Actualitate
Laura Codruta Kovesi a musamalizat plangerile MADR impotriva lui Dacian Ciolos?!

Din evaluarea CV-ului fostului premier, Dacian Colos, rezulta unele aspecte interesante:
- 2005 – 2007: Consilier al Ministrului Agriculturii si purtator de cuvant pentru Romania in cadrul Comitetului special pentru agricultura al Consiliului UE;
- 2007: Subsecretar de stat pentru afaceri europene in cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale;
- 10.2007 – 22.12.2008: Ministru al Agriculturii si Dezvoltarii Rurale
Se poate observa ca Dacian Colos a avut functii importante in cadrul ministerului agriculturii incepand cu anul 2005, cu rol activ si relevant pe zona atragerii si utilizarii fondurilor europene nerambursabile in domeniul agriculturii, sens in care poate ar trebui intrebati si fostii ministrii ai agriculturii Flutur si Remes despre cetateanul Ciolos.
Oare nu a stiut cum s-au cheltuit banii europeni in dezvoltarea softurilor si aplicatiilor in cadrul APIA unde lucrurile merg si astazi foarte prost vezi articolul din link-ul file:///C:/Users/user/Downloads/CV-ul%20necosmetizat%20al%20lui%20Dacian%20Ciolo%C5%9F.html
Unde se afirma ca : “Insa nici pana la ora actuala Ciolos nu a finalizat aceasta strategie agricola. Cat timp a fost consilier si subsecretar de stat, Dacian Ciolos a fost implicat direct in procesul de absorbtie a fondurilor comunitare si in punerea pe picioare a Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA). Insa despre modul cum s-a implicat Ciolos in aceste chestiuni se poate observa si astazi, cand Romania are mari probleme cu aceste doua cerinte. Trebuie precizat ca Dacian Ciolos a absolvit in 1994 Facultatea de Horticultura din cadrul Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj.”
In fapt se poate constata cum i s-a construit un parcurs – “oare cine i l-a constuit? “ o intrebare retorica, cine l-a sprijinit pe tanarul Ciolos, la 37 ani, sa ajunga important atat in minister cat si in comisia europeana in 2010 etc…, si, daca el nu a contribuit direct sau mijlocit la ascensiunea financiara a unor firme care au “castigat” licitatii publice pentru dezvoltare de sisteme informatice in structuri ale ministerului agriculturii cum ar fi: Siveco, Team Net sau derivatele sale organizationale… si u numai aceste firme abonate de foarte multi ani la banii publici si europeni!
Pe acest fond ar trebui sa se analizeze rolul lui Ciolos, avand in vedere functiile publice detinute in ministerul agriculturii, in cunoasterea activitatilor investitionale derulate din 2006 in cadrul APIA, ca prim exemplu, in special pentru achizitionare si dezvoltarea unui sistem informatic, respectiv prestari servicii IT in cadrul acestei structuri din cadrul ministerului agriculturii.
Din diverse medii se poate afla, in special de la fostii sefi ai corpului de control al ministrului agriculturii din perioada 2006-2009, diversii secretari de stat sau specialisti din structura MADR, APIA etc…, despre existenta unei adrese a sefului corp control dir.gen. Cornel Honorel Dicu, intocmita de doi functionari Petrica Anton si Carmen Gheorghe, catre Gheorghe Albu, secretar de stat al MADR cu nr.63986/28.11.2008, cand inca ministru era Ciolos si cred ca a stiut desprea continutul acesteia, respectiv despre un raport de control al aceluiasi sef al corupului de control al ministrului agriculturii datat sub nr.61007/09.02.2009, adresat noului ministru de atunci Ilie Sarbu, avizat de acesta si de consilierul lui, de atunci, Viorel Davidoiu. Mai mult, in urma raportului – nota anterior amintit ministrul Ilie Sarbu a remis o adresa sub nr. 61007/10.02.2009 si documentul in cauza anexat catre PICCJ, in atentia procurorului general de atunci nimeni alta decat Laura Codruta Kovesi, mentionand faptul ca nota de control cu rezultatul verificariilor intreprinse la APIA este necesar a fi supus cercetarilor legale in cauza in vederea stabilirii daca neregulile constatate intra sub incidenta unor fapte penale sanctionate ca infractiuni de Codul Penal sau alte legi speciale incidente. Aceleasi documente au fost transmise in copie si catre MAI, IGPR Directia de Investigare a Fraudelor de catre dir.general corp control al MADR, Cornel Honorel Dicu sub nr. 61007/16.02.2009, fiind primite, in aceeasi data, documentele referite, sub semnatura propie, de catre un comisar sef Chinau din cadrul institutiei mentionate.
