Actualitate
Senatorii PNL au sesizat marți, 23 mai Curtea Constituțională cu privire la modificările aduse mecanismului de numire în funcție a directorului Direcției Generale de Protecție Internă (DGPI)

„Domnului Valer DORNEANU,
Preşedintele Curţii Constituţionale
Stimate domnule Preşedinte,
În temeiul art. 146 lit. a) din Constituţia României, al art. 11 lit. a) raportat la art. 15, alin. (1) din Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, parlamentarii enumeraţi în tabelul anexat formulează prezenta
SESIZARE DE NECONSTITUŢIONALITATE
cu privire la Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 76/2016 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Direcţiei Generale de Protecţie Internă a Ministerului Afacerilor Interne, (Camera Deputaților Pl x.9/01.02.2017- Senat: L50/20.03.2017)adoptată în data de 15.05.2017 de Senat, în calitate de Cameră decizională, pentru motive extrinseci și intrinseci derivate din încălcarea art.1, alin.(5) din Constituție.
Situaţia de fapt
În data de 08.11.2016, Biroului permanent al Camerei Deputaților i-a fost prezentat Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.76/2016 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Direcţiei Generale de Protecţie Internă a Ministerului Afacerilor Interne (Pl.x.-9/01.02.2017).
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare înființarea, organizarea și funcționarea Direcției Generale de Protecție Internă ca structură specializată cu atribuții în domeniul securității naționale, în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, cu personalitate juridică, urmând a se desființa Departamentul de Informații și Protecție Internă.
În data de 08.03.2017, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului și Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au prezentat raport favorabil aprobării ordonanței de urgență ( cu 37 amendamente admise).
În 14.03.2017, proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței de urgență a fost adoptat de Camera Deputaților, iar în 15.05.2017 proiectul de lege a fost adoptat de Senat cu respectarea prevederilor art.76 alin.(1) din Constituția României.
Motive extrinseci
Curtea Constituțională, prin decizia nr. 624 din 26 octombrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2016 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, arată că există „două criterii esenţiale pentru a se determina cazurile în care prin procedura legislativă se încalcă principiul bicameralismului: pe de o parte, existenţa unor deosebiri majore de conţinut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului şi, pe de altă parte, existenţa unei configuraţii semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. Întrunirea cumulativă a celor două criterii este de natură a afecta principiul constituţional care guvernează activitatea de legiferare a Parlamentului, plasând pe o poziţie privilegiată Camera decizională, cu eliminarea, în fapt, a primei Camere sesizate din procesul legislativ.”
Pornind de la cele arătate mai sus constatăm că textul adoptat de Senatul României, prin care este modificat art. 8, alin. (1) din OUG nr. 76/2016 încalcă principiul bicameralismului, deoarece eliminarea statutului de cadru militar activ al directorului generalal Direcției Generale de Protecție Internă modifică semnificativ conținutul juridic al funcției precitate, în sensul în care acesta va îndeplini exclusiv atribuții cu caracter administrativ, urmând a fi în imposibilitatea de a mai exercita autoritatea de stat, în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. Conform art. 16, alin. (3) din OUG nr. 76/2016, „autoritatea de stat poate fi exercitată exclusiv de cadrele militare active, pe timpul îndeplinirii atribuțiilor de serviciu”.
De asemenea, evidențiem introducerea în Camera decizională, în cuprinsul art. 8, alin. (1) din OUG nr. 76/2016 a instituției eliberării din funcție a directorului generalal Direcției Generale de Protecție Internă, instituție care nu a fost luată în discuție în prima cameră sesizată, ceea ce ne conduce la concluzia că există și o „configurație semnificativ diferită” între forma adoptată de Camera Deputaților și forma adoptată de Senat.
Considerăm împlinite cele două criterii de natură a afecta principiul bicameralismului, fapt pentru care vă solicităm să constatați neconstituționalitatea textului criticat.
