Actualitate
Senatorii PNL au sesizat marți, 23 mai Curtea Constituțională cu privire la modificările aduse mecanismului de numire în funcție a directorului Direcției Generale de Protecție Internă (DGPI)

„Domnului Valer DORNEANU,
Preşedintele Curţii Constituţionale
Stimate domnule Preşedinte,
În temeiul art. 146 lit. a) din Constituţia României, al art. 11 lit. a) raportat la art. 15, alin. (1) din Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, parlamentarii enumeraţi în tabelul anexat formulează prezenta
SESIZARE DE NECONSTITUŢIONALITATE
cu privire la Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 76/2016 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Direcţiei Generale de Protecţie Internă a Ministerului Afacerilor Interne, (Camera Deputaților Pl x.9/01.02.2017- Senat: L50/20.03.2017)adoptată în data de 15.05.2017 de Senat, în calitate de Cameră decizională, pentru motive extrinseci și intrinseci derivate din încălcarea art.1, alin.(5) din Constituție.
Situaţia de fapt
În data de 08.11.2016, Biroului permanent al Camerei Deputaților i-a fost prezentat Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.76/2016 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Direcţiei Generale de Protecţie Internă a Ministerului Afacerilor Interne (Pl.x.-9/01.02.2017).
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare înființarea, organizarea și funcționarea Direcției Generale de Protecție Internă ca structură specializată cu atribuții în domeniul securității naționale, în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, cu personalitate juridică, urmând a se desființa Departamentul de Informații și Protecție Internă.
În data de 08.03.2017, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului și Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au prezentat raport favorabil aprobării ordonanței de urgență ( cu 37 amendamente admise).
În 14.03.2017, proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței de urgență a fost adoptat de Camera Deputaților, iar în 15.05.2017 proiectul de lege a fost adoptat de Senat cu respectarea prevederilor art.76 alin.(1) din Constituția României.
Motive extrinseci
Curtea Constituțională, prin decizia nr. 624 din 26 octombrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2016 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, arată că există „două criterii esenţiale pentru a se determina cazurile în care prin procedura legislativă se încalcă principiul bicameralismului: pe de o parte, existenţa unor deosebiri majore de conţinut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului şi, pe de altă parte, existenţa unei configuraţii semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. Întrunirea cumulativă a celor două criterii este de natură a afecta principiul constituţional care guvernează activitatea de legiferare a Parlamentului, plasând pe o poziţie privilegiată Camera decizională, cu eliminarea, în fapt, a primei Camere sesizate din procesul legislativ.”
Pornind de la cele arătate mai sus constatăm că textul adoptat de Senatul României, prin care este modificat art. 8, alin. (1) din OUG nr. 76/2016 încalcă principiul bicameralismului, deoarece eliminarea statutului de cadru militar activ al directorului generalal Direcției Generale de Protecție Internă modifică semnificativ conținutul juridic al funcției precitate, în sensul în care acesta va îndeplini exclusiv atribuții cu caracter administrativ, urmând a fi în imposibilitatea de a mai exercita autoritatea de stat, în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. Conform art. 16, alin. (3) din OUG nr. 76/2016, „autoritatea de stat poate fi exercitată exclusiv de cadrele militare active, pe timpul îndeplinirii atribuțiilor de serviciu”.
De asemenea, evidențiem introducerea în Camera decizională, în cuprinsul art. 8, alin. (1) din OUG nr. 76/2016 a instituției eliberării din funcție a directorului generalal Direcției Generale de Protecție Internă, instituție care nu a fost luată în discuție în prima cameră sesizată, ceea ce ne conduce la concluzia că există și o „configurație semnificativ diferită” între forma adoptată de Camera Deputaților și forma adoptată de Senat.
Considerăm împlinite cele două criterii de natură a afecta principiul bicameralismului, fapt pentru care vă solicităm să constatați neconstituționalitatea textului criticat.
