vieţii lor de zi cu zi, 13% dintre români au spus că este foarte mare (20% în UE), 52% au estimat că există într-o oarecare măsură (53% în UE), 26% au spus că nu este prea mare (20% în UE), iar 7% au spus că acesta nu există (faţă de 6% în UE).

O proporţie de 50% dintre români afirmă că imaginea pe care o au despre UE este total pozitivă (47% media UE), 33% spun că imaginea pe care o au este neutră (36% în UE), în timp ce 16% au o imagine total negativă despre UE (17% în UE).

Cu toate acestea, doar 45% dintre români cred că apartenenţa ţării lor la UE este un lucru bun, în scădere cu şase puncte procentuale faţă de toamna anului trecut, iar 20% cred că este un lucru rău, proporţii substanţial diferite faţă de media UE, unde 60% dintre europeni împărtăşesc opiniile favorabile şi 12% pe cele negative.

Pe de altă parte, 59% dintre români spun că pentru ei este importantă apartenenţa ţării la UE, faţă de 65% la nivelul UE, 29% sunt neutri (22% în UE), iar 11% spun că nu este importantă apartenenţa ţării la UE (12% în UE).

Şi mai mare este proporţia românilor care cred că ţara lor a beneficiat de pe urma aderării la UE, 65% (în scădere cu 4 pp faţă de precedentul Eurobarometru), deşi mai mică decât media UE (71%), iar 30% dintre români spun că ţara lor nu a beneficiat de aderare (faţă de 23% media UE).

Întrebaţi cât sunt de mulţumiţi de modul în care UE a răspuns la o serie de crize, românii s-au declarat total mulţumiţi în proporţie de 46% de răspunsul la schimbările climatice, 39% (situaţia economică şi financiară), 39% (invazia Rusiei asupra Ucrainei), 39% (migraţie) şi 36% (Brexit). Răspunsurile în situaţiile de criză ale UE de care românii sunt total nemulţumiţi au vizat pandemia de COVID-19 (60%), situaţia economică şi financiară (58%), invazia Rusiei în Ucraina şi migraţia (câte 56%).

În prezent, 35% dintre români cred că rolul UE în lume a devenit mai important în ultimii ani (40% media UE), în timp 35% spun că a rămas la fel (identic în UE) şi 27% spun că este mai puţin important (22% în UE).

În ceea ce priveşte domeniile de interes pentru consolidarea poziţiei sale în lume, la nivelul UE pe primele poziţii se află apărarea şi securitatea (37%), independenţa energetică, resurse şi infrastructuri (30%) şi respectiv securitatea alimentară şi agricultura (30%). Românii consideră că principalele domenii de interes pentru consolidarea poziţiei UE în lume trebuie să fie apărarea şi securitatea (33%), securitatea alimentară şi agricultura (31%), respectiv competitivitatea, economia şi industria (29%).

Românii diferă faţă de ceilalţi cetăţeni din UE şi în ceea ce priveşte opiniile pe care le au despre patru state importante din afara UE. Astfel, 45% dintre români au o părere total pozitivă faţă de China (faţă de doar 24% la nivelul UE), 18% faţă de Rusia (12% media UE) şi 61% faţă de SUA (48% în UE). Diferenţa de percepţie favorabilă este cea mai mare în cazul Turciei, faţă de care 55% dintre români au o părere total pozitivă, comparativ cu 26% în UE.

Sondajul Eurobarometru a fost efectuat în perioada 7 februarie – 7 martie 2024, prin interviuri faţă în faţă, pe un eşantion de 26.411 persoane la nivelul UE şi 1.046 în România, în rândul populaţiei de peste 15 ani.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

ARTEHNIS

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România.
Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național?
Garantăm confidențialitatea!

Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503
Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com
Departament Investigații - Secția Anticorupție

TOP KINETO MEDICAL Ploiesti

Știri calde

Exclusiv2 ore ago

WHITE TOWER (XXXII)/Vinovatii reali sunt inca protejati

Scandalul WHITE TOWER este departe de a se termina prea curând. Procurorii fac audieri pe bandă rulantă, iar surse judiciare...

Exclusiv3 zile ago

Consilierii de integritate din unitati nu sunt mai degraba un fel de „nulitati recompensate”?

Casc si eu gura pe pagina de internet a DGA, sa vad cum se lupta oamenii astia cu coruptia. (Cu...

Exclusiv4 zile ago

EVADARILE DIN PENITENCIARELE ROMANESTI, INSTITUTII IN SUBORDINEA MINISTERULUI JUSTITIEI, O AMENINTARE LA ADRESA SIGURANTEI NATIONALE !?

