Actualitate
EXCLUSIV/Prin HCSAT s-a dat competente SRI in domeniul ‘evaziunii fiscale” dar acest act este doar administrativ si nu are putere de lege sens in care activitatile derulate de SRI nu au acoperire legala
Despre un interviu al ministrului finantelor
http://www.digi24.ro/Emisiuni/Digi24/In+fata+ta/Arhiva+inregistrari/In+fata+ta+29+mai+13+05+2016
Am ramas surprins cand urmarind interviul ministrului finantelor dat in data de 29.05.2016 la un anumit post de televiziune, am auzit, cu totala surpinderea la minutul 28 si 23 secunde, cum demnitarul in cauza afirma faptul ca : „Există evaluări cu privire la evaziunea fiscală, la economia subterană. Evaluările acestea sunt făcute, în special, de instituții care au această posibilitate și mă refer aici la INS (Institutul Național de Statistică n.r) și chiar SRI. În primele patru luni ale anului avem un prejudiciu identificat de 2,9 miliarde lei. Avem măsuri asiguratorii de 1,68 miliarde lei, avem amenzi plus confiscări de 94 milioane lei aferente prejudiciilor anterioare. Avem o diminuare a pierderii fiscale de 569 milioane lei”, a spus Dragu. (Agerpres, dupa o preluare de la DIGI 24).
Din acesta afirmatie rezulta in mod clar ca ANAF, aflata in subordinea Ministerului de Finante, alaturi de structura subordonata DGA _Directia generala Antifrauda, sunt limitati in realizarea rolului institutional consfintit prin lege datorita resurselor materiale si IT, dar nu numai, rol declarat si prin Strategia ANAF 2013 – 2017 , document ce poate fi gasit la adresa (https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Prezentare_R/Strategia_ANAF_2013_2017_V7_1.pdf), referitor la “responsabilitatea de a crea şi menţine o administraţie fiscală eficientă, pentru că fiecare leu colectat de ANAF trebuie să fie încasat rapid şi cu costuri cât mai mici. Este, totodată şi o dovadă a respectului nostru faţă de contribuabili. ANAF va avea în vedere modernizarea sa dar şi stabilitatea sistemului de administrare fiscală… si de combaterea ferma a evaziunii fiscale…”.
Pe acest fond este de neinteles cum poate accepta ministrul finantelor ca evaluari sau studii analitice despre evaziunea fiscala din Romania sa provina de la alte institutii publice care nu au in baza legii atributii/responsabilitati si competente in domeniul infractiunilor de evaziune fiscala sau al fraudelor fiscale, respectiv al evaziunii fiscale ca sintagma. De ce spun evaziune fiscala ca sintagma pentru ca in legislatia aplicabila in tara noastra nu exista nicio definitie normativa a sintagmei “evaziune fiscala”. Mai mult prin singura lege referitoare la prevenirea/combaterea evaziunii fiscale, cum este Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificarile si completarile ulterioare, nu se defineste ce este evaziunea fiscala ci doar faptul ca la “art.1 Prezenta lege instituie măsuri de prevenire şi combatere a infracţiunilor de evaziune fiscală şi a unor infracţiuni aflate în legătură cu acestea.”, iar la art.2 se precizeaza ca :
“În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:
- a) buget general consolidat – ansamblul tuturor bugetelor publice, componente ale sistemului bugetar, agregate şi consolidate pentru a forma un întreg;
- b) contribuabil – orice persoană fizică ori juridică sau orice altă entitate fără personalitate juridică care datorează impozite, taxe, contribuţii şi alte sume bugetului general consolidat;
- c) documente legale – documentele prevăzute de Codul fiscal, Codul de procedură fiscală, Codul vamal, Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, şi de reglementările elaborate pentru punerea în aplicare a acestora;
- d) formulare tipizate cu regim special utilizate în domeniul fiscal – documente legale ale căror tipărire, înseriere şi numerotare se realizează în condiţiile actelor normative în vigoare;
- e) obligaţii fiscale – obligaţiile prevăzute de Codul fiscal şi de Codul de procedură fiscală;
- f) operaţiune fictivă – disimularea realităţii prin crearea aparenţei existenţei unei operaţiuni care în fapt nu există;
- g) organe competente – organele care au atribuţii de efectuare a verificărilor financiare, fiscale sau vamale, potrivit legii, precum şi organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare.
