Actualitate
Senatorii PNL au sesizat marți, 23 mai Curtea Constituțională cu privire la modificările aduse mecanismului de numire în funcție a directorului Direcției Generale de Protecție Internă (DGPI)

„Domnului Valer DORNEANU,
Preşedintele Curţii Constituţionale
Stimate domnule Preşedinte,
În temeiul art. 146 lit. a) din Constituţia României, al art. 11 lit. a) raportat la art. 15, alin. (1) din Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, parlamentarii enumeraţi în tabelul anexat formulează prezenta
SESIZARE DE NECONSTITUŢIONALITATE
cu privire la Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 76/2016 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Direcţiei Generale de Protecţie Internă a Ministerului Afacerilor Interne, (Camera Deputaților Pl x.9/01.02.2017- Senat: L50/20.03.2017)adoptată în data de 15.05.2017 de Senat, în calitate de Cameră decizională, pentru motive extrinseci și intrinseci derivate din încălcarea art.1, alin.(5) din Constituție.
Situaţia de fapt
În data de 08.11.2016, Biroului permanent al Camerei Deputaților i-a fost prezentat Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.76/2016 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Direcţiei Generale de Protecţie Internă a Ministerului Afacerilor Interne (Pl.x.-9/01.02.2017).
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare înființarea, organizarea și funcționarea Direcției Generale de Protecție Internă ca structură specializată cu atribuții în domeniul securității naționale, în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, cu personalitate juridică, urmând a se desființa Departamentul de Informații și Protecție Internă.
În data de 08.03.2017, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului și Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au prezentat raport favorabil aprobării ordonanței de urgență ( cu 37 amendamente admise).
În 14.03.2017, proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței de urgență a fost adoptat de Camera Deputaților, iar în 15.05.2017 proiectul de lege a fost adoptat de Senat cu respectarea prevederilor art.76 alin.(1) din Constituția României.
Motive extrinseci
Curtea Constituțională, prin decizia nr. 624 din 26 octombrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2016 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, arată că există „două criterii esenţiale pentru a se determina cazurile în care prin procedura legislativă se încalcă principiul bicameralismului: pe de o parte, existenţa unor deosebiri majore de conţinut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului şi, pe de altă parte, existenţa unei configuraţii semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. Întrunirea cumulativă a celor două criterii este de natură a afecta principiul constituţional care guvernează activitatea de legiferare a Parlamentului, plasând pe o poziţie privilegiată Camera decizională, cu eliminarea, în fapt, a primei Camere sesizate din procesul legislativ.”
Pornind de la cele arătate mai sus constatăm că textul adoptat de Senatul României, prin care este modificat art. 8, alin. (1) din OUG nr. 76/2016 încalcă principiul bicameralismului, deoarece eliminarea statutului de cadru militar activ al directorului generalal Direcției Generale de Protecție Internă modifică semnificativ conținutul juridic al funcției precitate, în sensul în care acesta va îndeplini exclusiv atribuții cu caracter administrativ, urmând a fi în imposibilitatea de a mai exercita autoritatea de stat, în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. Conform art. 16, alin. (3) din OUG nr. 76/2016, „autoritatea de stat poate fi exercitată exclusiv de cadrele militare active, pe timpul îndeplinirii atribuțiilor de serviciu”.
De asemenea, evidențiem introducerea în Camera decizională, în cuprinsul art. 8, alin. (1) din OUG nr. 76/2016 a instituției eliberării din funcție a directorului generalal Direcției Generale de Protecție Internă, instituție care nu a fost luată în discuție în prima cameră sesizată, ceea ce ne conduce la concluzia că există și o „configurație semnificativ diferită” între forma adoptată de Camera Deputaților și forma adoptată de Senat.
Considerăm împlinite cele două criterii de natură a afecta principiul bicameralismului, fapt pentru care vă solicităm să constatați neconstituționalitatea textului criticat.
Motive intrinseci
Camera Deputaților, în calitate de cameră de reflecție, a adoptat modificarea alineatului (1) al articolului 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 76/2016 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Direcţiei Generale de Protecţie Internă a Ministerului Afacerilor Interneîn următoarea formă: „Directorul general al Direcţiei Generale de Protecţie Internă este cadru militar în activitate, numit în funcţie de către ministrul afacerilor interne, cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.”. Față de această formă,Senatul a procedat la eliminarea calității de „cadru militar în activitate” pentru directorul generalal Direcției Generale de Protecție Internă, cât și a sintagmei „ cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării”, existente în forma adoptată de Camera Deputaților.