Motive intrinseci
Camera Deputaților, în calitate de cameră de reflecție, a adoptat modificarea alineatului (1) al articolului 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 76/2016 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Direcţiei Generale de Protecţie Internă a Ministerului Afacerilor Interneîn următoarea formă: „Directorul general al Direcţiei Generale de Protecţie Internă este cadru militar în activitate, numit în funcţie de către ministrul afacerilor interne, cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.”. Față de această formă,Senatul a procedat la eliminarea calității de „cadru militar în activitate” pentru directorul generalal Direcției Generale de Protecție Internă, cât și a sintagmei „ cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării”, existente în forma adoptată de Camera Deputaților.
Modificările aduse de Senat asupra OUG nr.76/2016 prin legea de aprobare creează actului normativ o stare de precaritate în sensul că, indiferent de metoda de interpretare aplicată textului {art. 8, alin.(1)}, constatăm nerespectarea art. 1, alin. (5) din Constituția României. Astfel, prin interpretarea sistematică a dispozițiilor art. 8, alin. (1) ajungem la concluzia că directorul general al Direcţiei Generale de Protecţie Internă face parte din categoria personalului contractual, fiind lipsit de atributul de cadru militar în activitate. În consecință, acestuia îi este aplicabilă legislația muncii, conform art. 16, alin. (1) din OUG nr.76/2016. Această concluzie generează două tipuri de efecte juridice:
1) directorul general „desfășoară exclusiv activități administrative” conform art. 16, alin. (2) din ordonanță, ceea ce îl pune în imposibilitatea exercitării funcției cu consecința blocării activității structurii specializată cu atribuții în domeniul securității naționale;
2) poate fi membru al unui partid politic, ceea ce conduce la implicarea unui serviciu secret în activități de natură politică, fapt interzis și de art. 31 alin. (1) din Legea nr. 51 din 29 iulie 1991 privind securitatea naţională a României, republicată„Salariaţii organelor de informaţii şi ai celor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale nu pot face parte din partide sau alte organizaţii cu caracter politic ori secret şi nu pot fi folosiţi în scopuri politice.”
Interpretarea per a contrario a normei cuprinse în art. 8, alin.(1) din OUG 76/2016 adoptată de Senat, ne arată că directorul generalal Direcției Generale de Protecție Internă este cadru militar în activitate, însă o asemenea interpretare nu este posibilă pentru că ar fi contrară voinței legiuitorului care, în Cameră decizională, a eliminat prevederea expresă referitoare la calitatea de cadru militar activ a conducătorului Direcției, cât și a obligației de a solicita avizul CSAT la numirea acestuia în funcție.
Consecința acțiunii legiuitorului în Camera decizională este adoptarea unei dispoziții prin care întreg actul normativ devine inaplicabil, deoarece instituirea atribuțiilor cu caracter exclusiv administrativ îl lipsește pe directorul general de exercițiul autorității de stat, rezervată cadrelor militare prin art. 16, la alin. (3) din OUG 76/2016 „pe timpul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, cadrele militare sunt învestite cu exerciţiul autorităţii de stat, având toate drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru această calitate”. Prin autoritate de stat înțelegem „punerea în aplicare și respectarea reglementărilor legale pentru domeniile sale de competență, precum și monitorizarea realizării politicilor și strategiilor în domeniile sale de competență”, conform art. 2, lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2007, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare.
Imposibilitatea exercițiului autorității de stat generează, structurii însărcinate cu protecția informativă în materia securității naționale, imposibilitatea de a-și îndeplini scopul pentru care a fost înființată, deci întreaga OUG 76/2016 devine inaplicabilă.
Punerea în situația de inaplicabilitate a ordonanței ca urmare a eliminării a calității de cadru militar în activitate a directorului general al Direcției Generale de Protecție Internă și a avizului CSAT din procedura de numire constituie o încălcare a dispozițiilor art. 34 din Legea 24/2000 „(1) Actele normative trebuie redactate într-un limbaj şi stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar şi precis, care să excludă orice echivoc, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale şi de ortografie.” și ale art. 31, alin. (1) din Legea nr. 51 din 29 iulie 1991 privind securitatea naţională a României, republicată: „Salariaţii organelor de informaţii şi ai celor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale nu pot face parte din partide sau alte organizaţii cu caracter politic ori secret şi nu pot fi folosiţi în scopuri politice”.