Ultimii doi ani au scos la lumina slabiciunile Directiei Siguranta Detinerii si Regim Penitenciar, din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor,...

Exclusiv4 zile ago

Solicitare de a-i înceta calitatea de „desemnat” a ofițerului de nota 4,09/Cms. șef  Mititelu Daniel este împuternicit de fostul împuternicit inspector șef Terciu Ciprian – Ioan succesiv, timp de 12 luni pe această funcție

Realizam ca nu numai la IPJ Prahova se intampla lucruri „absconse”! (aici) Dacă nu am fi avut observator la concursul...

Exclusiv4 zile ago

Pensionarii militari, foste cadre militare, au sanse in perioada asta, sa dezghete, insa doar pentru ei, actualizarea „soldei de grad”/Pensionarii militari, fosti politisti, spera sa li se aplice si lor/Nicio sansa

Pensionarii militari, foste cadre militare, au sanse in perioada asta, sa dezghete, insa doar pentru ei, actualizarea „soldei de grad”,...

Exclusiv5 zile ago

Un distins cetățean european cu drepturi și libertăți a tăiat anvelopa unei mașini de poliție.

Un distins cetățean european cu drepturi și libertăți, în timp ce se plimba pe străzile din orașul Lupeni, județul Hunedoara...

Exclusiv5 zile ago

Ordinul ministrului bate fisa cadru de la DOP

Sunt IPJ-uri care au inteles ca ordinul MAI 62/2018 trebuie pus in executare, inclusiv pentru sefii de post, indiferent de...

Exclusiv6 zile ago

WHITE TOWER (XXXI – a)/Sub protectia politistilor corupti, gruparea de criminalitate economico-financiar organizata (din dosarul WHITE TOWER) a pus „laba” si pe Termo Ploiesti!/Cum au picat pe interceptări și cine plimba stick-ul cu caietul de sarcini cu preturi gata aranjate …?

De aproape un an, scandalul WHITE TOWER tine prima pagină a ziarelor locale și naționale, dar autoritățile par a închide...

Exclusiv6 zile ago

„Dorel” de la Dolj/DGF cloceste si livreaza inselaciunea

Nici  IPJ Dolj nu a auzit de expresia ” salariul de functie in plata”! DGF cloceste si livreaza inselaciunea iar...

Exclusivo săptămână ago

WHITE TOWER (XXXI)/Modalitatea cum pseudo-ziarisul narcoman, santajist si spagar, Catalin Stavri, locotenenul procurorului „Portocala” a incercat sa il pacaleasca pe procurorul de caz, dupa ce primise MITA mai multe apartamente, prin sotia si mama sa

Scandalul WHITE TOWER este departe de a se termina prea curând. Procurorii fac audieri pe bandă rulantă, iar surse judiciare...

Exclusivo săptămână ago

Avem și noi Mafie?/Fostul politist Frangulea Alexandru – alias „Capitan la 15 ani” a protejat afacerile murdare ale sefilor SRI Prahova

Realitatea este insa ca in nici o tara din lume lupta impotriva infractorilor nu se poate duce cu politisti si...

Exclusivo săptămână ago

Garda de Mediu Prahova si IPJ Prahova nu sunt interesate de sănătatea populației!?/Este o problema de siguranta nationala, de SRI!

In parcarea de la Kaufland Comarnic stationeaza autoturisme cu deseuri periculoase în ele, mai exact cu deseuri medicale? Ce rețele...

Exclusivo săptămână ago

Administrația Națională a Penitenciarelor contabilizează, controlează, sancționează și pe alocuri delirează !

ANP are  un  director al Direcției de Siguranță și Regim Penitenciar capabil să gestioneze situațiile de criză? https://youtu.be/MuYmQpRkw6Q?t=3 Din câte...

Exclusivo săptămână ago

Conform DGF, excelenta a crescut in ianuarie 2024 prin magie, fara sa fie implicat programul de salarizare MAISAL. Asta probabil ca au auzit ei prin targ ca niste fosti sefi BCCO ii ameninta cu plangeri penale pentru modificarea ilegala a programului informatic

Daca nu poti sa-i convingi, zapaceste-i! Un fost sef de financiar mi-a explicat magistral, in cateva cuvinte, tehnica lui Grecu,...

Exclusivo săptămână ago

„Șefii din poliție au imunitate/Îi sfătuim pe agenții de siguranță să refuze să mai semneze procesele-verbale de instruire! Și așa spun procurorii și judecătorii că n-au nicio valoare juridică”

Un procuror și un judecător au „legiferat” falsul intelectual la Poliția Roman! S-a creat un precedent extrem de grav, dezvaluie...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Top Articole Incisiv

error: Articolele nu se pot copia!