Actualitate
EXCLUSIV/ Din culisele jafului de la CNAS: Cum și-a îmbogățit finul lui George Maior un prieten din SRI cu 40 milioane de euro/66 de milioane de euro cu vărul lui Coldea

O investigatie extraordinara a celor de la Romania Libera confirma dezvaluirile noastre cu privire la varul lui Coldea.
În spatele faptelor din dosarul DNA de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate stau prietenii de pradă stupefiante. Una dintre acestea s-a legat între finul și fostul prim-consilier al lui George Maior la SRI, Nicolae Sergiu Ciobanu, și Victor Matei.
Ciobanu s-a lăudat că l-a ajutat pe Matei să devină profesor la Academia Națională de Informații a Serviciului Român de Informații. După ce a intrat în sistem, acesta din urmă s-a pricopsit cu un contract de cinci milioane euro pentru o lucrare la un hotel al SRI.
Într-adevăr, „constructorul de spitale” (așa cum apare numit în stenogramele interceptărilor din dosarul DNA) Victor Matei administrează firma General Service Grup 98. Iar această societate a obținut peste 50 de contracte cu statul, a căror valoare depășește 40 de milioane euro. Mai mult, firma lui Matei a fost asociată cu o altă societate controversată, Medicare Tehnics SA, la care a fost director general Tudor George Coldea, vărul generalului Florian Coldea, fost prim-adjunct al SRI.
Finul – în arest, nașul – în SUA
Actualul ambasador al României în SUA, George Maior, a fost consiliat de finul său, Nicolae Sergiu -Ciobanu, în perioada în care a fost secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale, dar și pe perioada în care a condus Serviciul Român de Informații.
Ciobanu se lăuda că a fost prim-consilier la cabinetul lui George Maior de la SRI.
După ce Maior a plecat la Ambasada României din SUA, Ciobanu a tras sforile în sistemul de sănătate. Recent, a fost arestat preventiv pentru 30 de zile în dosarul în care procurorii Direcției Naționale Anticorupție investighează decontările ilegale de la Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului București. Paguba adusă statului este de aproximativ trei milioane de euro.
Spovedania lui Ciobanu
Nicolae Ciobanu i-a mărturisit unui colaborator al DNA cum a tras sforile pentru ca un „constructor de spitale”, Victor Matei, să ajungă profesor la Academia de Informații a Serviciului Român de Informații. Iată câteva dintre zicerile finului lui Maior, așa cum apar acestea în dosarul DNA: „Păi, da’ în sănătate nu… există un domeniu unde să nu cunosc sau să nu mă mișc, pentru că, de atâția ani de zile, am avut tot felul de contacte cu… Chiar vorbeam cu ăsta, cu… nu știu dacă-l știți pe Matei Victor. El e un constructor de spitale”; „Și pe VICTOR l-am dus profesor la Academia Națională de Informații”; „SRI-ul are și el o academie. Și l-am dus profesor acolo. El preda și la sociologie, «Managementul crizelor»”, „L-am dus acolo, și-a creat o bază, și-a creat o… anumite situații, nu știu ce, nu știu cum, ca anul trecut să participe la o licitație… pentru un hotel al SRI-ului, care erau… e o lucrare de vreo cinci milioane de euro. Deci, pentru orice constructor, cinci milioane de euro sunt niște bani”.
Hop și “Maramureș”, hotelul SRI!
În anul 2016, Serviciul Român de Informații a organizat, într-adevăr, o licitație pentru reabilitarea și modernizarea „căminului garnizoană Maramureș – Olimp”, aflat pe litoralul românesc. Hotelul “Maramureș” (de 13 etaje și 220 de camere) a ajuns în posesia SRI în anul 2015, printr-o hotărâre de Guvern. Până atunci, a fost “plimbat” de la Ministerul de Interne la Agenția Națională a Funcționarilor Publici, care nu l-a folosit și l-a lăsat în paragină.
În lei, contractul e de 21 de milioane
Contractul (în valoare de peste 20,8 milioane lei, adică în jur de cinci milioane de euro) a fost atribuit General Service Grup 98, din București. Firma poate subcontracta doar 0,94% din contract pentru proiectarea și execuția de lucrări instalații de semnalizare în caz de incendiu, proiectare și execuție lucrări sisteme de alarmare împotriva efracției, proiectare și execuție lucrări sisteme de limitare și stingere a incendiilor.
După ce va fi renovat, hotelul “Maramureș” va trece de la două la trei stele și va fi destinat doar pentru relaxarea angajaților SRI și a familiilor acestora.
Peste 40 de milioane euro de la stat
Firma General Service Grup 98 este patronată în acte de către Constantin I. Matei, în vârstă de 89 de ani. Însă este administrată de Victor Matei, despre care Ciobanu spunea că l-a făcut profesor la Academia de Informații a SRI.
Din informațiile disponibile în Sistemul Electronic de Achiziții Publice reiese că firma General Service Grup 98 a beneficiat de peste 50 de contracte publice, a căror valoare se învârte în jurul sumei de 40 de milioane euro.