Ce s-a intamplat cu cercetarea penala a continutului documentelor in speta data si care a fost rezultatul inceperea urmariri penale sau alta solutie despre care nu s-a aflat public inca. Dar sistemul informatic de la APIA functioneaza precar si lucrurile nu stau in ordine cu cheltuirea banilor europeni in aceasta zona a APIA si nu numai.
Documentele mentionate anterior cuprindeau referiri la incheierea contractului de prestari servicii nr.20/15.07.2006 cu obiect “Dezvoltarea software-ului pentru sistemul IT al APIA si IACS” IACS este – Sistemul Integrat de Administrare şi Control (IACS) din România (vezi link http://www.apia.org.ro/ro/directia-masuri-de-sprijin-i-iasc/sistemul-integrat-de-administrare-si-control-iacs-din-romania1393245798) avand o valoare contractuala de 13.899.597 lei + TVA, cu un termen de finalizare de 12 luni de la data intrarii in vigoare a contractului ( termen finalizare 24.07.2007). Termenul de finalizare a fost cu mult depasit si mai mult pretul contractul a fost majorat fara licitatii etc. Contractul a fost atribuit in iulie 2006, catre consortiul SIVECO – ABG STERPROJEKT, din Polonia. Interesant este ca s-a facut o comparatie, in baza controlului ministerului, intre contractul din 2006 si unul sub nr.20/2008, un contract aditional la cel vechi constatandu-se, constatandu-se ca contractul initial a fost modificat succesiv prin cel putin 5 acte aditionale: act ad nr.1/18.07.2006 prin care a fost decalat termenul de finalizare a proiectului la o alta data 24.08.2007 aspect cce denatureaza procedura legala de licitatie publica anterioara; act ad nr.2/15.12.2006 prin care se extinde obiectul contractului cu “servicii de consultanta, dezvoltare si prelucrare software privind normalizarea si pregatirea datelor de digitalizare in vederea migrarii in structura geodatabase in vederea realizarii modelului digital al terenului si includerea componentei pentru plati complementare nationale directe in aplicatia IACS pentru platile directe pe suprafata pentru produsele agricole”. S-a stanbilit prin acest act aditional un nou cost suplimentar de 6.601.170 lei + tva; act.ad. nr.3/08/08/2007 rin care se modifica graficul de lucrari si de facturare al contractului; act.ad. nr.4/30.11.2007 (deja Ciolos era ministru la aceasta data de cel putin o luna si jumatate) prin care se modifica din nou graficul de lucrari pana la data de 29.02.2008 si se reactualizeaza graficul de facturare deci si de plati; act.ad. nr.5/26.02.2008 (Ciolos inca ministru) prin care se aproba oprirea realizarii modului de dezvoltare rurala si diminuarea pretului cu contravaloarea acestuia in suma de 208.494 lei o actiune cel putin hilara si nelegala pentru ca modicifica cerintele licitatiei din 2006 etc….si se prelungeste totodata termenul de finalizare al proiectului pana la data de 20.08.2008. valoarea contractul dupa aditionale in cauza a devenit de 24.147.807 lei fata de cea stabilita initial prin licitatie.!!!.