Motive intrinseci
Camera Deputaților, în calitate de cameră de reflecție, a adoptat modificarea alineatului (1) al articolului 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 76/2016 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Direcţiei Generale de Protecţie Internă a Ministerului Afacerilor Interneîn următoarea formă: „Directorul general al Direcţiei Generale de Protecţie Internă este cadru militar în activitate, numit în funcţie de către ministrul afacerilor interne, cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.”. Față de această formă,Senatul a procedat la eliminarea calității de „cadru militar în activitate” pentru directorul generalal Direcției Generale de Protecție Internă, cât și a sintagmei „ cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării”, existente în forma adoptată de Camera Deputaților.
Modificările aduse de Senat asupra OUG nr.76/2016 prin legea de aprobare creează actului normativ o stare de precaritate în sensul că, indiferent de metoda de interpretare aplicată textului {art. 8, alin.(1)}, constatăm nerespectarea art. 1, alin. (5) din Constituția României. Astfel, prin interpretarea sistematică a dispozițiilor art. 8, alin. (1) ajungem la concluzia că directorul general al Direcţiei Generale de Protecţie Internă face parte din categoria personalului contractual, fiind lipsit de atributul de cadru militar în activitate. În consecință, acestuia îi este aplicabilă legislația muncii, conform art. 16, alin. (1) din OUG nr.76/2016. Această concluzie generează două tipuri de efecte juridice:
1) directorul general „desfășoară exclusiv activități administrative” conform art. 16, alin. (2) din ordonanță, ceea ce îl pune în imposibilitatea exercitării funcției cu consecința blocării activității structurii specializată cu atribuții în domeniul securității naționale;
2) poate fi membru al unui partid politic, ceea ce conduce la implicarea unui serviciu secret în activități de natură politică, fapt interzis și de art. 31 alin. (1) din Legea nr. 51 din 29 iulie 1991 privind securitatea naţională a României, republicată„Salariaţii organelor de informaţii şi ai celor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale nu pot face parte din partide sau alte organizaţii cu caracter politic ori secret şi nu pot fi folosiţi în scopuri politice.”
Interpretarea per a contrario a normei cuprinse în art. 8, alin.(1) din OUG 76/2016 adoptată de Senat, ne arată că directorul generalal Direcției Generale de Protecție Internă este cadru militar în activitate, însă o asemenea interpretare nu este posibilă pentru că ar fi contrară voinței legiuitorului care, în Cameră decizională, a eliminat prevederea expresă referitoare la calitatea de cadru militar activ a conducătorului Direcției, cât și a obligației de a solicita avizul CSAT la numirea acestuia în funcție.
Consecința acțiunii legiuitorului în Camera decizională este adoptarea unei dispoziții prin care întreg actul normativ devine inaplicabil, deoarece instituirea atribuțiilor cu caracter exclusiv administrativ îl lipsește pe directorul general de exercițiul autorității de stat, rezervată cadrelor militare prin art. 16, la alin. (3) din OUG 76/2016 „pe timpul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, cadrele militare sunt învestite cu exerciţiul autorităţii de stat, având toate drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru această calitate”. Prin autoritate de stat înțelegem „punerea în aplicare și respectarea reglementărilor legale pentru domeniile sale de competență, precum și monitorizarea realizării politicilor și strategiilor în domeniile sale de competență”, conform art. 2, lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2007, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare.
Imposibilitatea exercițiului autorității de stat generează, structurii însărcinate cu protecția informativă în materia securității naționale, imposibilitatea de a-și îndeplini scopul pentru care a fost înființată, deci întreaga OUG 76/2016 devine inaplicabilă.
Punerea în situația de inaplicabilitate a ordonanței ca urmare a eliminării a calității de cadru militar în activitate a directorului general al Direcției Generale de Protecție Internă și a avizului CSAT din procedura de numire constituie o încălcare a dispozițiilor art. 34 din Legea 24/2000 „(1) Actele normative trebuie redactate într-un limbaj şi stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar şi precis, care să excludă orice echivoc, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale şi de ortografie.” și ale art. 31, alin. (1) din Legea nr. 51 din 29 iulie 1991 privind securitatea naţională a României, republicată: „Salariaţii organelor de informaţii şi ai celor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale nu pot face parte din partide sau alte organizaţii cu caracter politic ori secret şi nu pot fi folosiţi în scopuri politice”.