În completare, constatăm că voința legiuitorului este direcționată spre diminuarea prerogativelor CSAT și ale Președintelui României în materia organizării generale a forţelor armate şi a celorlalte instituţii cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale; prin încălcarea art. 4, lit. d), pct. 2 din Legea nr. 415 din 27 iunie 2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
Procedura de numire a directorului general al Direcției Generale de Protecție Internă exclude Președintele României de la exercitarea competenței pentru implementarea strategiei naționale în domeniul securității naționale, lăsând deschisă poarta pentru numirea, pe criterii politice, a șefului instituției cu atribuții în materia protecției informative din sfera securității naționale.
Din perspectiva celor arătate mai sus vă adresăm solicitarea de a constata existența unui motiv intrinsec de neconstituționalitate generat de încălcarea principiului legalității, principiu cuprins în art.1 alin.(5) din Constituția României, coroborat cu art. 8 din Legea 24/2000 și art. 31, alin. (1) din Legea 51/1991.
În drept, ne motivăm sesizarea pe dispozițiile art. 143 din Regulamentul Senatului și ale art. 15 alin. (1) și (2) din Legea 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.”
Ca atare, faţă de cele învederate, solicităm Onoratei Curţi să constate că Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 76/2016 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Direcţiei Generale de Protecţie Internă a Ministerului Afacerilor Interne, adoptată în data de 15.05.2017 de Senat, în calitate de Cameră decizională, este NECONSTITUŢIONALĂ,” se arată în textul sesizării depusă de PNL. (Monica Igor)
Actualitate
Ce se întâmplă când mergeți cu roțile dezechilibrate?
Dacă ați mers cel puțin o dată cu mașina și ați simțit o vibrație, sau chiar o bătaie în volan care varia în funcție de viteză, atunci știți cum să recunoașteți o roată dezechilibrată, dar probabil nu știți exact care sunt efectele acestui fenomen.
Dezechilibrul roților este una dintre acele probleme care pot părea minore la început, dar care pot duce în timp la uzură prematură a componentelor mașinii, scăderea confortului în timpul condusului și, în cazuri extreme, chiar la riscuri pentru siguranța rutieră. De aceea este esențial să înțelegeți ce se întâmplă atunci când continuați să conduceți cu roți dezechilibrate și de ce această situație nu ar trebui ignorată, indiferent de cât de banală ar părea inițial.
Roțile se dezechilibrează în mod natural în timp. Fiecare anvelopă și fiecare jantă are mici variații de greutate, chiar dacă, în teorie, ele par perfect rotunde și simetrice. La montaj, echilibrarea se face cu ajutorul unor greutăți plasate strategic, astfel încât masa să fie distribuită uniform în jurul axei de rotație. Când acest echilibru este pierdut — din cauza uzurii anvelopelor, a pierderii unei greutăți de echilibrare sau a acumulării de noroi ori pietriș pe jantă — începe un proces subtil, dar distructiv, care afectează nu doar confortul în timpul condusului, ci poate dăuna și fiabilității anumitor componente sau subansamble ale mașinii.

Primul semn pe care îl puteți simți este o vibrație ușoară în volan, de obicei între 80 și 120 km/h. Această vibrație nu este întâmplătoare și nu trebuie ignorată, pentru că este semnalul clar că una sau mai multe roți nu mai au masa distribuită uniform. Pe măsură ce viteza crește, forțele centrifuge accentuează dezechilibrul, iar vibrațiile pot deveni tot mai deranjante, fiind transmise nu doar în volan, ci și în scaune sau podeaua mașinii. Cei mai mulți șoferi tind să se obișnuiască cu această vibrație sau să o ignore, dar efectele ei devin vizibile rapid. Totodată, puteți remarca faptul că în anumite ecarturi de viteză aceste vibrații dispar complet. Ei bine, asta nu înseamnă că problema s-a remediat ci doar că frecvența lor a atins o armonie care o face insesizabilă. Dar ea există și va produce efecte nedorite.