Aceste acte aditionale semnate de reprezentantii APIA si acceptate tacit sau nu de catre oficialii MADR nu au avut referate e fundamentare conform legii, singurul act ad fiind cel cu nr.2/15.12.2006. Ministerul a fost practic vaduvit prin aceste acte aditionale de finalizarea la termenul convenit prin licitatie si la pierderea de venituri din penalitatile legale ce ar fi trebuit percepute de stat pentru intarzierile contractuale acceptate fara solicitarea de sume penalizatoare in cuantum de 0,06% per zi de intarziere din valoarea contractului….Aceasta frauda cine o plateste si cine e responasbil din parte statului reprezentat in MADR de ministru secretari de stat, dir.generli si reprezentatii APIA etc….. De remarcat ca Curtea de Conturi a demarat si ea la aceea vreme un control pe subiect prin verificare contractelor la APIA inclusiv cel sub nr.20/2006.
Interesant este ca a fost semnat un acord cadru nr.73/31.12.2008 (sub nr.28323/31.12.2008 la SIVECO) intre APIA si asociatia formata din SIVECO, TEAMNET INTERNATIONAL si ABACO srl din Italia, pentru servicii de extindere si dezvoltare a sistemului informatic al APIA, pentru circa 36 luni cu o valoare de 12.000.000 eura +tva pentru intreaga perioada (4000000 euro/an). Oare ministrul Ciolos care a plecat in 22.12.2008 nu stia nimic despre acest acord cadru care sigur a inceput sa fie negociat cu cel putin 6 luni inainte desemnare celor trei firme de catre APIA. Ministru in calitate de ordonator principal de credite nu stia ce aproba prin bugetele anuale sau la rectificari sau nu era informat de subordonati etc… Cum de nu este intrebat despre situatia din cadrul integului minister si entitatile subordonate sau coordonate de stadiul investitiilor derulate in perioada 207-2008 dar si anterioara cand era o persoana cu responsabilitati exprese pe zona fonduriloe erupene etc….In perioada 2007-2008 au fost sesizate la nivelul APIA/IACS in februarie 2009 o serie de disfunctii in functionare sistemului informatic din perioada mentinata cu o serie de implicatii in efectuarea platilor catre fermieri pentru 2007,2008. Au existat mai mult activitati de audit CE?DG Agri 2007 -2009 la nivelul MAPDR pentru identificare functionarii IACS constatandu-se multe deficiente cum ar fi:sufrafete de teren neeligibile/terenuri abandonate, digitalizari incorecte, modificari de peisaj, nu au fost furnizate informatii corecte catre fermieri (cred ca si acum e la fel) aspect ce a determinat erori in identificarea parcelelor si intarzieri in procesarea cererilor fermierilor, controalele clasice in teren s-au facu pana in februarie 2008 sens in care datorita iernii multe parcele agricole nu au fost corect determinate, masuratori “generoase”, controlul prin teledetectie a fost facut cu intarziere in 2007 datorita disfunctionalitatilor in sistemul IACS, cu risc si pentru 2008. Reprezentantii CE au solicitat autoritatilor romane clarificari suplimentare in situatiile identificate si cel mai important verificari retoactive in Sistelul de plati al APIA intrucat era deja al doilea an de implementare a schemelor de plata APIA (2007 -2008 si in mandatul lui Ciolos) si nu a fost constituita pana in martie 2009 o strategie de luare in calcul al noilor informatii produse prin sistemul IT de la APIA pentru verificarile retroactive, iar APIA nu a analizat supradeclararile care pot intra sub incidenta sanctiunilor art.138 (2) din Reg CE nr.1973/2004 pentru SAPS si art.53 din Reg CE nr.796/2004 pentru CNDP
Un alt proiect IT “implementat” tot de SIVECO este cel de la APDRP – Agentia de plati pentru dezvoltare rurala si pescuit unde pana in februarie 2009 sistemul informatic integrat derulat in baza contract PHARE RO-2005/017-553.03.02.03 care si el a fost intarziat mult cel putin 4 ani la acea data si cu o serie de deficiente in functionare ( nu au fost realizate teste de capacitate pentru sistem, timpii de raspuns nu sunt cei stabiliti contractual, nu au fst predate la aceea vreme versiuni complete ale manualelor de utilizare ale sistemului implemntat de SIVECO (vezi si Cardul de sanatate, SIUI de la CNAS) aspecte sesizate la acel moment de responsabili din cadrul APDRP catre oficialii MADR dar nu au fost reactii pe masura etc… Nimeni nu s-a sesizat si pe acest contract…. Multe din deficientele din sistemul IACS au fost constatate in timpul misiunilor de audit din perioada 18-22.06.2007, 03-09.09.2007, 28.01 – 31.01.2008, 29.09. -03.10.2008 si care urmau a fi discutate la Bruxelles in cadrul intalnirii bilaterale din data de 27.03.2009.