În completare, constatăm că voința legiuitorului este direcționată spre diminuarea prerogativelor CSAT și ale Președintelui României în materia organizării generale a forţelor armate şi a celorlalte instituţii cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale; prin încălcarea art. 4, lit. d), pct. 2 din Legea nr. 415 din 27 iunie 2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
Procedura de numire a directorului general al Direcției Generale de Protecție Internă exclude Președintele României de la exercitarea competenței pentru implementarea strategiei naționale în domeniul securității naționale, lăsând deschisă poarta pentru numirea, pe criterii politice, a șefului instituției cu atribuții în materia protecției informative din sfera securității naționale.
Din perspectiva celor arătate mai sus vă adresăm solicitarea de a constata existența unui motiv intrinsec de neconstituționalitate generat de încălcarea principiului legalității, principiu cuprins în art.1 alin.(5) din Constituția României, coroborat cu art. 8 din Legea 24/2000 și art. 31, alin. (1) din Legea 51/1991.
În drept, ne motivăm sesizarea pe dispozițiile art. 143 din Regulamentul Senatului și ale art. 15 alin. (1) și (2) din Legea 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.”
Ca atare, faţă de cele învederate, solicităm Onoratei Curţi să constate că Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 76/2016 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Direcţiei Generale de Protecţie Internă a Ministerului Afacerilor Interne, adoptată în data de 15.05.2017 de Senat, în calitate de Cameră decizională, este NECONSTITUŢIONALĂ,” se arată în textul sesizării depusă de PNL. (Monica Igor)
Actualitate
Alianță spațială consolidată: Franța și SUA, operațiuni impotriva amenințărilor orbitale
O nouă etapă în cooperarea militară spațială a fost marcată de recentele manevre comune de succes între sateliții militari francezi și americani, parte a planului de război spațial multinațional al Comandamentului Spațial al SUA, denumit „Operation Olympic Defender”. Aceste exerciții demonstrează o capacitate sporită de răspuns și manevră comună pe orbită, consolidând eforturile aliaților de a descuraja acțiunile ostile în spațiu.
Manevre de proximitate: O nouă frontieră operațională
Operațiunile de Rendezvous și Proximitate (RPO) implică manevrarea a doi sateliți în imediata apropiere, o tehnică esențială cu aplicații variate. De la inspecția și realimentarea sateliților până la reparații complexe sau, în scenarii de conflict, chiar la neutralizarea unui satelit inamic, RPO-urile reprezintă o capabilitate strategică de prim rang. Exercițiul bilateral recent subliniază angajamentul Franței de a efectua operațiuni dinamice și responsabile pentru a-și proteja interesele spațiale. Aceasta a fost a doua astfel de întâlnire între sateliți francezi și americani, dar prima planificată în mod explicit sub egida „Olympic Defender”.
O coaliție în extindere: Miza securității orbitale
Angajamentul comun în domeniul spațial este subliniat de un purtător de cuvânt al Comandamentului Spațial al SUA, care a declarat că aceste operațiuni bilaterale demonstrează nu doar capacitatea coaliției de a planifica și executa misiuni spațiale dinamice, ci și angajamentul ferm de a sta umăr la umăr în apărarea intereselor comune în spațiu. „Operation Olympic Defender”, inițiată de SUA, a primit anul trecut un impuls semnificativ prin alăturarea Franței, alături de alte cinci națiuni aliate: Australia, Canada, Germania, Noua Zeelandă și Regatul Unit. Refinarea tacticilor comune prin planificare, antrenament și execuție de operațiuni combinate este considerată vitală pentru maturizarea acestei forțe multinaționale.
Priviri indiscrete: Dezvăluiri despre sateliții implicați
Deși niciunul dintre partenerii implicați nu a făcut publice detaliile specifice ale sateliților folosiți în aceste RPO-uri, firme independente de monitorizare spațială au oferit perspective intrigante. Conform COMSPOC, o firmă specializată în urmărirea spațială, manevrele anterioare cu Regatul Unit au implicat un satelit american GSSAP (Geosynchronous Space Situational Awareness Program), USA 271, care s-a apropiat la doar 13 kilometri de satelitul britanic de comunicații militare SKYNET 5A.