Ca atare este de nepermis ca ministrul finantelor sa faca referire la implicarea altor institutii publice in evaluarea nivelului de evaziune fiscala, fenomen aflat in atentia mai multor entitati juridice de interes statal, dar fara a exista temeiuri juridice, respectiv criterii/indicatori legali de cuantificare, identificare, monitorizare etc. a faptelor de “evaziune fiscala” cu incidenta infractionala sanctionate penal, contraventional sau administrativ, dupa caz.
Oare cum poate chiar INS, respectiv SRI sa emita studii/evaluari despre “evaziunea fiscala” la nivel national si pe baza caror indicatori sau criterii stabilite in mod transparent prin lege (care lege?) au emis datele/informatiile la care face referire ministrul finantelor in interviul recent acordat.
De altfel, SRI nu are, prin legea nr.51/1991 si legea nr.14/1992, stabilite atributii si competente in domeniul “evaziunii fiscale”, cu atat mai mult cu cat Legea 241/2005 vorbeste despre infractiuni de evaziune fiscala, la “art. 9 (1) Constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi următoarele fapte săvârşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale:”, situatie in care SRI nu poate avea nicio ingerinta, intrucat ii este interzis sa efectueze acte de cercetare si urmarire penala, rolul legal in sanctionarea infractionala revenind organelor de urmarire penala, repsectiv Parchetul General si DNA pentru un cuantum de peste 1000000 euro al daunelor materiale…
In acest context cred ca ar trebui atat Primul ministru al Romaniei cat si presedintele Romanieisa se autosesizeze in legatura cu afirmatile ministrului finantelor care s-a referit la faptul ca SRI ofera informatii privitoare la evaziunea fiscala si economia subterana (alta sintagama nedefinita prin lege), informatii care in fapt ar trebui sa aiba caracter secret de stat si sa rezulte dintr-o activitate de informatii legal prevazuta pentru SRI, respectiv care sa se circumscrie art.3 din Legea 51/1991 referitor la enumerarea amenintarilor la adresa securitatii nationale, aspect clar si transparent prevazut fara echivoc de legislatia in materie, dar care nu este in acest sens prevazuta.
De altfel, SRI nu poate obtine informatii depsre “evaziune fiscala si economie subterana”decat prin mijloace legal precizate si nu prin alte canale neautorizate, deci oare cum a reusit doamna ministru Dragu sa primeasca astfel de informatii secrete de la SRI la care a facut referire concreta si cu datele prezentate in emisiunea Tv.?
Ar trebui sa explice public despre acest aspect si ce atribut legal are SRI in domeniul “evaziunii fiscale” atat timp cat lege aplicabila in Romania nu prevedea acest atribut functional al SRI.
Interesant este ca in raporul de activitatate al SRI pentru anul 2012 se precizeaza la pagina 16/40 ca:
“SRI a contribuit şi în anul 2012 la efortul naţional de combatere a infracţiunilor grave de natură economico-financiară, prin activităţi de documentare şi informare a instituţiilor cu competenţe în instrumentarea penală. Pe acest palier, în cadrul formatelor GLO şi GLI (grupuri de lucru interinstituţionale create în conformitate cu Planul Naţional Comun de Acţiune elaborat pentru punerea în aplicare a Hotărârii CSAT nr.69/2010 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale), Serviciul a transmis în total 1.094 informări, dintre care 965 (faţă de 787 în anul precedent) au conţinut posibile elemente constitutive ale unor infracţiuni circumscrise evaziunii fiscale sau aspecte menite să fundamenteze implementarea unor măsuri de contracarare/remediere (efectuarea de controale sau alte măsuri administrative). “
Deci prin HCSAT s-a dat competente SRI in domeniul ‘evaziunii fiscale” dar acest act este doar administrativ si nu are putere de lege sens in care activitatile derulate de SRI nu au acoperire legala intruct hotararaea CSAT ar fi trebuit sa aiba ca urmare o lege adoptata de Parlament sau cel mult o OUG emisa de Guvern si adoptata ulterior in Parlamentul Romaniei, respectiv promulgata de Presedintele Romaniei. Totodata, in acelasi document aterior mentionat veti regasi formulari ale SRI referitoare la :
“În principal, au fost abordate următoarele problematici: – evaziunea fiscală (subsumat formatelor de lucru instituite la nivel naţional prin hotărâri ale CSAT) – pag 23/40; – “evaluarea (trimestrială) a activităţilor desfăşurate sub coordonarea grupului de lucru interinstituţional (constituit în anul 2010) dedicat prevenirii şi contracarării evaziunii fiscale de mare amploare sau generalizate.” Pag 28/40, CNIC a pus în aplicare în cursul anului 2012 un număr de 36.085 acte de autorizare pentru beneficiarii din sistemul de securitate naţională (faţă de 35.678 acte de autorizare în anul precedent, reprezentând o creştere cu 1,14%). din Codul de procedură penală. Activităţile de această natură au fost asigurate pentru toate structurile din sistemul naţional de securitate şi pentru Ministerul Public. Procedura internă de lucru a avut în vedere executarea controlului preventiv de conformitate a actelor de autorizare constând în verificarea îndeplinirii cerinţelor legale şi, respectiv, a corectitudinii datelor. O dinamică foarte uşor pozitivă a caracterizat doar autorizările pentru activităţi coordonate de organele de urmărire şi cercetare penală, pe fondul continuării demersului naţional de contracarare a evaziunii fiscale şi criminalităţii organizate ce afectează volumul veniturilor la bugetul de stat consolidat.”