În primul rând, o roată dezechilibrată va uza neuniform anvelopa. În loc ca întreaga bandă de rulare să fie în contact constant cu asfaltul, unele zone vor prelua mai multă presiune decât altele. Rezultatul este o uzură inegală care va scurta semnificativ durata de viață a anvelopei. Pe termen lung, acest lucru înseamnă o cheltuială suplimentară, pentru că va fi nevoie de înlocuirea prematură a pneurilor, uneori chiar înainte ca ele să fi atins limita legală de uzură a profilului.
În al doilea rând, vibrațiile produse de roțile dezechilibrate afectează componentele sistemului de suspensie. Elemente precum rulmenții, amortizoarele și bieletele de direcție sunt concepute să absoarbă șocuri și denivelări, nu vibrații constante și ritmice. Astfel, o simplă neglijență în echilibrarea roților poate duce la defectarea prematură a acestor piese, ale căror costuri de reparație sunt semnificative. În plus, vibrațiile constante pot slăbi treptat șuruburile și conexiunile din sistemul de direcție, afectând precizia de manevrare a mașinii.

Un alt efect, mai puțin discutat, dar important, este creșterea consumului de combustibil. O mașină cu roți dezechilibrate rulează cu o eficiență scăzută, pentru că motorul este nevoit să depună un efort suplimentar pentru a menține viteza și stabilitatea vehiculului. Aderența scade, iar anvelopele nu mai rulează lin, ceea ce duce la pierderi de energie și, implicit, la un consum mai mare.
Din punct de vedere al siguranței, o mașină care rulează cu roți dezechilibrate are o comportare imprevizibilă la frânare și în viraje. Aderența poate fi compromisă în momente critice, iar vibrațiile pot afecta capacitatea de reacție a șoferului. Mai ales pe drumuri lungi, unde oboseala se poate instala mai rapid, aceste vibrații pot contribui la disconfort și la pierderea concentrării.
Prin urmare, chiar dacă la prima vedere poate părea o problemă minoră, dezechilibrul roților nu trebuie tratat cu indiferență. Efectele sale, de la disconfort și uzură prematură până la siguranță scăzută și costuri neprevăzute, sunt argumente clare pentru a lua măsuri cât mai curând. O vizită la un service autorizat, unde se poate face o echilibrare profesională a anvelopelor, este o investiție mică, dar cu beneficii mari. Verificările regulate, mai ales după montarea unor anvelope noi sau după o perioadă lungă de rulaj, sunt esențiale pentru a menține vehiculul în stare bună de funcționare și pentru a vă asigura că fiecare drum este parcurs în condiții de confort și siguranță deplină.
Actualitate
Fortăreața invizibilă: Cum se redefinesc frontierele apărării americane prin proiectul „Golden Dome”
Într-o eră în care dronele comerciale devin arme de precizie și rachetele hipersonice sfidează legile fizicii, Pentagonul pariază pe o arhitectură de apărare fără precedent. „Golden Dome” nu este doar un scut, ci un ecosistem inteligent menit să protejeze teritoriul Statelor Unite de un spectru de amenințări tot mai diversificat.
Anatomia amenințării: Un cvartet de adversari globali
Securitatea globală se confruntă cu un paradox: tehnologia a democratizat distrugerea. Astăzi, marile puteri și actorii regionali și-au rafinat arsenalul, creând o presiune constantă asupra sistemelor de apărare tradiționale. Analizele recente indică patru poli principali de risc, fiecare cu o semnătură tactică distinctă.