În ceea ce privește recentul „pas-de-deux” franco-american, COMSPOC indică implicarea unui alt satelit GSSAP, USA 324, și a satelitului francez SYRACUSE 3A. Acestea au executat trei serii de manevre între 11-14 noiembrie, 22-23 noiembrie și 28-29 noiembrie, cu cea mai mică distanță de aproximativ 25,1 kilometri. Observațiile sugerează un rol de lider pentru SYRACUSE 3A, cu USA 324 urmând mișcările cu o întârziere de o zi.
Spre un viitor aliat în spațiu
Oficiali de rang înalt din cadrul Space Force au confirmat existența unor discuții avansate cu alți parteneri din „Olympic Defender” pentru operațiuni similare, indicând o direcție clară spre o integrare operațională sporită. Pe măsură ce „Multinational Force – Operation Olympic Defender” continuă să evolueze într-o echipă operațională integrată, pregătită să răspundă colectiv amenințărilor din domeniu, viitorul securității spațiale pare să fie pavat cu colaborare și inovație militară.
Actualitate
Lovitură economică pentru Kremlin: Veniturile rusești din petrol și gaze, la jumătate!
Mașinăria de război a Kremlinului se confruntă cu o nouă presiune financiară majoră. Veniturile Rusiei din vânzările de petrol și gaze naturale sunt estimate să scadă drastic în decembrie, atingând aproape jumătate din nivelul înregistrat anul trecut. Această prăbușire anticipată ar propulsa încasările la cel mai redus nivel lunar din 2020 încoace, conform unui raport Reuters publicat și citat de Kyiv Independent.
Rubla puternică și petrolul ieftin sapă găuri în buget
Estimările indică o reducere a veniturilor până la aproximativ 410 miliarde de ruble (circa 5,17 miliarde de dolari) în această lună. Principalii vinovați pentru această scădere dramatică sunt dubli: o depreciere a prețurilor globale ale petrolului, combinată paradoxal cu o apreciere a rublei rusești. Această conjuncție de factori erodează semnificativ marja de profit și volumul veniturilor generate din exporturile energetice, principala sursă de finanțare a statului rus.
O sursă vitală sub asediu: Războiul mărește presiunea
Deși veniturile din petrol și gaze continuă să reprezinte aproximativ un sfert din bugetul federal al Rusiei, contribuția lor este acum sub o presiune tot mai mare. Creșterea exponențială a cheltuielilor pentru apărare și securitate, alimentată de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei în 2022, amplifică impactul negativ al acestor pierderi. Pentru întregul an, se estimează că încasările din sectorul energetic vor ajunge la 8,44 trilioane de ruble (aproximativ 105 miliarde de dolari), cu aproape 25% mai puțin decât anul precedent și sub prognoza inițială a Ministerului rus de Finanțe, pe baza calculelor Reuters din informații oficiale și din industrie.
Soluții de urgență și amenințări viitoare
Pentru a acoperi deficitul bugetar din decembrie, analiștii sugerează că Rusia intenționează să recurgă la împrumuturi și emiterea de obligațiuni de stat. Cu toate acestea, experții avertizează că situația financiară a Moscovei ar putea deveni „mult mai dificilă” în 2026, în cazul în care prețurile petrolului rămân scăzute, iar ipotezele privind cursul de schimb nu se materializează. Această perspectivă sumbră subliniază vulnerabilitatea economiei ruse la fluctuațiile pieței globale de energie.
Ucraina și aliații intensifică presiunea: Strategia de sufocare financiară
În acest context economic tensionat, eforturile Ucrainei și ale aliaților săi occidentali de a limita veniturile Rusiei din petrol capătă o nouă relevanță. Obiectivul declarat este reducerea capacității Moscovei de a finanța conflictul. În mod deliberat, Ucraina a vizat în mod repetat infrastructura energetică rusă, inclusiv rafinării și facilități de stocare, într-o tentativă strategică de a perturba una dintre principalele surse de finanțare ale Kremlinului și de a accelera epuizarea resurselor sale economice.