Modificările aduse de Senat asupra OUG nr.76/2016 prin legea de aprobare creează actului normativ o stare de precaritate în sensul că, indiferent de metoda de interpretare aplicată textului {art. 8, alin.(1)}, constatăm nerespectarea art. 1, alin. (5) din Constituția României. Astfel, prin interpretarea sistematică a dispozițiilor art. 8, alin. (1) ajungem la concluzia că directorul general al Direcţiei Generale de Protecţie Internă face parte din categoria personalului contractual, fiind lipsit de atributul de cadru militar în activitate. În consecință, acestuia îi este aplicabilă legislația muncii, conform art. 16, alin. (1) din OUG nr.76/2016. Această concluzie generează două tipuri de efecte juridice:
1) directorul general „desfășoară exclusiv activități administrative” conform art. 16, alin. (2) din ordonanță, ceea ce îl pune în imposibilitatea exercitării funcției cu consecința blocării activității structurii specializată cu atribuții în domeniul securității naționale;
2) poate fi membru al unui partid politic, ceea ce conduce la implicarea unui serviciu secret în activități de natură politică, fapt interzis și de art. 31 alin. (1) din Legea nr. 51 din 29 iulie 1991 privind securitatea naţională a României, republicată„Salariaţii organelor de informaţii şi ai celor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale nu pot face parte din partide sau alte organizaţii cu caracter politic ori secret şi nu pot fi folosiţi în scopuri politice.”
Interpretarea per a contrario a normei cuprinse în art. 8, alin.(1) din OUG 76/2016 adoptată de Senat, ne arată că directorul generalal Direcției Generale de Protecție Internă este cadru militar în activitate, însă o asemenea interpretare nu este posibilă pentru că ar fi contrară voinței legiuitorului care, în Cameră decizională, a eliminat prevederea expresă referitoare la calitatea de cadru militar activ a conducătorului Direcției, cât și a obligației de a solicita avizul CSAT la numirea acestuia în funcție.
Consecința acțiunii legiuitorului în Camera decizională este adoptarea unei dispoziții prin care întreg actul normativ devine inaplicabil, deoarece instituirea atribuțiilor cu caracter exclusiv administrativ îl lipsește pe directorul general de exercițiul autorității de stat, rezervată cadrelor militare prin art. 16, la alin. (3) din OUG 76/2016 „pe timpul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, cadrele militare sunt învestite cu exerciţiul autorităţii de stat, având toate drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru această calitate”. Prin autoritate de stat înțelegem „punerea în aplicare și respectarea reglementărilor legale pentru domeniile sale de competență, precum și monitorizarea realizării politicilor și strategiilor în domeniile sale de competență”, conform art. 2, lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2007, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare.
Imposibilitatea exercițiului autorității de stat generează, structurii însărcinate cu protecția informativă în materia securității naționale, imposibilitatea de a-și îndeplini scopul pentru care a fost înființată, deci întreaga OUG 76/2016 devine inaplicabilă.
Punerea în situația de inaplicabilitate a ordonanței ca urmare a eliminării a calității de cadru militar în activitate a directorului general al Direcției Generale de Protecție Internă și a avizului CSAT din procedura de numire constituie o încălcare a dispozițiilor art. 34 din Legea 24/2000 „(1) Actele normative trebuie redactate într-un limbaj şi stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar şi precis, care să excludă orice echivoc, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale şi de ortografie.” și ale art. 31, alin. (1) din Legea nr. 51 din 29 iulie 1991 privind securitatea naţională a României, republicată: „Salariaţii organelor de informaţii şi ai celor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale nu pot face parte din partide sau alte organizaţii cu caracter politic ori secret şi nu pot fi folosiţi în scopuri politice”.
În completare, constatăm că voința legiuitorului este direcționată spre diminuarea prerogativelor CSAT și ale Președintelui României în materia organizării generale a forţelor armate şi a celorlalte instituţii cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale; prin încălcarea art. 4, lit. d), pct. 2 din Legea nr. 415 din 27 iunie 2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
Procedura de numire a directorului general al Direcției Generale de Protecție Internă exclude Președintele României de la exercitarea competenței pentru implementarea strategiei naționale în domeniul securității naționale, lăsând deschisă poarta pentru numirea, pe criterii politice, a șefului instituției cu atribuții în materia protecției informative din sfera securității naționale.
Din perspectiva celor arătate mai sus vă adresăm solicitarea de a constata existența unui motiv intrinsec de neconstituționalitate generat de încălcarea principiului legalității, principiu cuprins în art.1 alin.(5) din Constituția României, coroborat cu art. 8 din Legea 24/2000 și art. 31, alin. (1) din Legea 51/1991.
În drept, ne motivăm sesizarea pe dispozițiile art. 143 din Regulamentul Senatului și ale art. 15 alin. (1) și (2) din Legea 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.”