Se pot trage concluzii referitoare la faptul ca ministrul finantelor a accptat ca SRI sa furnizeze informari de securitate nationala in domeniul “evaziunii fiscale” fara ca aceste informari sa aiba un cadru de legalitate bine definit in legislatia nationala si sa ofere date publice in domeniul in care chiar domnia sa are atributiifunctionale si expres stabilite prin lege. Deci Primul ministru trebuie sa ceara o ancheta in acest domeniu si sa sesizze organel in drept a verifica spusele demnitarului in cauza.
[pdf-embedder url=”https://www.incisivdeprahova.ro/wp-content/uploads/2017/10/nr-8-b.pdf” title=”nr 8 b”]
Actualitate
Rheinmetall achiziționează Loc Performance: Un pas strategic pentru expansiunea pe piața americană
Actualitate
USR, Lasconi și iluzia progresului: O analiză asupra influenței curentului ‘woke’ în România
O ideologie problematică importată
Într-o amplă analiză, Simona Tănăsescu discută despre impactul curentului „woke” în România, evidențiind cum această ideologie, promovată agresiv de partide precum USR, a adus mai mult rău decât bine. În special, Tănăsescu atrage atenția asupra efectelor negative asupra comunităților vulnerabile, inclusiv LGBTQ+, care, în lipsa speranței, s-au agățat de promisiunile unei ideologii care, în realitate, nu le va oferi salvarea.
Promisiuni înșelătoare
Adevărul, așa cum îl prezintă Tănăsescu, este că niciun partid sau niciun curent nu va salva comunitățile marginalizate. Iubirea și identitatea acestor persoane au fost folosite ca instrumente în jocurile politice. „În spatele zâmbetelor politicienilor și a discursurilor despre diversitate, realitatea este că sunteți manipulați,” scrie aceasta, subliniind că ideologia nu a oferit sprijin real, ci a perpetuat problemele.
Efectul devastator al curentului woke
Curentul „woke” nu numai că a eșuat în a aduce schimbări pozitive, dar a creat și mai multă divizare și ură. Sustinătorii acestuia sunt transformați în pioni pe tabla de şah a jocului politic, abandonati când nu mai sunt considerați utili. Exemplele date de Tănăsescu subliniază cum Lasconi a decis să se distanțeze de comunitate atunci când a realizat că nu poate câștiga alegerile folosind această susținere.
Scanarea realității emoționale
Tănăsescu afirmă că curentul „woke” a distrus nu doar relații, ci și conexiuni fundamentale între generații. Nicio lege nu va putea schimba sentimentele părinților sau va umple golurile lăsate de respingerea familială. „Realitatea care doare” nu poate fi ștearsă prin aprobări sociale avute în vedere de politici și campanii.
Fraza centrală a dezamăgirii
„Curentul woke a distrus mai mult decât a construit,” concluzionează Tănăsescu, subliniind tranziția iubirii în marfă de negociat pe scena politică. Comunitățile sunt invitate să se vadă nu ca statistici sau simboluri ale progresului, ci ca indivizi cu nevoi și aspiratii personale.
Apel la acțiune autentică
Tănăsescu face apel la cetățeni să recunoască această manipulare și să nu mai fie pioni într-un sistem care nu le oferă nimic în schimb. Schimbarea adevărată, spune ea, nu începe cu voturi sau petiții, ci cu curajul de a căuta validare interioară și reconectarea cu familiile lor.