Actualitate
Alarmă în spațiu: Viitorul inovației americane, sub amenințarea incertitudinii Congresului
Oficialii de achiziții ai Forțelor Spațiale Americane își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la riscul de a pierde capacitatea de a acorda granturi de cercetare inovatoare pentru IMM-uri (Small Business Innovation Research – SBIR). Soarta acestor programe vitale atârnă de reautorizarea lor de către Congres, o decizie ce ar putea avea implicații majore pentru ritmul inovației spațiale.
Motorul inovației, sub asediu
„Sunt extrem de îngrijorat,” a declarat generalul-maior Stephen Purdy, șeful interimar al achizițiilor spațiale pentru Departamentul Forțelor Aeriene. Granturile SBIR sunt un instrument larg utilizat de Forțele Spațiale pentru a oferi finanțare inițială firmelor comerciale și startup-urilor, al căror număr este în continuă creștere pe piața spațială.
Purdy recunoaște că anumite aspecte ale programului necesită ajustări, însă subliniază că SBIR-urile, alături de programele Strategic Funding Increase (STRATFI) și Tactical Funding Increase (TACFI), „au fost extrem de benefice pentru Forțele Spațiale,” datorită unei „baze industriale uriașe” de companii inovatoare. „Singurul meu mesaj este să nu aruncăm copilul odată cu apa din cadă,” a pledat Purdy.
STRATFI și TACFI au fost concepute de Forțele Aeriene pentru a „puntea prăpastia” pentru firmele mici, facilitând tranziția de la faza a II-a a granturilor SBIR către faza a III-a – un contract care transformă un program dintr-un stadiu incipient în producție efectivă.
Parteneriatul public-privat, în balanță
Purdy a subliniat că SBIR-urile nu doar că aduc „sânge proaspăt și gândire nouă” în dezvoltarea tehnologică, dar sunt de un beneficiu imens și pentru companii, în special pentru startup-urile finanțate de capital de risc, ajutându-le să obțină și să mențină o bază stabilă de finanțare. „Ceea ce se pierde uneori în întreaga discuție despre beneficiile acestui proces este că există o susținere din partea capitalului de risc sau a capitalului privat,” a explicat el. „Dar capitalul de risc și capitalul privat merg doar până la un anumit punct. Ei vor să vadă interes guvernamental… Și se pare că SBIR-urile din Faza a II-a/a III-a, precum și STRATFI și TACFI, sunt percepute de capitalul privat și de risc ca fiind un interes guvernamental.”
„Și de aceea îmi spun: ‘O, Doamne, nu pot pierde această sursă vitală de alimentare’,” a adăugat Purdy, evidențiind rolul esențial al acestor programe în ecosistemul inovației.
Dezbaterea aprinsă din Congres: Calitate vs. cantitate
Kelly Hammett, directorul Biroului de Capacități Rapide Spațiale (Space RCO), a recunoscut că înțelege motivele dezbaterii SBIR din Congres, în contextul discuțiilor privind Actul de Autorizare a Apărării Naționale (NDAA) pentru anul fiscal 2026. Cu toate acestea, el este la fel de preocupat de potențialele efecte negative asupra planurilor programului său.
„Acesta a fost unul dintre aspectele controversate, și eu văd ambele fețe ale monedei. Există cei care spun că ai nevoie de programul SBIR pentru a injecta bani în companii non-tradiționale și a aduce noi actori în portofoliu. Iar criticii spun: ‘Dar ce obținem de la asta?’ Pentru că pragurile de finanțare sunt atât de mici, încât, de obicei, nu obții un produs, ci un studiu,” a explicat Hammett.
Space RCO a abordat această problemă încercând să mărească plafoanele de finanțare pentru premiile SBIR și concentrându-și granturile mici pe produse și capabilități care sunt foarte aproape de a fi gata de lansare.
Sateliți agili: O necesitate strategică, inghețată de impas
Cel puțin una dintre inițiativele biroului este în așteptare din cauza impasului legislativ: o cerere de propuneri (RFP) planificată pentru un nou program ce vizează dezvoltarea de „autobuze” satelitare „agile”, capabile de o manevrabilitate sporită pe orbită, esențială pentru supraveghere și operațiuni de război orbital.
