Actualitate
Sereistul Cozma, altă Baba Vanga în straie militare/”Pompierii” din servicii incep sa dea foc Romaniei?


„ANACONDA” inventata de Baba Vanga în straie militare
O informație-șoc lansată în acest week-end aproape de la cel mai înalt nivel în domeniu ar trebui să bage în sperieți întreaga Românie, pînă în măduva oaselor. Mai exact, fostul șef al Direcției Antitero din SRI, gen.Sorin Cozma, anunță românii să fie pregătiți curînd pentru ”recepționarea” a jumătate de milion de refugiați musulmani, care nu doar aduc cu ei problemele specifice, dar au mai pus ochii și pe slujbele noastre. Mai degrabă decît a lua în serios profețiile apocaliptice ale generalului recent debarcat din SRI, am spune că ne aflăm, din nou, în fața unui caz de incediere a blocului chiar de către pompierii amenințați cu disponibilizări.
La Festivalul de Film şi Istorii Rîşnov, derulat în acest week-end, generalul de brigada (r) Sorin Gabriel Cozma, fostul sef al Direcţiei Generale Prevenire şi Combatere Terorism din cadrul SRI, a susținut o prelegere despre fenomenul globalizării terorismului. În cadrul acesteia, pe lîngă o serie de afirmații plate și chiar contradictorii – România ba e afectată, ba nu e afectată de terorism, radicalizarea românilor ba e în creștere, ba nu e etc – recent pensionatul general a făcut și o afirmație șocantă, cu aparentă valoare de informație, grație modului în care a fost formulată:
“Valurile de emigranti vor lovi si Romania. E Romania pregatita sa primeasca 500.000 de musulmani? Vorbim de femei, copii, oameni normali care au patimit foarte mult in tarile lor. Vom fi sau nu pregatiti? Va trebui sa dam un raspuns la problema aceasta. Avem o lipsa de forta de munca acuta. Istoric, Romania nu s-a mai confruntat cu asemenea pregatita(sic). Suntem pregatiti sa facem switch-ul (schimbarea n.n.)?”
“Problema nu e ca nu avem solutii de lupta antitero, avem nevoie si de o legislatie care sa sustina aceste eforturi. Si aici ma refer mai ales la resursa juridica. Daca si resursa juridica ne va ajuta, putem schimba, diminua trendul atentatelor teroriste. Desi ne-am miscat greu in Europa, e multa birocratie, avem totusi un trend in crestere din punct de vedere a gasirii solutiilor juridice care sa ne ajute. Si nu vorbesc sub nici o forma de legislatie care sa restranga libertatile fundamentele, drepturile omului” a mai spus Cozma.
Să o luăm metodic: la reuniunea JAI (Justiție și Afaceri Interne) de la Bruxelles, de acum un an și jumătate, României i-a fost alocată o cotă de imigranți de cca.6.500, chestiune deloc bine primită nici de președintele Iohannis și nici de premierul Dacian Cioloș.
Zilele trecute, tocmai am aflat că țara noastră riscă să fie sancționată de către Comisia Europeană pentru că, din cota sus-pomenită, nu a îndeplinit nici jumătate, astfel că i-a mai rămas o lună pînă la termenul-limită din septembrie pentru a aduce restul de 3.546 emigranți pe teritoriul său.
Din 2015 pînă azi, deci, țara noastră abia de a acceptat vreo 3000 de suflete.
De unde și cum ar urma să vină cei 500.000 de musulmani invocați de general?
(Ca o paranteză, de unde știe cu atîta precizie religia lor, poate un sfert dintre ei ar fi creștini?)
Nu știm, deocamdată, amănunte, pentru că generalul nu le-a furnizat.
