Actualitate
Senatorii PNL au sesizat marți, 23 mai Curtea Constituțională cu privire la modificările aduse mecanismului de numire în funcție a directorului Direcției Generale de Protecție Internă (DGPI)

„Domnului Valer DORNEANU,
Preşedintele Curţii Constituţionale
Stimate domnule Preşedinte,
În temeiul art. 146 lit. a) din Constituţia României, al art. 11 lit. a) raportat la art. 15, alin. (1) din Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, parlamentarii enumeraţi în tabelul anexat formulează prezenta
SESIZARE DE NECONSTITUŢIONALITATE
cu privire la Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 76/2016 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Direcţiei Generale de Protecţie Internă a Ministerului Afacerilor Interne, (Camera Deputaților Pl x.9/01.02.2017- Senat: L50/20.03.2017)adoptată în data de 15.05.2017 de Senat, în calitate de Cameră decizională, pentru motive extrinseci și intrinseci derivate din încălcarea art.1, alin.(5) din Constituție.
Situaţia de fapt
În data de 08.11.2016, Biroului permanent al Camerei Deputaților i-a fost prezentat Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.76/2016 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Direcţiei Generale de Protecţie Internă a Ministerului Afacerilor Interne (Pl.x.-9/01.02.2017).
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare înființarea, organizarea și funcționarea Direcției Generale de Protecție Internă ca structură specializată cu atribuții în domeniul securității naționale, în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, cu personalitate juridică, urmând a se desființa Departamentul de Informații și Protecție Internă.
În data de 08.03.2017, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului și Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au prezentat raport favorabil aprobării ordonanței de urgență ( cu 37 amendamente admise).
În 14.03.2017, proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței de urgență a fost adoptat de Camera Deputaților, iar în 15.05.2017 proiectul de lege a fost adoptat de Senat cu respectarea prevederilor art.76 alin.(1) din Constituția României.
Motive extrinseci
Curtea Constituțională, prin decizia nr. 624 din 26 octombrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2016 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, arată că există „două criterii esenţiale pentru a se determina cazurile în care prin procedura legislativă se încalcă principiul bicameralismului: pe de o parte, existenţa unor deosebiri majore de conţinut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului şi, pe de altă parte, existenţa unei configuraţii semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. Întrunirea cumulativă a celor două criterii este de natură a afecta principiul constituţional care guvernează activitatea de legiferare a Parlamentului, plasând pe o poziţie privilegiată Camera decizională, cu eliminarea, în fapt, a primei Camere sesizate din procesul legislativ.”
Pornind de la cele arătate mai sus constatăm că textul adoptat de Senatul României, prin care este modificat art. 8, alin. (1) din OUG nr. 76/2016 încalcă principiul bicameralismului, deoarece eliminarea statutului de cadru militar activ al directorului generalal Direcției Generale de Protecție Internă modifică semnificativ conținutul juridic al funcției precitate, în sensul în care acesta va îndeplini exclusiv atribuții cu caracter administrativ, urmând a fi în imposibilitatea de a mai exercita autoritatea de stat, în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. Conform art. 16, alin. (3) din OUG nr. 76/2016, „autoritatea de stat poate fi exercitată exclusiv de cadrele militare active, pe timpul îndeplinirii atribuțiilor de serviciu”.
De asemenea, evidențiem introducerea în Camera decizională, în cuprinsul art. 8, alin. (1) din OUG nr. 76/2016 a instituției eliberării din funcție a directorului generalal Direcției Generale de Protecție Internă, instituție care nu a fost luată în discuție în prima cameră sesizată, ceea ce ne conduce la concluzia că există și o „configurație semnificativ diferită” între forma adoptată de Camera Deputaților și forma adoptată de Senat.
Considerăm împlinite cele două criterii de natură a afecta principiul bicameralismului, fapt pentru care vă solicităm să constatați neconstituționalitatea textului criticat.
Motive intrinseci
Camera Deputaților, în calitate de cameră de reflecție, a adoptat modificarea alineatului (1) al articolului 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 76/2016 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Direcţiei Generale de Protecţie Internă a Ministerului Afacerilor Interneîn următoarea formă: „Directorul general al Direcţiei Generale de Protecţie Internă este cadru militar în activitate, numit în funcţie de către ministrul afacerilor interne, cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.”. Față de această formă,Senatul a procedat la eliminarea calității de „cadru militar în activitate” pentru directorul generalal Direcției Generale de Protecție Internă, cât și a sintagmei „ cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării”, existente în forma adoptată de Camera Deputaților.