„Am încercat să stimulăm atât interesul industriei în investițiile proprii în cercetare și dezvoltare independentă (IRAD), cât și interesul AFRL (Air Force Research Laboratory) și SpaceWERX pentru maturizarea tehnologică, pentru a construi, dezvolta și a obține un istoric de zbor pentru sisteme care se pot deplasa pe orbită,” a declarat Hammett.
El a explicat că astfel de sateliți extrem de manevrabili „pot efectua recunoaștere în spațiu” și pot furniza informații mult mai rapid decât actuala constelație GSSAP (Geosynchronous Space Situational Awareness Program), care este „nu foarte agilă” și necesită „mult timp pentru a se deplasa în jurul centurii și a observa lucrurile.”
Mai mult, Hammett a subliniat că manevrabilitatea va fi cheia luptei în spațiu. „Trebuie să putem fugi dacă vin răufăcători și trebuie să-i urmărim dacă încercăm să efectuăm operațiuni ofensive în spațiu,” a adăugat el.
Hammett a menționat că Space RCO a organizat în august o zi a industriei, care a servit drept „o curățare a furnizorilor care lucrau la tehnologia de autobuze de acest gen. Și sunt, în mare parte, o mulțime de noi actori; nu sunt principalii contractori tradiționali din apărare. Câțiva dintre ei sunt aici astăzi: K2; Turion.”
K2 Space, cu sediul în California, fondată în 2022, vizează construirea de sateliți foarte mari care pot fi utilizați pe orice orbită, intenționând să lanseze primul său satelit de „mega-clasă” în martie. Turion Space, fondată în 2020, se concentrează pe construirea unei serii de nave spațiale de diferite dimensiuni, numite DROIDs, concepute pentru manevre rapide și/sau de lungă durată, precum și pentru operațiuni de întâlnire și proximitate.
Hammett a explicat că biroul său nu a lansat încă RFP-ul din cauza incertitudinii privind statutul finanțării SBIR și TACFI pentru FY26 și anii următori. Cu toate acestea, el a notat că există un „angajament” din partea AFRL și SpaceWERX de a publica cereri de informații și de a finanța „câteva eforturi STRATFI” dacă și când autorizația SBIR va fi reautorizată. Soarta inovației spațiale americane rămâne, așadar, în mâinile legislatorilor de pe Capitol Hill.
-
Exclusivacum o ziRepublica „banana” de la Vălenii de Munte și imperiul betonului de pe Valea Slănicului: De la apa plată la rețele de familie, sub ochiul indulgent al statului
-
Exclusivacum 4 zileAPOCALIPSA AGRARĂ: Cum ne-au furat ploaia și miliardele, sub scutul de carton al incompetenței și hoției! DNA doarme în secetă profundă, în timp ce Vrancea și Prahova ii cântă prohodul mafiei!
-
Exclusivacum 5 zileImperiul obedienței: Angajări pe sprânceană și spectacolul managerial toxic de la vârful unei companii – Coca-Cola HBC – Sucursala Ploiesti
-
Exclusivacum o ziEpava BMW-ului și „misiunea” fantomă: Poliția Ploiești, rămasă cu rușinea și trei cârpe pe roți
-
Exclusivacum 3 zileScandal în Poliția Română: Mii de polițiști, blocați pe funcții inferioare și păgubiți salarial, în așteptarea unei decizii de la vârf
-
Exclusivacum 2 zileCurățenia de sărbători la penitenciar: Când mizeriile ies de sub preș, Guvernul Bolojan taie săpunul, iar sindicatul e pe baricade!
-
Exclusivacum 3 zilePolițiștii, privați ilegal de concediu? Experți în dreptul muncii denunță abuzurile: „Deficitul de personal” nu e scuză!
-
Exclusivacum 2 zileCând românul nu mai vrea nici măcar să-și sape groapa: Slavă eroilor Sindicatului „Diamantul” care incă mai visează la lopată!