Dar ne amintim că, acum doi ani, în septembrie, fix aceeași cifră era avansată ca prăvălindu-se peste România în următoarele șase luni de un nume ”de prestigiu”: teroristul internațional Omar Hayssam, într-o postare pe Facebook de după gratii:
”Considerand fluxul de migranti din tari precum Serbia si Ungaria, in opinia mea, Romania se va confrunta cu un val de refugiati de peste 3.000 de persoane pe zi, in urmatoarele sase luni. Evenimentele din Orientul mai mult sau mai putin apropiat si situatia dintr-o suma de spatii vecine celui european implica o panica acuta in randul populatiei si miscari spectaculoase a mari mase de oameni. Europa Occidentala se va preocupa de administrarea crizei refugiatilor in parametri existenti si va soma tari de granita ale Uniunii, ca Romania, sa-si asume excedentul de migranti pe speze proprii” afirma Hayssam.
Au trecut doi ani și nu s-a prăvălit deloc Orientul peste noi.
Și totuși, ditamai generalul din SRI, specialist în anti-terorism, ne bagă azi pe gît scenariul Hayssam, cu o addenda: românii riscă să rămînă și fără locuri de muncă din cauza invaziei musulmane.
Ce să-l fi apucat pe fostul om de încredere al lui Coldea?
Foarte probabil, nimic. Decît o spaimă legată de viitorul propriu și personal. Și nu doar al său, ci și al altora din servicii, trimiși sau ieșiți de bună voie la pensie în ultima perioadă.
Cozma aprinde torța pericolelor care stau la pîndă la granița scumpei patrii pentru a îndulci hapul informațiilor profund deranjante pentru marele public.
Acelea că mare parte dintre pensionații de lux sunt reangajați imediat în structuri, cumulînd pensia specială cu salariul.
Or, cu asemenea amenințări la hotar, cum să te dispensezi de floarea serviciilor?
Păi nu ar fi ăsta un act de trădare, de sabotare a propriei siguranțe naționale?
Scepticilor vizavi de acest scenariu le vom aminti un caz similar concret și spectaculos, totodată.
Se știe că între 1990 şi 2000, a fost derulat un amplu proces de restructurare a armatei, conform cerințelor NATO, programat în trei etape și care trebuia să aibă ca rezultat reducerea efectivelor armatei României de la 320.000 de funcţii militare, în anul 1990, la 112.000 de funcţii militare, la începutul anului 2005.
Din păcate, trimiterea șefilor militari la vatră s-a dovedit extrem de dificilă, astfel că, pe la jumătatea anului 2000, s-a constatat că reforma e departe de a se fi realizat și trebuie luate măsuri de accelerare a ei. Finalmente, se știe că s-a recurs la metoda alocării unor sume uriașe de bani militarilor care acceptau să treacă anticipat în rezervă, dar altceva voiam să punctăm.
Mai precis, faptul că, pe fondul agitației produse de reducerea drastică a efectivelor armatei, șeful
Marelui Stat Major, generalul de corp de armată Mircea Chelaru, a susținut, la data de 27 octombrie 2000, o conferință extraordinară de presă în care a afirmat că CSAT urmărește și protejează activitatea grupărilor mafiote din Dobrogea și Oltenia, contribuind astfel la “enclavizarea României”. De asemenea, el a susținut că există o serioasă amenințare la adresa securității naționale, urmărind desprinderea Dobrogei de România și care ar necesita o ripostă militară. Tot el a sugerat în declarațiile sale că “restructurarea Armatei de dragul intrării în NATO este o formă de reconstituire a unui control autoritar în România”.
Mesajul lui Chelaru – un exponent al curentului peremisto-peunerist – era simplu: ăștia stau să ne rupă țărișoara în bucăți și NATO, pe mînă cu CSAT, ne hăcuie de zor efectivele militare, ca să rămînem descoperiți în fața dușmanului.
Deloc impresionați, mai-marii statului de atunci l-au tras cîteva zile mai tîrziu pe linie moartă, așa că am rămas și cu oltenii și cu dobrogenii pe cap, pe mai departe, ne-enclavizați.
În cazul sereistului Cozma, altă Baba Vanga în straie militare, avantajul e că omul deja a fost tras pe linie moartă, zilele trecute.
Și recomandat, probabil, ar fi să și rămînă așa. (Bogdan Tiberiu Iacob)
„Domnilor de la SRI nu le dispare niciodată tupeul. Este un fel de izvor nesecat. Exemplu: domnul Sorin Cozma, mega şeful Direcţiei Antitero din SRI, în prezent, irelevant.