Ce stie despre toate acestea fostul prim – ministru si ce raspuns a fost primit de la CE pe subiectul agricultura la accea vreme etc……
Vezi link-uri :
file:///Dacian%20Ciolo%C5%9F,%20Primul%20ministru%20desemnat,%20are%20un%20dosar%20penal%20aflat%20%C3%AEn%20anchet%C4%83%20_%20EXPUNERE.COM%20_%20Adev%C4%83rul%20Despre%20Rom%C3%A2nia.html
file:///Cine%20este%20Dacian%20Ciolos.%20Are%20un%20CV%20impresionant!%20-%20Aktual24.html
file:///Dacian%20Ciolo%C8%99%20c%C4%83tre%20Guvern_%20Rom%C3%A2nia%20s%C4%83%20aib%C4%83%20internet%20pe%20band%C4%83%20larg%C4%83%20la%20%C5%A3ar%C4%83%20_%20StiriAgricole.ro.html
Actualitate
Justiția intervine: Bătălia pentru AI, o infrângere pentru administrație în fața giganților tehnologici
Un judecător federal a emis joi o hotărâre preliminară amplă în favoarea companiei de inteligență artificială Anthropic, marcând cel mai recent episod dintr-un conflict de săptămâni întregi între gigantul AI și guvernul american. Decizia, considerată o lovitură semnificativă pentru executiv, ridică semne de întrebare serioase cu privire la motivele din spatele acțiunilor administrației.
O decizie judiciară cu reverberații politice
Judecătorul federal Rita Lin, numită anterior de un președinte democrat, a statuat că „înregistrările sugerează puternic că motivele invocate pentru desemnarea Anthropic ca risc pentru lanțul de aprovizionare au fost pretextuale și că motivul real [al guvernului] a fost o represalii ilegale”. Această constatare incisivă, inclusă în ordinul de 48 de pagini, subliniază o potențială abatere gravă de la principiile legale și administrative. Prin acordarea acestei hotărâri preliminare, instanța a indicat că Anthropic este „probabil să aibă succes” în procesul său împotriva guvernului. Consecința imediată este că cele 17 agenții federale numite ca pârâte – de la Pentagon la Fondul Național pentru Științe Umaniste – nu au voie să implementeze ordinele de desemnare a Anthropic drept risc pentru lanțul de aprovizionare până la soluționarea definitivă a litigiului.
Geneza conflictului: Refuzul Anthropic și reacția administrativă
Conflictul a izbucnit după ce Anthropic a refuzat să accepte un nou limbaj contractual care ar fi permis „toată utilizarea legală” a AI-ului său, Claude, de către armată. Reacția la nivel înalt nu a întârziat să apară. Pe 27 februarie, președintele a dispus agențiilor federale să „CEZĂ IMEDIAT orice utilizare a tehnologiei Anthropic”. La rândul său, secretarul Apărării a postat pe o platformă socială că „niciun contractor, furnizor sau partener care face afaceri cu armata Statelor Unite nu poate desfășura nicio activitate comercială cu Anthropic.”
