Actualitate
Să pozezi în apostolul dreptăţii şi să nu sufli o vorbă despre îmbârligarea interlopă cu Tapalagă întru violarea arhivei SIPA (şi nu numai…), peste orice limitări procedurale şi legale, cât tupeu şi câtă rea credinţă poate să-ţi aducă în zestre?
Într-un articol anterior, mă întrebam cu trist subînţeles: „pe mâna cui, în grija cui, e ţara”?
Iată azi un alt exemplu (după cel al generalului cu patru stele Gabriel Oprea), din categoria „buruieni grele şi rele” ce otrăvesc acest popor mai ceva ca mătrăguna şi cucuta.
Monica Macovei este un caz tipic de transfer al cangrenelor puterii de la un regim politic la altul. Putem spune, după atâtea minciuni și uneltiri antiromâneşti cu care şi-a răsplătit ţara până acum, că această fiinţă poartă în atomii ei, spre propășire, ADN-ul securităţii comuniste. Un fel de canal de scurgere mizer, pornit dintr-o latrină a istoriei şi damnat să transporte toată viaţa lui, până unde are acces, dejecţiile oribile ale torţionarismului.
Unii stăpânesc prin har, alţii prin bani; unii prin dragoste, alţii prin înşelăciune. Primitivii însă, brutele şi lepădaţii de Dumnezeu, încearcă să stăpânească prin frică. Prin teroare, prin ameninţări, prin cruzime, prin minciună agresivă.
Unde aţi încadra-o, aici, pe măselariţa noastră cu breton?
Este bine cunoscut faptul că principalul instrument de torturare fizică și morală a românilor, în vremea securității comuniste, era procurorul politic. Monica Macovei a fost procuror politic în acele vremuri. Mai mult chiar, a rămas procuror politic și în ceața sângerie a evenimentelor din decembrie 1989, când ancheta revoluționari provocatori de „dezordini sociale” de pe poziția apărătorului valorilor roşii.
În semn de recunoaștere și apreciere a cromozomilor regimului de teroare pe care Monica Macovei îi purta în limfă, ca şi el, Traian Băsescu a numit-o pe respectiva buruiană Ministru al Justiției. Pe post de uter purtător al unui monstru programat, ticluit după chipul și asemănarea progenitorilor săi: viitorul DNA.
Nu i se spune Monicăi Macovei „mama DNA”? Ba bine că nu! Şi, încă, cu cât temei!
Primul lucru pe care acest uter în misiune l-a făcut, odată înscăunat ministru, a fost să-și urmeze instinctele atavice: și-a băgat cu grăbire (și fără certificat ORNIS) nasul în arhiva SIPA pentru a adulmeca, a savura și a asimila mizeriile de acolo. În vederea terorizării și șantajării cu ele a colegilor săi, magistrații (era să zic „academicienii”), pentru a-i da monstrului necesara monstruozitate.
Toată justiția „liberă” pe care Monica Macovei a avortat-o apoi, cu titlu de naştere legală şi la termen, s-a fundamentat pe exploatarea și valorificarea ilicită, în interes de clan (clanul băsist), a notelor informative din arhiva SIPA.
Nu o să fac eu, aici, inventarul păcatelor profesionale ale acestei femei. Cei interesați cu adevărat de politică și de istoria recentă a justiției române mutilată în esenţa ei de această măselariţă cu breton, le cunosc prea bine. Iar cei care îi construiesc necondiționat socluri, pentru că sunt complici, ticăloşi or neinformaţi, nici nu merită efortul vreunei demonstrații. Tot ce merită aceștia (și chiar primesc) este rușinea de a a fi asociați, peste timp, unei atât de profunde erori.
Cu cât Laura Kovesi și DNA se afundă mai mult în propriile abuzuri și minciuni, cu atât Monica Macovei, uterul ce a purtat aceste două orori prin inseminare artificială (cine să-l fecundeze natural?), se comportă mai agresiv și mai irațional. Cu tupeul specific aroganţilor seci, care, o vreme, s-au crezut atotputernici (vezi şi Traian Băsescu).
Să-i organizezi baie de imagine la Bruxelles protectoarei lui Portocală şi temerarei luptătoare anticorupţie care nu are curajul să recunoască nici măcar că există (fie şi în sufrageria lui Oprea), ce poate fi autodenunţ de complicitate la poliţie politică mai convingător?
Să pozezi în apostolul dreptăţii şi să nu sufli o vorbă despre îmbârligarea interlopă cu Tapalagă întru violarea arhivei SIPA (şi nu numai…), peste orice limitări procedurale şi legale, cât tupeu şi câtă rea credinţă poate să-ţi aducă în zestre?
Să susţii din pur deviaţionism visceral, fără cea mai mică probă, că poporul tău e unul de borfaşi, care a mobilizat, graţie predispoziţiei lui infracţionale, peste 1,5 milioane de trişori pentru a deturna votul unui referendum, apoi să preamăreşti instrumentul unei oribile discriminări a României, pe numele său MCV, doar pentru că el serveşte de paravan unor abuzuri juridice fără precedent în lumea civilizată, unde anume te poate situa faţă de obârşia ta decât în deşertul repudierii apatride?
Cel mai supărător la o astfel de fiinţă, cu un astfel de comportament, nu este scopul disolut, asumat antinaţional, ci stindardul nobil sub care îşi plasează turpitudinea. Abjecta trădare se face în numele adevărului şi dreptăţii.
„Spre adevăr şi dreptate prin tupeu şi rea credinţă”. Iată iluzia aberantă a unui canal de scurgere deghizat în europarlamentar.
Trebuie să recunoaştem că ar putea fi o bună mantră satanistă.
Sau sorosistă?
Monica Macovei, Raluca Prună, Laura Kovesi, Cristina Guseth…
Ce galerie de harpii. Tocmai bune pentru edificarea unei societăţi deschise, evident!
O Societate deschisă întru anihilarea identităţii naţionale.
La dracu’!
Vade Retro Satana! (COMENTARIU DE CONTELE DE SAINT GERMAIN (PRELUARE BLOG).
Actualitate
Sardinia: Acolo unde piloții de vânătoare învață să gândească, nu doar să zboare
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală
Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
-
Exclusivacum 4 zileBurcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Exclusivacum 18 oreCircul Teoroc își joacă ultima reprezentație: Lacrimi sindicale pentru „Finu” și un grad de chestor confiscat de la obraz!
-
Ancheteacum 4 zileANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 2 zileBăicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 4 zilePenitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 3 zileProtest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum o ziPenitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi
-
Exclusivacum 3 zileJilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!