Modificările aduse de Senat asupra OUG nr.76/2016 prin legea de aprobare creează actului normativ o stare de precaritate în sensul că, indiferent de metoda de interpretare aplicată textului {art. 8, alin.(1)}, constatăm nerespectarea art. 1, alin. (5) din Constituția României. Astfel, prin interpretarea sistematică a dispozițiilor art. 8, alin. (1) ajungem la concluzia că directorul general al Direcţiei Generale de Protecţie Internă face parte din categoria personalului contractual, fiind lipsit de atributul de cadru militar în activitate. În consecință, acestuia îi este aplicabilă legislația muncii, conform art. 16, alin. (1) din OUG nr.76/2016. Această concluzie generează două tipuri de efecte juridice:
1) directorul general „desfășoară exclusiv activități administrative” conform art. 16, alin. (2) din ordonanță, ceea ce îl pune în imposibilitatea exercitării funcției cu consecința blocării activității structurii specializată cu atribuții în domeniul securității naționale;
2) poate fi membru al unui partid politic, ceea ce conduce la implicarea unui serviciu secret în activități de natură politică, fapt interzis și de art. 31 alin. (1) din Legea nr. 51 din 29 iulie 1991 privind securitatea naţională a României, republicată„Salariaţii organelor de informaţii şi ai celor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale nu pot face parte din partide sau alte organizaţii cu caracter politic ori secret şi nu pot fi folosiţi în scopuri politice.”
Interpretarea per a contrario a normei cuprinse în art. 8, alin.(1) din OUG 76/2016 adoptată de Senat, ne arată că directorul generalal Direcției Generale de Protecție Internă este cadru militar în activitate, însă o asemenea interpretare nu este posibilă pentru că ar fi contrară voinței legiuitorului care, în Cameră decizională, a eliminat prevederea expresă referitoare la calitatea de cadru militar activ a conducătorului Direcției, cât și a obligației de a solicita avizul CSAT la numirea acestuia în funcție.
Consecința acțiunii legiuitorului în Camera decizională este adoptarea unei dispoziții prin care întreg actul normativ devine inaplicabil, deoarece instituirea atribuțiilor cu caracter exclusiv administrativ îl lipsește pe directorul general de exercițiul autorității de stat, rezervată cadrelor militare prin art. 16, la alin. (3) din OUG 76/2016 „pe timpul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, cadrele militare sunt învestite cu exerciţiul autorităţii de stat, având toate drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru această calitate”. Prin autoritate de stat înțelegem „punerea în aplicare și respectarea reglementărilor legale pentru domeniile sale de competență, precum și monitorizarea realizării politicilor și strategiilor în domeniile sale de competență”, conform art. 2, lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2007, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare.
Imposibilitatea exercițiului autorității de stat generează, structurii însărcinate cu protecția informativă în materia securității naționale, imposibilitatea de a-și îndeplini scopul pentru care a fost înființată, deci întreaga OUG 76/2016 devine inaplicabilă.
Punerea în situația de inaplicabilitate a ordonanței ca urmare a eliminării a calității de cadru militar în activitate a directorului general al Direcției Generale de Protecție Internă și a avizului CSAT din procedura de numire constituie o încălcare a dispozițiilor art. 34 din Legea 24/2000 „(1) Actele normative trebuie redactate într-un limbaj şi stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar şi precis, care să excludă orice echivoc, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale şi de ortografie.” și ale art. 31, alin. (1) din Legea nr. 51 din 29 iulie 1991 privind securitatea naţională a României, republicată: „Salariaţii organelor de informaţii şi ai celor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale nu pot face parte din partide sau alte organizaţii cu caracter politic ori secret şi nu pot fi folosiţi în scopuri politice”.