Etichetarea „riscului pentru lanțul de aprovizionare”: O dublă desemnare
Momentul culminant al tensiunilor administrative a fost pe 4 martie, când două scrisori oficiale din partea administrației au desemnat simultan Anthropic ca „Risc pentru Lanțul de Aprovizionare” în baza a două statute distincte: Titlul 41, Secțiunea 4713, care acoperă întregul guvern federal, și Titlul 10, Secțiunea 3252, care detaliază un proces simplificat pentru utilizare exclusivă de către Departamentul Apărării. Deși desemnarea oficială a fost mai puțin drastică decât fusese anticipat inițial, CEO-ul Anthropic a anunțat intenția de a da în judecată guvernul pentru a anula decizia, depunând două procese separate.
Răspunsul Pentagonului și poziția Anthropic: Un impas continuu
La doar câteva ore după decizia instanței din California, subsecretarul Apărării și directorul tehnologic, responsabil cu gestionarea disputei din partea Pentagonului, a publicat pe o platformă socială că ordinul judecătorului Lin conține „zeci de erori faptice”. El a susținut că desemnarea Anthropic ca „Risc pentru Lanțul de Aprovizionare” este „în deplină vigoare și efect” în temeiul Secțiunii 4713, care, a afirmat el, nu s-ar afla sub jurisdicția judecătorului. Oficialii Pentagonului au redirecționat solicitările de comentarii către postările acestuia.
Pe de altă parte, un purtător de cuvânt al Anthropic a declarat că firma „așteaptă încă decizia în cazul Curții de Apel a DC”. Compania se declară „recunoscătoare instanței [din California] pentru rapiditatea acțiunii și încântată că sunt de acord că Anthropic va avea probabil succes pe fondul cauzei”. În ciuda necesității acestui proces pentru a-și proteja interesele, Anthropic își menține „focalizarea pe colaborarea productivă cu guvernul pentru a se asigura că toți americanii beneficiază de o inteligență artificială sigură și fiabilă.”
Interpretări juridice diverse și următoarele etape ale bătăliei legale
Opinia juridică privind ordinul judecătorului Lin este împărțită. Unii experți legali sugerează că decizia instanței din California s-ar putea să nu acopere deloc desemnarea conform 41 USC 4713, ceea ce ar însemna că poziția Anthropic este, practic, similară cu cea anterioară. Alți juriști consideră că ordinul poate fi interpretat ca interzicând Departamentul Apărării să aplice desemnarea 4713.
Judecătorul Lin a impus o suspendare de șapte zile a propriului ordin, permițând astfel o perioadă pentru solicitări de reconsiderare sau intervenții în apel. Un expert juridic a comentat că acest lucru este destul de comun și oferă timp pentru depunerea unor documente adecvate. Curtea de apel pentru decizia lui Lin ar fi Circuitul al 9-lea federal, cunoscut pentru imprevizibilitatea deciziilor sale. Procesul în ansamblu, avertizează experții, s-ar putea „târî un an sau doi”, iar guvernul ar putea fi eventual responsabil pentru despăgubiri și pierderi financiare suferite de Anthropic. Această confruntare juridică scoate în evidență tensiunile tot mai mari dintre inovația tehnologică și controlul guvernamental, într-un peisaj geopolitic în continuă schimbare.
Actualitate
NATO accelerează producția de armament: Un necesar de peste 145 de miliarde de dolari pentru consolidarea apărării aliate
Oficialii Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) au identificat un necesar substanțial de până la 145 de miliarde de dolari pentru muniții și sisteme de apărare aeriană, cerințe comune tuturor statelor membre. Această sumă colosală, detaliată în Raportul Anual 2025 al Alianței, prezentat recent la Bruxelles, subliniază urgența cu care Secretarul General Mark Rutte intenționează să prioritizeze accelerarea producției de armament la următorul summit NATO.