Iranul a demonstrat recent o capacitate letală de a orchestra atacuri „saturație”, combinând drone ieftine cu rachete balistice pentru a copleși apărătorul prin număr și diversitate. În acest timp, China își consolidează poziția de lider tehnologic în toate domeniile — terestru, maritim și spațial — dezvoltând rachete hipersonice și sisteme de bombardament orbital. Rusia, deși aflată sub presiune logistică, rămâne cel mai experimentat actor în utilizarea operațională a rachetelor de croazieră și hipersonice în condiții de luptă reală, în timp ce Coreea de Nord continuă să mizeze pe rachete intercontinentale (ICBM) tot mai sofisticate.
Cele trei straturi ale scutului: Creierul, nervii și pumnul de fier
Pentru a contracara acest arsenal eterogen, experții din industria de apărare, în colaborare cu Space Force, au trasat o arhitectură bazată pe trei piloni fundamentali. Aceasta nu este o simplă barieră fizică, ci o rețea de „sisteme de sisteme”.
Primul strat este cel de detecție, compus din senzori plasați la toate altitudinile, capabili să identifice, să urmărească și să prioritizeze țintele. Al doilea strat, cel de comunicații, reprezintă sistemul nervos: o rețea cu latență zero care transmite datele în timp real către comandanți. Ultimul strat, cel de intercepție, este cel care neutralizează amenințarea, folosind efectori adaptați fiecărui tip de atac, de la drone de câțiva dolari până la focoase hipersonice.
Dincolo de „Războiul Stelelor”: Provocarea integrării totale
Dacă în anii ’80 Inițiativa de Apărare Strategică (SDI) a fost privită ca o utopie tehnologică, astăzi problema nu mai este dacă tehnologia există, ci cât de eficient poate fi integrată. Experții susțin că am depășit faza experimentelor de fizică; suntem în era optimizării economice și industriale.
Reducerea drastică a costurilor de lansare pe orbită și eficiența noilor sateliți de urmărire permit acum Statelor Unite să construiască o rețea spațială la o fracțiune din prețul sistemelor moștenite din Războiul Rece. Provocarea actuală este scalarea: trecerea de la protecția unei zone restrânse — cum este modelul Iron Dome în Israel — la acoperirea unui continent întreg. Aceasta necesită o abordare multi-domeniu unde navele, bateriile terestre și platformele spațiale funcționează ca un singur organism.
Mobilizarea industrială: Motoare rachete și fabrici ale viitorului
Pentru ca „Golden Dome” să devină realitate, baza industrială de apărare trece printr-o transformare radicală. Nu mai este suficient să producem prototipuri strălucitoare; este nevoie de producție de masă previzibilă și scalabilă.
Companiile de top investesc deja sute de milioane de dolari în facilități avansate de producție pentru active spațiale și în modernizarea siturilor pentru motoare de rachetă cu combustibil solid. Obiectivul este clar: transformarea semnalelor de cerere venite de la Pentagon în capacitate de luptă reală. Demonstrând deja succesul în detectarea vehiculelor hipersonice din spațiu, industria de profil semnalează că este pregătită să livreze soluții care nu sunt doar aspirative, ci imediat operaționale.
În acest joc de șah global, „Golden Dome” reprezintă mutarea prin care tehnologia americană încearcă să anuleze avantajul asimetric al adversarilor săi, transformând întreg teritoriul național într-o zonă inaccesibilă pentru atacurile de orice tip.
Actualitate
AVERTISMENT FĂRĂ PRECEDENT LA NATO: „Arsenalul nuclear rusesc poate distruge aproape orice oraș american”
În contextul unei incertitudini crescânde privind angajamentul militar al Statelor Unite în Europa, vocea Norvegiei răsună ca un semnal de alarmă la cel mai înalt nivel. Ministrul norvegian al Afacerilor Externe a profitat de reuniunea NATO desfășurată astăzi în Suedia pentru a reaminti Washingtonului că securitatea transatlantică nu este un drum cu sens unic, ci un scut vital care protejează direct teritoriul american de capacitățile nucleare ale Moscovei.