Domnul general de brigadă cu o stea Cozma Sorin-Gabriel, apropiat al fostului prim adjunct, Florian Coldea/ pensionar, a ieşit la pensie, la cerere, chiar în această săptămână, pentru bănuţi cu mega pensie plătită din fonduri publice. Acelaşi domn Cozma este chiar cel care ancheta la ordinul lui Coldea jurnalişti care scriu de afacerile SRI- spital SRI, neştiindu-se nici până acum în ce bază legală au făcut-o.
Niciun cuvânt despre pensiile militare, niciun cuvânt despre situaţie, niciun cuvânt despre bănuţi pentru că dânsul este chiar beneficiar, niciun cuvânt despre anchetele pe presă de la SRI făcute chiar de dânsul la ordinul lui Coldea, niciun cuvânt despre şpaga de la Ghiţă a prietenului şi şefului său. Nimic, nada. Astăzi vine însă ca o floricică şi filosofează doct despre “valurile de emigranţi” şi 500.000 de musulmani. Impertinenţa la unii oameni nu are limite”, scrie si Sorina Matei pe Facebook.
Actualitate
Creșterea pieței de împrumuturi online în România

Într-o perioadă în care viteza dictează ritmul vieții, românii caută tot mai des soluții financiare rapide, sigure și ușor de accesat. Digitalizarea a schimbat profund felul în care oamenii interacționează cu instituțiile financiare, iar împrumuturile online au devenit o alternativă viabilă la metodele tradiționale oferite de bănci. Statisticile recente arată că în 2024 peste 45% dintre cererile de creditare din România au fost procesate online, o creștere semnificativă față de anii precedenți. Această tendință este alimentată de dezvoltarea sectorului IFN (Instituții Financiare Non-Bancare) și de apariția platformelor digitale care facilitează compararea ofertelor și trimiterea aplicațiilor fără birocrație.
Instituțiile Financiare Non-Bancare oferă flexibilitate și transparență. Acestea nu cer garanții mari și pun accent pe viteză: aprobarea se face uneori în mai puțin de 30 de minute. Pentru românii care au nevoie de o sumă mică pentru cheltuieli urgente, un împrumut online poate fi o soluție ideală.
Un exemplu concret este platforma BaniGo, care permite utilizatorilor să compare împrumuturi rapide online prin BaniGo și să aleagă oferta cea mai avantajoasă dintre mai multe IFN-uri licențiate. Platforma reunește date despre dobânzi, comisioane și termene de rambursare, oferind o imagine completă și obiectivă asupra pieței.
Spre deosebire de site-urile individuale ale IFN-urilor, BaniGo funcționează ca un marketplace financiar, unde transparența este esențială. Utilizatorii pot filtra ofertele după valoarea împrumutului, durata creditului și tipul de produs financiar, economisind timp și evitând ofertele care nu corespund nevoilor lor.Creșterea popularității împrumuturilor rapide online are și o dimensiune socială: oamenii care nu se calificau pentru un credit bancar pot acum accesa fonduri prin IFN-uri. Tinerii freelanceri, micii antreprenori sau persoanele cu venituri variabile sunt segmentele care profită cel mai mult de această schimbare. Potrivit unor analize efectuate de Banca Națională a României, piața IFN-urilor a crescut cu peste 18% în ultimii trei ani. Acest lucru reflectă nu doar cererea tot mai mare, ci și încrederea consumatorilor în platformele digitale, consolidate prin politici clare de confidențialitate și transparență.