În completare, constatăm că voința legiuitorului este direcționată spre diminuarea prerogativelor CSAT și ale Președintelui României în materia organizării generale a forţelor armate şi a celorlalte instituţii cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale; prin încălcarea art. 4, lit. d), pct. 2 din Legea nr. 415 din 27 iunie 2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
Procedura de numire a directorului general al Direcției Generale de Protecție Internă exclude Președintele României de la exercitarea competenței pentru implementarea strategiei naționale în domeniul securității naționale, lăsând deschisă poarta pentru numirea, pe criterii politice, a șefului instituției cu atribuții în materia protecției informative din sfera securității naționale.
Din perspectiva celor arătate mai sus vă adresăm solicitarea de a constata existența unui motiv intrinsec de neconstituționalitate generat de încălcarea principiului legalității, principiu cuprins în art.1 alin.(5) din Constituția României, coroborat cu art. 8 din Legea 24/2000 și art. 31, alin. (1) din Legea 51/1991.
În drept, ne motivăm sesizarea pe dispozițiile art. 143 din Regulamentul Senatului și ale art. 15 alin. (1) și (2) din Legea 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.”
Ca atare, faţă de cele învederate, solicităm Onoratei Curţi să constate că Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 76/2016 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Direcţiei Generale de Protecţie Internă a Ministerului Afacerilor Interne, adoptată în data de 15.05.2017 de Senat, în calitate de Cameră decizională, este NECONSTITUŢIONALĂ,” se arată în textul sesizării depusă de PNL. (Monica Igor)
Actualitate
Trei sisteme noi, trei răspunsuri la amenințările de pe câmpul de luptă
Israel Aerospace Industries (IAI) a prezentat la conferința anuală AUSA trei sisteme noi, construite în jurul unor tehnologii existente, dar adaptate la amenințările emergente. Printre acestea se numără un radar mobil montat pe un aerostat, un interceptor antidronă fără încărcătură explozivă și o dronă înarmată cu o mitralieră M250, dezvoltată împreună cu Sig Sauer.
Radarul Point@Air: un aerostat care nu rămâne pe loc
Sistemul Point@Air combină un aerostat — o platformă de tip balon sau dirijabil — cu un radar cu antenă activă cu baleiaj electronic. Potrivit lui Dror Bar, vicepreședinte executiv al IAI și director general al Elta Systems, radarul poate detecta o gamă largă de ținte: de la avioane de vânătoare și drone de mari dimensiuni până la rachete de croazieră și ținte maritime.
Aerostatele sunt folosite de multă vreme pentru supraveghere, însă infrastructura lor statică le poate face vulnerabile la atacuri cu drone. Point@Air este conceput să funcționeze fără infrastructură fixă și să poată fi mutat într-o nouă locație în câteva ore. Platforma are aproximativ 70 de metri lungime.
Mobilitatea ar putea reduce riscul ca adversarii să localizeze aerostatul și să-l atace cu drone kamikaze. Bar a invocat experiența recentă a Israelului, unde Hezbollah a vizat un aerostat de mari dimensiuni din nordul țării. El a descris un scenariu în care sistemul este strâns la lăsarea serii și mutat pe un alt deal, astfel încât să nu mai fie în aceeași poziție dimineața.
IAI vede posibile utilizări ale sistemului atât în misiuni de securitate internă, cât și pentru Comandamentul Central al SUA și alte comandamente militare. Tehnologia de bază este dezvoltată, însă Point@Air se află încă în faza de demonstrație. IAI lucrează cu compania americană TCOM pentru ajustarea dimensiunilor și configurației platformei. TCOM este principalul contractant pentru platformele aerostatice ale Armatei SUA.
HawkGuard: interceptare fără explozibili
IAI a prezentat la AUSA și sistemul HawkGuard, destinat combaterii dronelor. Bar a descris apărarea antidronă drept una dintre cele mai dificile provocări pentru companiile din domeniul apărării, aflate în căutarea unor interceptori cu costuri foarte reduse.
HawkGuard folosește un interceptor inert, echipat cu o plasă în locul unui focos exploziv. Radarul și senzorii optici contribuie la ghidarea interceptorului către țintă, într-un sistem pe care Bar l-a descris drept unul cu buclă închisă. Absența explozibililor ar putea face soluția potrivită pentru zone populate sau pentru protejarea unor obiective sensibile, precum instalațiile care depozitează combustibil ori materiale explozive.