Printre instituțiile publice care au oferit contracte firmei lui Matei se află Institutul Oncologic „Alexandru Trestioreanu”, care a plătit peste 6,5 milioane de euro pentru lucrări de reparații și renovare a institutului. Primăria Municipiului București a plătit aproximativ un milion de euro pentru consolidarea și restaurarea Observatorului Astronomic.
Firma a mai primit contracte de la Metrorex, Registrul Auto Român, Institutul Parhon, Poșta Română, RATB, Teatrul Metropolis, Apa Nova, Agenția Naționale pentru Locuințe etc.
444.000 euro de la Academia SRI
În anul 2014, firma lui Matei a primit un contract de 444.000 de euro de la Unitatea Militară 0418, din București. Adică exact de la Academia de Informații „Mihai Viteazu”, aflată în subordinea Serviciului Român de Informații. Chiar instituția la care Matei preda „Managementul crizelor”.
Contractul a fost atribuit firmei lui Matei pentru reabilitarea Laboratorului de Simulare și Modelare Virtuală, care consta în refacerea în totalitate a finisajelor interioare, refacerea finisajelor la grupurile sanitare și a culoarului, înlocuirea tâmplăriei interioare, refacerea instalațiilor electrice și curenți slabi.
66 de milioane de euro cu vărul lui Coldea
„Constructorul de spitale” Victor Matei a obținut peste 11,4 milioane de euro de la Consiliul Județean Ilfov, condus de liberalul Marian Petrache, pentru reabilitarea, modernizarea și echiparea Spitalului Județean de Urgență Ilfov. Contractul a fost semnat cu asocierea dintre firmele General Service Grup 98 (lider de asociere), Medicare Tehnics SA și Vavian Trading.
Controversata firmă Medicare Tehnics SA l-a avut ca director general pe Tudor George Coldea, vărul generalului Florian Coldea, fost prim-adjunct al SRI. În plus, Medicare Tehnics construiește și spitalul orășenesc din Mioveni, a cărui valoare a fost calculată la peste 55 de milioane euro. Practic, protejatul lui Nicolae Ciobanu, Victor Matei, este asociat cu o firmă care a fost controlată de vărul generalului Florian Coldea, de la SRI.
Licitația din Ilfov, contestată. Inutil
În anul 2014, licitația câștigată de General Service Grup 98 pentru reabilitarea și modernizarea Spitalului Județean Ilfov a fost contestată la Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC). Una dintre firmele contestatoare a solicitat „anularea deciziei autorităţii contractante de declarare a ofertei sale necâştigătoare comunicată prin adresa nr. 4688/24.04.2014, a deciziei de stabilire a ofertei câştigătoare, obligarea autorităţii contractante la reevaluarea ofertei desemnate câştigătoare de la etapa verificării admisibilităţii acesteia, precum şi anularea raportului procedurii şi a actelor subsecvente acestuia, inclusiv a adreselor de comunicare a rezultatului procedurii de atribuire”.
În urma acestei contestații, CNSC a admis contestația și a obligat Consiliul Județean Ilfov să reevalueze oferta câștigătoare. După evaluare, însă, contractul a fost atribuit tot societăților strânse în jurul firmei lui Matei.
Firma condusă de vărul lui Coldea, 55 de milioane de euro
În campania electorală din 2012, primarul Mioveniului, pesedistul Ion Georgescu, le-a promis localnicilor că va construi un spital modern dacă îl vor vota din nou. Și s-a ținut de cuvânt: a organizat o licitație pentru construirea spitalului orășenesc „Sf. Spiridon”. Contractul a fost atribuit firmei Medicare Technics SA. Oferta acesteia, pentru realizarea spitalului „la cheie”, era de 244 milioane lei, adică în jur de 55 milioane euro.
Acționarul majoritar al firmei -este un off-shore cipriot, Compenia Associates Limited, reprezentat de Mugurel Stancu. Același Stancu apare ca martor în mai multe dosare de corupție. În cel mai răsunător dintre acestea, Stancu a fost martor în calitate de reprezentant al firmei CC MED. Această firmă i-a dat, conform DNA, o parte -consistentă dintr-o șpagă de patru milioane euro medicului Șerban Brădișteanu pentru trucarea unei achiziții de echipament medical.
Director general la firma Medicare Technics SA a fost Tudor George Coldea, vărul generalului Florian Coldea, fost prim-adjunct al SRI.
Fiul generalului Cârstocea și scandalul Hexipharma
Din consorţiul care a câștigat contractul pentru construcţia spitalului orășenesc din Mioveni face parte și firma Eyecom Medical, care îi aparţine lui Ioan Răzvan Cârstocea. Acesta este fiul generalului Benone Cârstocea (decedat în 2011), fost șef al Societăţii Române de Oftalmologie.