Un drum anevoios, dar esențial
Calea spre schimbare reală este dureroasă și poate părea imposibilă, dar este considerată singura care merită efortul. „Restul e doar zgomot. Iar zgomotul, în cele din urmă, se stinge,” concluzionează Tănăsescu, invitând la reflecție asupra valorilor reale și a iubirii care contează cel mai mult.
Actualitate
Expoziția dedicată Revoluției din Decembrie 1989 se deschide la 1 Decembrie, pentru elevii Timișoarei
În urmă cu 35 de ani, Timișoara a schimbat mersul istoriei. A oprit timpul în loc.
De aceea, nu avem voie să uităm, fiind datori să lăsăm în urma noastră grija de a duce mai departe memoria lui Decembrie 1989. De a o lăsa moștenire copiilor noștri.
În acest context, Duminică, 1 Decembrie 2024, la ora 17:00, va avea loc, la Comenduirea Garnizoanei din Piața Libertății, deschiderea pentru elevi a expoziției „’35”, dedicată Revoluției din Decembrie 1989.
Expoziția, care este o producție comună a Societății Timișoara și a Casei de Cultură a Municipiului Timișoara, este adresată atât scenei de artă contemporană, cât și publicului larg, tinerilor – din dorința de a facilita aprofundarea subtilităților unui moment de schimbare a paradigmei socio-politice și culturale din România. Astfel, publicul este invitat și provocat să reflecteze la dinamica puterii, la interacțiuni pierdute, la anxietăți sociale, să privească simultan la trecut și la viitor.
Definită drept „un spațiu și un timp de trecere, între before and after 1989”, expoziția abordează, pe de o parte, divizarea asociată cu controlul și, pe de altă parte, solidaritatea și transformarea – teme relevante nu doar în societate și în politică, ci și în dinamica valorilor și principiilor umane fundamentale. În acest context, viziunea artistului Adrian Florin Pop este completată de experiența trăită a revoluționarului Cătălin Regea, precum și de interpretarea curatorilor Cristina Daju și Mihai Toth, care au resemnificat spațiul simbolic, al vechii Comenduiri a Garnizoanei din Piața Libertății.
Lucrările de artă sunt realizate cu tehnici diverse de la pictură la video, sunet, instalație artistică, folosind ca punct de plecare fotografii și filmări originale.
Calendarul expoziției este următorul:
Duminică, 1 decembrie 2024, ora 17:00 Deschiderea expoziției, pentru elevi
2-16 decembrie 2024, orele 10:00-14:00 Vizite ghidate destinate elevilor
17 decembrie 2024, ora 17:00 Vernisajul oficial al expoziției
17 decembrie 2024-30 ianuarie 2025 Vizite ghidate destinate publicul larg
orele 16:00-20:00
În perioada 2-16 decembrie, vizitarea expoziției este deschisă exclusiv grupurilor de elevi. Aceasta se poate face de luni până vineri, între orele 10:00-14:00, prin rezervare prealabilă, pe mailul office@ccmt.ro
Vizitele programate for fi ghidate de mediatori, prezenți în acest interval orar la sediul Garnizoanei, pentru a facilita înțelegerea, de către elevi, a intenției autorilor.
Parteneri:
Direcția pentru Cultura Timiș, Brigada 18 ISR „Decebal”, Inspectoratul Școlar Județean Timiș, Școala Gimnazială 19 „Avram Iancu”
-
Exclusivacum o zi
Guvernul răspunde criticilor Avocatului Poporului privind pensiile militare
-
Exclusivacum 2 zile
Moștenirea lui Silviu Prigoană: Un labirint al corupției și alianțelor periculoase (II)
-
Exclusivacum 2 zile
Mihai Polițeanu promite legalitate în Ploiești: Acțiuni impotriva ilegalităților în zona Hale și Piețe
-
Exclusivacum 4 zile
Sindicatele din Penitenciare reacționează la declarația lui Ilie Bolojan cu privire la pensiile militare
-
Exclusivacum 3 zile
Acuzații de corupție în procesul de mutare a Polițiștilor de Penitenciare
-
Exclusivacum 3 zile
Moștenirea lui Silviu Prigoană: Un labirint al corupției și alianțelor periculoase
-
Exclusivacum 4 zile
Impactul protestului pensionarilor militari din 29 noiembrie 2024: O privire asupra așteptărilor și cerințelor
-
Exclusivacum 3 zile
Acuzații de abuz și vulnerabilizare în Sistemul Penitenciar: Marian Ilie sub lupa