Potrivit lui Bar, sistemul a fost testat pe scară largă împotriva mai multor tipuri de amenințări și este deja utilizat de câțiva clienți. El poate intercepta mai multe categorii de drone, inclusiv aparate care nu folosesc legături de comunicații. Sistemul combină radarul, senzorii electro-optici și tehnologia de comandă și control pentru detectarea, urmărirea și ghidarea interceptorului.
HawkGuard are o rază de acțiune relativ scurtă, însă IAI nu a făcut publică distanța exactă. Compania îl consideră un nivel suplimentar de apărare, nu o soluție independentă. Bar a subliniat că experiența războiului din Ucraina arată că nu există un singur sistem capabil să neutralizeze toate dronele. IAI estimează că HawkGuard ar putea avea potențial și în America de Nord, inclusiv pentru protejarea bazelor militare americane.
Fire Storm 250: dronă echipată cu mitralieră
Al treilea sistem, Fire Storm 250, a fost dezvoltat de IAI împreună cu Sig Sauer. Este o configurație tactică a dronei APUS, echipată cu o stație de armament telecomandată Microlight (RCWS) produsă de Sig Sauer și cu o mitralieră M250.
Companiile au anunțat finalizarea unui test de tragere în care drona a rămas în zbor deasupra unui câmp de luptă simulat și a deschis focul asupra unor ținte. Potrivit comunicatului comun, tragerile au fost efectuate de la distanțe și altitudini diferite, pentru a demonstra flexibilitatea operațională, siguranța integrată și precizia sistemului în condiții variate.
Nu a fost precizată cantitatea de muniție pe care drona o poate transporta. Sistemul folosește un motor cu ardere internă, compatibil cu mai multe tipuri de combustibil și realimentabil în teren cu combustibili disponibili în mod obișnuit. Astfel, el nu depinde de cicluri îndelungate de încărcare a bateriilor sau de infrastructură specializată.
Potrivit companiilor, testul a demonstrat capacitatea dronei de a combina supravegherea aeriană, identificarea țintelor și utilizarea precisă a armamentului într-un scenariu realist. Reprezentanții IAI au prezentat integrarea armelor cu aeronavele fără echipaj drept o direcție cu potențial operațional, iar viitoarele sisteme fără pilot ar urma să îmbine mai eficient senzorii, luarea deciziilor și acțiunea în mediul de luptă.
Sig Sauer a evidențiat, la rândul său, caracterul alimentat cu bandă al mitralierei M250 și avantajele sale în privința razei de acțiune și a greutății față de sisteme mai vechi. Potrivit companiei, reducerea greutății poate aduce beneficii la nivelul echipei de infanterie și poate facilita integrarea armamentului pe drone.
Actualitate
Drone, sisteme antiaeriene și vehicule electrice: imagini din prima zi a expoziției AUSA 2026
Companii internaționale din industria de apărare au adus la Centrul de Convenții Walter E. Washington, din centrul capitalei americane, o gamă variată de vehicule aeriene și terestre pentru ediția din acest an a conferinței Asociației Armatei SUA.
Cel mai mare târg anual de profil din Statele Unite atrage mii de participanți. La ediția din 2026, exponatele includ numeroase drone și tehnologii anti-drone, alături de echipamente militare de mari dimensiuni. Iată câteva dintre momentele surprinse în prima zi a expoziției.
Un câine de asistență întâmpină vizitatorii
Patriot, câine aflat în pregătire pentru a fi repartizat unui veteran rănit după încheierea antrenamentului, îi întâmpină pe participanți în fața standului Shield AI.
Brawlr: lansator reconfigurabil pentru apărare antiaeriană
Sierra Nevada a prezentat sistemul de apărare antiaeriană Brawlr — lansator reconfigurabil de armament, cu mecanism rotativ pe baterii. Expoziția a inclus atât sistemul, cât și o muniție prezentată în detaliu.
Vehicule electrice și muniție de artilerie
Oshkosh a expus un vehicul electric Joint Light Tactical Vehicle. Hanwha Defense USA a prezentat, la rândul său, proiectile de artilerie de 155 mm.
Supraveghere și drone cu decolare verticală
AEO Night Hawk Systems a adus un ansamblu de supraveghere ale cărui senzori urmăreau persoanele aflate în apropiere pe podeaua expoziției.
Deasupra vizitatorilor a fost suspendată și aeronava fără pilot VAPOR, produsă de AeroVironment. Sistemul este un elicopter fără pilot, cu un singur rotor, propulsie complet electrică și decolare și aterizare verticală.