Cifre record: Un angajament financiar fără precedent
Valoarea de 145 de miliarde de dolari, echivalentul a aproximativ 125,9 miliarde de euro, reprezintă o estimare a cererii agregate pentru rachete, bombe, drone și sisteme de lovire de precizie. Aceste cifre sunt rezultatul procesului REPEAD (Reoccurring Process for Aggregating Demand) al NATO, care centralizează nevoile de capabilități ale țărilor membre. Alianța lucrează acum intens cu aliații și industria de apărare pentru a satisface aceste cerințe „cât mai rapid și economic” posibil. Pentru ciclul din 2025, atenția se va îndrepta spre muniții decisive pentru lupta maritimă, capabilități de informații și supraveghere, precum și cerințe specifice domeniului terestru.
Pragul de 2% atinge o borna istorică
Un aspect remarcabil, dezvăluit de Secretarul General Rutte, este faptul că anul trecut a marcat prima dată când toate țările NATO au îndeplinit sau chiar depășit pragul de 2% din Produsul Intern Brut alocat cheltuielilor de apărare. Rutte a atribuit această realizare semnificativă presiunii constante exercitate de fosta administrație americană pentru a pune capăt „gratuitului” (free-riding) din partea aliaților. Deși Washingtonul contribuie în continuare cu majoritatea (60%) cheltuielilor de apărare ale națiunilor NATO, contribuțiile europene și canadiene au înregistrat o creștere de 20%, reprezentând un spor de 94 de miliarde de dolari față de anul precedent. Această tendință indică o reorientare a investițiilor către achiziția, cercetarea și dezvoltarea de noi echipamente militare, în detrimentul perioadelor anterioare, când grosul cheltuielilor era dedicat personalului și operațiunilor.
Stocurile europene de muniții: Îngrijorări și acțiuni concrete
Pe fondul acestor angajamente financiare, au apărut și semnale de alarmă din partea industriei. Armin Papperger, CEO-ul Rheinmetall, a declarat recent că, în ciuda avertismentelor repetate, stocurile de muniții europene, americane și din Orientul Mijlociu sunt „aproape goale” din cauza conflictelor în curs. Aceste declarații, deși contrastează cu unele concluzii ale raportului NATO care anticipează o extindere rapidă a producției prin cheltuieli crescute, au fost recunoscute de Rutte.
Secretarul General a admis că această problemă va fi un punct central la următorul summit NATO. El a subliniat că, deși există „vești bune” – producția de muniții a crescut de șase ori comparativ cu acum câțiva ani – este clar că „mai este mult de făcut”, deoarece baza industrială de apărare nu produce suficient. Rutte a evidențiat că această dificultate reprezintă o vulnerabilitate comună, afectând Statele Unite, Canada și Europa, și a menționat întâlniri la nivel înalt cu furnizori americani și lideri europeni pentru a aborda problema. Aceste apeluri la creșterea producției nu sunt noi, ele intensificându-se mai ales în 2023, când armatele occidentale se confruntau cu dificultăți în refacerea stocurilor de muniții, în special cele de artilerie, din cauza sprijinului acordat Ucrainei. NATO demonstrează acum o determinare fermă de a transforma aceste provocări în acțiuni concrete pentru a asigura o apărare robustă a tuturor membrilor săi.
Actualitate
Miliarde cheltuite, arme intârziate: Criza competenței în achizițiile de apărare
O realitate inacceptabilă pentru securitatea națională
Forțele Aeriene și Forțele Spațiale americane investesc anual peste 113,8 miliarde de dolari în dezvoltarea unor tehnologii de ultimă generație, de la avioane de luptă avansate și arme nucleare la sisteme sofisticate de apărare antirachetă. Cu toate acestea, istoria recentă abundă în exemple de programe care depășesc bugetele alocate și sunt livrate cu întârzieri semnificative. Această realitate, considerată inacceptabilă de lideri militari de rang înalt, inclusiv de Secretarul Forțelor Aeriene, Troy Meink, subliniază necesitatea stringentă a unei reforme. Momentul actual este privit ca o oportunitate unică de a remodela modul în care se livrează capabilitățile esențiale pentru apărare.