Peninsula Kola: Epicentrul unei amenințări care vizează inima Americii
Espen Barth Eide a pus punctul pe i, invocând realitatea geografică și militară a Peninsulei Kola, regiune strategică situată la granița cu Norvegia. Aici, Rusia își concentrează grosul capacităților sale nucleare, servind drept bază principală pentru Flota Nordului. Această forță navală, dotată cu submarine cu propulsie nucleară și rachete balistice, constituie pilonul central al descurajării nucleare rusești.
„Trebuie să le reamintim prietenilor noștri de peste Atlantic că NATO este benefică și pentru ei”, a declarat ministrul norvegian. El a subliniat că armele stocate la marginea Norvegiei „au capacitatea de a distruge aproape toate orașele americane”, argumentând că un parteneriat solid în cadrul Alianței este singura barieră eficientă împotriva unui astfel de scenariu apocaliptic.
Diplomație sub tensiune: NATO, între calculele de la Washington și realitatea din teren
Declarațiile diplomatului norvegian vin într-un moment de volatilitate politică, la mai puțin de o zi după ce președintele Donald Trump a criticat dur intențiile de a renunța la o desfășurare militară planificată în Polonia. Mesajul transmis de Eide este clar: deși Europa face eforturi pentru a-și spori contribuția la apărarea comună, prezența și cooperarea SUA rămân indispensabile pentru propria lor siguranță națională.
Pentru Oslo, Rusia nu este doar o amenințare printre altele, ci „amenințarea definitorie” a epocii actuale. Această perspectivă forțează o recalibrare a discursului transatlantic, mutând accentul de pe „ajutorul acordat Europei” pe „protecția reciprocă în fața unui inamic comun”.
Răsturnare de paradigmă: Ucraina, de la beneficiar la furnizor de securitate
În ciuda umbrei nucleare rusești, tonul reuniunii de la Stockholm a inclus și note de optimism moderat privind evoluția conflictului din Est. Eide a rezonat cu alți oficiali aliați, susținând că Moscova se află „într-o poziție precară”, în timp ce situația de pe front s-a îmbunătățit pentru Kiev.
Mai mult, ministrul norvegian a evidențiat transformarea radicală a Ucrainei, care a încetat să mai fie doar un stat asistat. „Trebuie să recunoaștem că Ucraina a devenit un furnizor de securitate”, a afirmat Eide. Expertiza ucraineană în războiul cu drone, tehnologiile anti-drone și alte inovații emergente plasează Kievul într-o poziție de lider mondial tehnologic, oferind lecții valoroase întregii Alianțe Nord-Atlantice în fața agresiunii ruse.
-
Exclusivacum 5 zilePRELUARE OSTILĂ SUB ACOPERIREA STATULUI: Cum a fost lovit Complexul Hotelier „Scoica” de rețeaua Niță – Donciu, cu sprijinul unui fost șef din MAI
-
Exclusivacum 5 zileIPJ PRAHOVA, CU NERVII LA MAXIM: De la „Academia de dictare Portocală” la seminarul de incompetenta generalizata
-
Exclusivacum 2 zilePușcăriile României, pe perfuzii cu like-uri: domnule ministru, Poliția Penitenciară a crăpat, dar Facebook-ul duduie
-
Exclusivacum 2 zileBumerangul prostiei la IPJ Prahova: Cum un BMW făcut praf a deschis „Cutia Pandorei” și a demascat rețeaua „milițienilor-analfabeți”
-
Exclusivacum 23 de oreIPJ Prahova – Inspectoratul împuterniciților analfabeți: de la BMW-ul făcut praf la „grădinița de cadre” a lui Despescu (I)
-
Exclusivacum 3 zilePumn în gura presei la IPJ Prahova: Spune-mi cine ți-a vorbit, ca să știm pe cine să intimidăm/Document
-
Exclusivacum 4 zileAntigrindina, țeapa națională: milioane de hectare pe hârtie, sute de milioane de euro pe bune – Teapa antigrindină de 340 de milioane € plătită din banii tăi
-
Featuredacum 23 de oreRepublica telefoanelor imputernicite: Cum se tâlhărește o anchetă la minut, în direct, pentru șefu’ de pe WhatsApp