Anvelope pentru Lună și optică pentru arme
Goodyear a expus o anvelopă robustă, cu un design neobișnuit, destinată explorării lunare.
Standul Colt Optics a atras numeroși participanți, care au privit un panou cu zeci de puști de asalt echipate cu sisteme optice specializate.
Actualitate
Armata americană îşi rafinează sistemul de achiziții: O nouă etapă în eficientizarea birocrației
La doar un an după o restructurare majoră a sistemului de achiziții, Armata americană a implementat noi ajustări la nivelul portofoliilor de armament. Măsura, deşi de o amploare mai redusă, urmăreşte optimizarea proceselor interne şi conformarea la cerințele legislative recente.
Eliminarea barierelor birocratice
Principalul obiectiv al noii strategii este eliminarea unui nivel de birocrație care intermedia relația dintre Executivii de Portofoliu pentru Achiziții (PAE) și managerii de program. Această reorganizare vine ca răspuns direct la prevederile Legii Autorizării Apărării Naționale (NDAA) pentru anul 2026, având rolul de a asigura o sincronizare mai strânsă între echipele care se ocupă de achiziții și componentele operaționale ale forțelor armate.
Rolul esențial al noilor structuri: Program Manager Executives
În cadrul acestor schimbări, structurile cunoscute anterior sub numele de Capability Portfolio Executives (CPE) au fost redefinite ca Program Manager Executives (PME) și au fost repoziționate pentru a lucra direct alături de PAE. Această schimbare strategică vizează o mai bună gestionare a programelor, fără a crea o structură de raportare ierarhică rigidă care să blocheze activitatea managerilor de program, aceștia din urmă fiind cei care interacționează nemijlocit cu militarii din teren. Oficialii subliniază că PME-urile sunt vitale pentru gestionarea sarcinilor zilnice și pentru sprijinirea managerilor de program, oferind o structură similară cu cea din mediul corporativ (CEO/COO), menită să accelereze luarea deciziilor.
Profesionalizarea achizițiilor și rezultate imediate
Un alt pilon al reformei impuse de legislația din 2026 vizează certificarea riguroasă a tuturor oficialilor implicați în procesul de achiziții. Dacă anterior doar o parte dintre aceştia dețineau acreditările necesare, noua directivă impune ca toți executivii să fie „oficiali de achiziții certificați”, în timp ce adjuncții acestora vor proveni din roluri operaționale sau din centre de excelență. Prin concentrarea cerințelor, resurselor și autorității decizionale sub umbrela PAE, Armata elimină „transferurile secvențiale” care încetineau procesele în trecut, oficialii raportând deja primele rezultate concrete ale acestei abordări integrate.
-
Exclusivacum 3 zile„Cascadorii girofarului”: IPJ Prahova mai face praf o autospecială, iar Biroul Rutier Ploiești își anchetează propriul „erou accidentat”
-
Exclusivacum o ziBatman (procurorul Eduard Stasie), creta dispărută și placa de OSB ruptă: cum a ajuns IPJ Prahova să explice cu „drafturi”/FALSURI dispariția probelor chiar din Camera de Corpuri Delicte (I)
-
Exclusivacum 2 zileI.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă: cum i-a prins Parchetul pe polițiștii din Boldești-Scăeni cu memoria varză și spray-ul la vedere! – Episodul 1 din noua investigație Incisiv de Prahova
-
Exclusivacum 2 zileDosarul antigrindină, partea a XII‑a: Florin Diaconu, APM Prahova și Garda de Mediu Prahova – când paznicii mediului dau cu iodură în aer
-
Featuredacum 4 zilePrimele mega-secrete ale României: M.A.I. – cine ia sporuri de 50% și de ce e atât de grav să afle prostimea
-
Exclusivacum o ziIPJ Prahova, campion la recursuri pierdute: concediul polițistului nu e pauză de drepturi
-
Exclusivacum o ziRepublica Mocirlei Penitenciare: ANP se scufundă, MJ numără broaștele, iar unii își lustruiesc epoletul de „chestor de carton”
-
Exclusivacum 4 zileGuvern demis, USR decis: austeritate la MEDAT, lux la IAR Brașov