Managerii de program: Pivoți uitați ai inovației
În timp ce tehnologiile revoluționare sunt indiscutabil importante, eficacitatea lor este maximizată doar atunci când ajung rapid la luptători. Aici intervine rolul crucial al managerilor de program – echivalenții managerilor de proiect din sectorul privat. Aceștia sunt arhitecții din prima linie, cei care iau deciziile pivot care determină dacă Forțele Armate vor dispune de capabilitățile necesare înainte de izbucnirea unui conflict. Adevărata disrupție în achizițiile de apărare nu vine doar din inovația tehnologică, ci dintr-o reevaluare profundă a modului în care acești profesioniști sunt pregătiți, instruiți și împuterniciți.
De la selectarea contractelor optime și elaborarea calendarelor multianuale, până la integrarea sistemelor complexe de armament, judecata managerilor de program influențează destinele unor programe întregi pe parcursul mai multor decenii. Pe măsură ce noile modele de portofoliu descentralizează autoritatea, o reală împuternicire va depinde de profesionalismul și pregătirea temeinică a acestor manageri. Dacă se dorește ca noile capabilități să fie livrate cu viteza impusă de necesitatea descurajării, atunci pregătirea lor trebuie să reflecte această responsabilitate covârșitoare.
Lecțiile trecutului: Succese remarcabile și eșecuri costisitoare
Istoria oferă exemple elocvente ale importanței managementului de program. În timpul conflictelor din Irak și Afganistan, managerii de program au coordonat cu succes proiectarea, construcția și livrarea camioanelor rezistente la explozii în mai puțin de doi ani, salvând nenumărate vieți. Programul de modernizare a sateliților GPS a îmbunătățit semnificativ precizia și a redus termenele de lansare de la ani la doar câteva luni. Parteneriatele strategice, precum National Security Space Launch, bazate pe practici comerciale solide, demonstrează că o gestionare disciplinată și metode moderne pot duce la scăderea costurilor și accelerarea termenelor.
Pe de altă parte, alte programe subliniază costul execuției defectuoase. Programul F-35 Joint Strike Fighter s-a confruntat cu dificultăți persistente în controlul costurilor unitare, respectarea programelor de producție și costurile de întreținere. Aeronava de realimentare KC-46 a Forțelor Aeriene, o capabilitate esențială pentru proiecția puterii, continuă să se confrunte cu probleme de integrare și întârzieri în producție.
Miza viitorului: Apărarea spațială și provocări fără precedent
Privind spre viitor, mizele vor fi și mai mari. Interceptorii spațiali – sateliți specializați concepuți pentru a lansa rachete cinetice împotriva amenințărilor din orbită – vor juca un rol central în apărarea teritoriului american împotriva rachetelor hipersonice și a atacurilor nucleare. Acestea vor necesita o viteză și o precizie fără precedent, integrând senzori de ultimă generație, interceptori și rețele de comandă într-o constelație care operează la viteze orbitale împotriva amenințărilor. Experții sunt unanimi: dezvoltarea unui astfel de interceptor generează provocări de cel mai înalt nivel în detectare și țintire.
O soluție la îndemână: Standardele industriale și certificarea PMP
Îmbunătățirea pregătirii managerilor de program reprezintă o soluție cu costuri reduse și un randament ridicat. Există modele clare de urmat. În Forțele Aeriene și Forțele Spațiale, o zicală comună afirmă că 80-90% din pregătirea în achiziții se realizează „la locul de muncă” – un model bazat pe încercări și erori, care lasă succesul programului la latitudinea maturității organizaționale și, uneori, a norocului. În contrast, organizații precum NASA au dezvoltat programe de formare direct trasabile la ghidul Project Management Body of Knowledge (PMBoK), în timp ce Corpul Inginerilor al Armatei adoptă pur și simplu certificări industriale. Certificarea Project Management Professional (PMP), recunoscută la nivel mondial, oferă un limbaj comun și un cadru de lucru dovedit. Deși achizițiile de apărare au complexități unice, disciplinele fundamentale de gestionare a costurilor, termenelor și performanței (adică a scopului) sunt universale.