Generalul Cârstocea a condus și clinica de oftalmologie a Spitalului Militar Central, dar a înfiinţat și clinica privată Laser Optics. La această clinică privată lucrează și locotenent-colonelul Ovidiu Mușat, oftalmolog la Spitalul Militar. Mușat a semnat mai multe lucrări știinţifice împreună cu Uliana Ochinciuc. Aceasta din urmă a fost soţia lui Dan Condrea, patronul firmei Hexi Pharma, companie -implicată în scandalul dezinfectanţilor diluaţi. Dan Condrea a murit într-un accident de circulaţie, în timp ce presa dezvăluia afacerile penale și conexiunile cu serviciile secrete ale acestuia. Întâmplător sau nu, Ioan Răzvan Cârstocea și-a extins afacerile și în Republica Moldova, unde a livrat ambulanţe pentru Serviciul de Asistenţă Medicală de Urgenţă de la Chișinău.
PENAL. Decontări fictive de trei milioane de euro
Fostul şef al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Marian Burcea, fostul președinte al Casei de Asigurări de Sănătate București, Lucian Vasile Bara, directorul executiv al CASMB, Ion-Răzvan Geambașu, președintele CASMB, Ovidiu Muntean, și alte nouă persoane au fost arestate preventiv de magistrații de la Curtea de Apel București, la solicitarea procurorilor DNA. Motivul? Au devalizat bugetul Casei de Asigurări de Sănătate București cu suma de trei milioane euro. Cum? Prin decontarea ilegală a unor servicii de îngrijiri medicale la domiciliu fictive, inclusiv pe baza unor dosare medicale întocmite în fals, cu implicarea unor funcționari din cadrul CSAMB. „În multe situații, dosarele medicale cu pacienți fictivi au avut prioritate la decontare și aprobare, în timp ce solicitările pacienților asigurați care, în mod real, ar fi avut dreptul să beneficieze de servicii medicale la domiciliu erau refuzate. Pentru evitarea depistării fraudelor se întocmeau, în fals, raportări lunare de servicii medicale necesare decontărilor, iar în paralel erau introduse și șterse date din sistemul informatic unic integrat al CNAS prin accesarea fără drept a acestuia, astfel încât în sistem să apară că serviciile medicale au fost efectuate în realitate”, spun procurorii DNA.
INTERCEPTĂRI. Finul lui Maior construia rețele de influență
Finul lui George Maior, Nicolae Sergiu Ciobanu, s-a lăudat că are pensie de 10.800 lei și salariu de 9.400 lei. Dar, după cum arată interceptările din dosarul DNA, Ciobanu se ocupa și cu alte lucruri: „Eu lucrez din anul 2000 cu MAIOR, cu MAIOR ăsta. El când a fost numit la SRI, eu am fost primul lui consilier, prim-consilier al directorului SRI. Deci, eu am plecat pentru că n-au vrut să…”; „Toţi au avut probleme ca să fie ajutaţi, printre care şi BURCEA. Să ajungă la Casă, ar trebui să ajungă şi el la mine. Eu l-am împrietenit cu familia…”; „Nu vorbesc de acuma, eu vorbesc din anii 2000. Eu vorbesc din anul 2004, din 2003, 2004, vorbesc de ani. De atunci vorbesc eu, că atunci a fost pus BURCEA pe linie dreaptă cu cine trebuie. Şi fiecare, ca să ajungă…”; “Şi… încă odată îţi spun. Eu nu am comunicat cu el pân’ mesaje, pân’ d-astea, pân’ nu ştiu ce. El îi spunea lu’ nevastă-sa: «Vezi că vreau să mă văd şi eu cu SERGIU. Vreau să mă ajute şi pe mine SERGIU acolo, vreau să nu ştiu, stau…». Păi, Iana cum crezi că ajuns el unde a ajuns? Pân’ cine a ajuns? Pân’ dracu’!? Nu tot pân’ mine a ajuns!?“.
PEDIGREE. Victor Matei, doctor în Științe Militare
Afaceristul Victor Matei a absolvit Institutul Politehnic din București (1988), are studii postuniversitare la Colegiul Național de Apărare (2004) și a devenit doctor în Științe Militare la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (2008) și în Relații Economice Internaționale la Universitatea din Craiova (2008). Este profesor universitar doctor la Masterul de Studii de Securitate din cadrul Universității din București și Facultatea de Informații, specializările Psihologie-Informații și Studii de Securitate și Informații. A fost consilier la Ministerul Sănătății pe probleme de patrimoniu, investiții și logistică în perioada 2002-2004, în mandatul de premier al lui Adrian Năstase. În acei ani, Ministerul Sănătății a fost condus de Daniela Bartoș, Mircea Beuran, Ionel Blănculescu și Ovidiu Brânzan. Ulterior, Matei a fost consilier onorific al ministrului Transporturilor în mandatul ministrului Ioan Rus.
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 3 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 22 de ore
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 2 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 3 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!
-
Exclusivacum 4 zile
ÎCCJ clarifică drepturile funcționarilor publici în cazul sancțiunilor disciplinare: Cercetare prealabilă și audiere obligatorii chiar și pentru „mustrarea scrisă”