Ca atare, faţă de cele învederate, solicităm Onoratei Curţi să constate că Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 76/2016 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Direcţiei Generale de Protecţie Internă a Ministerului Afacerilor Interne, adoptată în data de 15.05.2017 de Senat, în calitate de Cameră decizională, este NECONSTITUŢIONALĂ,” se arată în textul sesizării depusă de PNL. (Monica Igor)
Actualitate
Suedia alocă suma colosală de 30 miliarde de dolari pentru apărare, anticipând un nou prag NATO
Actualitate
3 modele de scaune de bucătărie preferate de designerii de interior în acest an

Amenajarea bucătăriei pune accent pe combinația subtilă între estetică și funcționalitate, iar alegerea scaunelor potrivite poate transforma complet atmosfera acestui spațiu. În acest an, designerii de interior pun accent pe mobilier care îmbină confortul, materialele premium și liniile moderne, iar scaunele de bucătărie devin piese de design în sine. Fie că îți dorești un decor minimalist sau unul sofisticat, există modele care se potrivesc perfect în orice tip de amenajare.
Eleganță modernă cu scaune din plastic și picioare metalice
Dacă apreciezi un stil contemporan și aerisit, scaunele pentru bucătărie din plastic cu picioare metalice sunt o alegere inspirată. Designerii le preferă pentru versatilitatea lor, dar și pentru paleta variată de culori care se potrivește oricărei estetici. În tendințele acestui an domină nuanțele neutre, precum alb, gri și negru, dar și tonurile pastelate, care adaugă o notă delicată decorului.
Pe lângă aspectul modern, aceste scaune pentru bucătărie impresionează prin durabilitate și ușurința întreținerii. Materialul din care sunt fabricate este rezistent și permite curățarea rapidă, iar picioarele metalice, adesea realizate din oțel vopsit electrostatic, oferă stabilitate și un aspect sofisticat. Designul ergonomic asigură confort pe termen lung, iar dacă spațiul bucătăriei este unul compact, modelele empilabile devin un avantaj incontestabil.
Raffinament și confort cu scaune de bucătărie din catifea
Pentru un plus de lux și o atmosferă sofisticată sunt preferate scaune de bucătărie realizate din catifea, acestea se află în topul preferințelor designerilor. Textura elegantă transformă orice încăpere, oferind senzația de confort absolut. În acest an, se poartă tonurile intense, care creează impact vizual puternic și adaugă profunzime decorului.
Dincolo de estetică, aceste scaune sunt apreciate și pentru confortul lor. Spătarele ușor curbate și tapițeria moale fac din fiecare masă un moment de relaxare. În plus, modelele cu picioare metalice în finisaje aurii sau negre adaugă un aer sofisticat și se potrivesc perfect în interioarele elegante.
Design scandinav cu scaune din plastic și picioare din lemn
Stilul scandinav rămâne un reper important în amenajările interioare, iar scaunele de bucătărie din plastic cu picioare din lemn sunt o alegere preferată pentru un decor armonios și funcțional. Liniile curate, simplitatea și echilibrul dintre materialele naturale și cele moderne creează un efect vizual plăcut și relaxant.
Culorile predominante sunt cele inspirate din natură și contribuie la crearea senzații de spațialitate, ceea ce le face ideale pentru bucătăriile mai mici. Picioarele din lemn de fag sau stejar oferă un contrast elegant și asigură stabilitate, iar designul ergonomic adaugă un plus de confort. Aceste scaune pentru bucătărie sunt ușor de integrat atât în interioarele minimaliste, cât și în cele cu influențe boeme.
Tendințele actuale în designul bucătăriilor pun accent pe armonie, funcționalitate și estetică impecabilă. Alegerea perfectă ține de stilul tău personal, dar și de modul în care vrei să îți definești bucătăria – un spațiu de socializare, relaxare și inspirație zilnică.
Actualitate
Armata SUA testează operațiuni mobile cu Unitatea Multi-Domeniu
-
Exclusivacum 9 ore
Când legea devine opțională: FSANP îi prezintă nota de plată lui Halchin
-
Exclusivacum 3 zile
Vălenii de Munte: Dovada video expune caracatița corupției – Un sistem putred până la maduvă
-
Ancheteacum 2 zile
ANP: O săptămână de transparență sub conducerea Ioanei Morar
-
Exclusivacum 3 zile
DSDRP: O direcție între îndrumare și haos – cazul Ilie și Spătaru
-
Exclusivacum 9 ore
WHITE TOWER: Percheziții, audieri și rețineri la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești
-
Exclusivacum 2 zile
Bombă ecologică cu ceas la Vama Ploiești: Ilegalități, corupție și un risc de dezastru iminent! (I)
-
Exclusivacum 3 zile
Escrocheria White Tower & City Gate: „Cei Trei Muschetari Notariali” și rețeaua de corupție
-
Exclusivacum 2 zile
Pamflet: Cătălin Luncașu, de la adjunct la… ajutor de birou