Studiile demonstrează că acele companii cu peste o treime din managerii certificați PMP finalizează mai multe proiecte la timp și în limitele scopului. Cu toate acestea, în timp ce guvernul plătește contractanților sume suplimentare pentru experiența certificată PMP, Forțele Aeriene și Forțele Spațiale nu integrează și nici nu cer certificarea PMP în programele lor de pregătire sau în progresia în carieră pentru militari.
Un apel urgent la acțiune: Modernizarea politicii și educației
Este imperativ ca Forțele Aeriene și Forțele Spațiale să remedieze această lacună, aliniind pregătirea la standardele industriale, încorporând certificarea în avansarea în grad și, în cele din urmă, favorizând-o pentru pozițiile critice din achiziții. Asistentul Secretarului Forțelor Aeriene pentru Achiziții, Tehnologie și Logistică ar trebui să inițieze actualizarea politicilor pentru a conduce această schimbare. Forța Spațială, care își construiește încă fundația de dezvoltare profesională, este într-o poziție deosebit de bună pentru a prelua un rol de lider. La nivel de departament, extensia PMBoK a Pentagonului – neschimbată de peste două decenii – trebuie modernizată pentru a reflecta cerințele sistemelor agile și complexe de astăzi și Strategia recentă de Transformare a Achizițiilor. Această schimbare nu este menită să înlocuiască pregătirea existentă, ci să o consolideze prin alinierea la standardele industriale validate.
Managerii de program bine pregătiți nu reprezintă o panacee, dar sunt vitali pentru a asigura că următoarea generație de armament este livrată la timp. Acest aspect este deosebit de important pe măsură ce mai multă autoritate și risc se deplasează la niveluri inferioare. Într-o eră în care săptămânile pot decide rezultatul unui război, Forțele Aeriene și Forțele Spațiale nu își pot permite să lase acest aspect la voia întâmplării.
-
Exclusivacum 2 zileTÂRGȘORUL NOU – OAZA ABSURDULUI! CUM STATUL ROMÂN REFUZĂ MILIOANE ȘI ÎȘI TERORIZEAZĂ PROPRII ANGAJAȚI!
-
Exclusivacum 2 zileFarsa „fără penali”: Cum USR transformă legea în carpeta roșie pentru numiți politici! „Serviciul Dezvoltarea Industriei de Apărare, Direcția Industria Națională de Apărare în cadrul MEDAT”
-
Exclusivacum 5 zileMINĂ DUPĂ MINĂ, PENITENCIAR DUPĂ PENITENCIAR: Cum ne conduce Guvernul spre „lumea bună” a delincvenței!
-
Exclusivacum 2 zilePloiești, orașul „fără deșeuri” și „fără bunuri”: În prag de o nouă apocalipsă a gunoaielor, misterul SRI-istului și al pubelelor disparute il reduce la tăcere pe Primar!
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova: Mataiche Marian, martorul „orb” al Body-cam-ului! Birocratul mincinos, demascat de propriile probe – DOCUMENTE EXCLUSIVE!
-
Featuredacum o ziCaracatița imputernicirilor: Cum se prăbușește meritocrația la IGPR sub greutatea pistonului politic!
-
Exclusivacum 3 zile„Eureka!” justiției supreme: Drogurile furate… sunt tot furate! O decizie care ne lasă mască (de protecție penală)!
-
Exclusivacum 4 zilePolițistul român: Statut special, viață de cățel! (sau cum ne batem joc de lege și de ordine)