Desigur, accesul facil la credite aduce și provocări. Experții financiari avertizează că lipsa educației financiare poate duce la decizii impulsive și la supraîndatorare. De aceea, este important ca fiecare solicitant să citească cu atenție termenii contractuali și să înțeleagă costul total al creditului, inclusiv DAE (Dobânda Anuală Efectivă). Pentru a evita riscurile, specialiștii recomandă alegerea IFN-urilor care sunt autorizate de BNR și care afișează toate condițiile pe site. Un alt sfat util este verificarea reputației companiei online și consultarea recenziilor altor clienți. Transparența este un indicator puternic al seriozității unei instituții financiare. Un avantaj major al platformelor precum BaniGo este faptul că oferă informații agregate, reducând riscul de a alege o ofertă incorectă. Prin intermediul unei singure aplicații, utilizatorii pot vizualiza zeci de produse și pot selecta soluția potrivită în funcție de venit, sumă dorită și perioada de rambursare.
De asemenea, legislația IFN-urilor din România a fost actualizată pentru a asigura protecția consumatorilor. Instituțiile trebuie să comunice clar toate comisioanele și să aplice dobânzi în limitele stabilite de lege. Acest cadru legal întărește încrederea clienților și limitează practicile abuzive din trecut.
Tehnologia joacă un rol tot mai important în procesul de creditare. Sistemele de scoring bazate pe inteligență artificială permit o analiză rapidă și mai precisă a profilului solicitantului. Astfel, timpul de aprobare s-a redus de la câteva zile la câteva minute, fără a compromite securitatea datelor.
Un alt aspect important este confidențialitatea. Platformele moderne folosesc conexiuni criptate și respectă reglementările GDPR pentru protecția datelor personale. Asta înseamnă că informațiile utilizatorilor sunt tratate cu aceeași grijă ca în cazul instituțiilor bancare tradiționale.
Impactul economic al digitalizării creditelor rapide este semnificativ. Potrivit unui raport publicat de Asociația Română a IFN-urilor, peste 1,2 milioane de români au accesat cel puțin un credit online în ultimii doi ani. Aceasta a generat o infuzie de lichidități în economie de peste 4 miliarde de lei, stimulând consumul și sprijinind micile afaceri.
Economiștii consideră că împrumuturile rapide contribuie la menținerea echilibrului macroeconomic, mai ales în perioade de incertitudine. Prin furnizarea de finanțări rapide, IFN-urile ajută la menținerea activității economice și la evitarea blocajelor în lanțurile de plată.
Într-un interviu recent, expertul financiar Andrei Mureșan a declarat: „Digitalizarea creditării nu înseamnă doar viteză, ci și responsabilitate. Platformele moderne pot analiza mai bine comportamentul financiar și pot oferi recomandări personalizate, contribuind la o economie mai stabilă.”
Totuși, Mureșan subliniază că educația financiară rămâne cheia. „Nicio platformă nu poate înlocui discernământul uman. O decizie de credit trebuie luată informat, ținând cont de veniturile reale și de planurile de rambursare.” Pe termen lung, specialiștii anticipează o convergență între băncile tradiționale și IFN-uri. Este posibil ca în următorii ani să apară produse hibride – credite rapide cu dobânzi mai mici, dar procesate integral online. Această evoluție ar putea transforma radical peisajul financiar românesc.
În plus, competiția între IFN-uri determină scăderea costurilor pentru consumatori. Fiecare instituție încearcă să atragă clienți prin oferte mai flexibile, termene de rambursare personalizate și interfețe tot mai intuitive. Rezultatul este o piață mai dinamică, mai transparentă și mai adaptată nevoilor reale ale oamenilor.
Pentru cei care iau în considerare un împrumut online, iată câteva recomandări practice: 1. Analizează venitul lunar și stabilește un buget realist pentru rambursare. 2. Compară ofertele de la mai multe IFN-uri. 3. Verifică DAE și eventualele costuri ascunse. 4. Citește recenziile și asigură-te că platforma folosită este securizată. În concluzie, piața de împrumuturi rapide online din România este într-o expansiune accelerată. Prin combinarea tehnologiei cu responsabilitatea financiară, consumatorii pot beneficia de soluții moderne, rapide și sigure. Platforme precum BaniGo contribuie la democratizarea accesului la finanțare și la creșterea nivelului de educație financiară. Viitorul aparține celor care știu să folosească inteligent aceste instrumente.
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
-
Exclusivacum 3 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum o zi
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 3 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 13 ore
Penitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi
-
Exclusivacum 4 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!