Actualitate
Trebuie să ne asigurăm că serviciile sunt eficace în protejarea securităţii naţionale, a siguranţei publice şi a drepturilor omului, dar, în acelaşi timp, respectă statul de drept şi practica democratică (I)
Poate aud SRI-ul si parlamentarii…
Domeniul intelligence reprezintă o ultimă frontieră în procesele de democratizare si reformare a sectorului de securitate. Aşa cum au demonstrat multe democraţii consolidate, guvernanţa democratică şi statul de drept ajung în sfera intelligence multă vreme după ce au dobândit baze solide în alte domenii ale statului. În multe democraţii consolidate, înfiinţarea sistemelor de supraveghere a serviciilor de informaţii a urmat o traiectorie comună: anumite activităţi ale serviciilor de informaţii au generat îngrijorare în privinţa încălcării proceselor democratice legitime şi în raport cu exercitarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ceea ce a dus la o perioadă de studiu şi cercetare psihologică şi la crearea, ca rezultat, a unor noi mecanisme de supraveghere.
Democraţiile emergente nu au nevoie să recurgă la această abordare reactivă. „Tranziţia” le oferă o preţioasă oportunitate de a pune baze solide, legale şi instituţionale, pentru activitatea de supraveghere a serviciilor de informaţii. Totuşi, trebuie să fim conştienţi că stabilirea acestor baze nu e decât un mic pas în procesul interminabil şi dificil prin care trebuie să ne asigurăm că serviciile sunt eficace în protejarea securităţii naţionale, a siguranţei publice şi a drepturilor omului, dar, în acelaşi timp, respectă statul de drept şi practica democratică. Îndeplinirea pe termen lung a acestor obiective reclamă interes, vigilenţă şi dedicare continue din partea celor implicaţi în supraveghere, precum şi un efort asiduu de evaluare şi îmbunătăţire a sistemelor de supraveghere. Am încredere că acest set de instrumente poate servi ca resursă importantă în sprijinul unei astfel de activităţi.
Parlamentarilor le revine o mare responsabilitate atât în dezvoltarea cadrului legal şi instituţional al activităţii de supraveghere, cât şi pentru a se asigura, în calitate de principali supraveghetori externi, că supravegherea îşi atinge obiectivele
sus-menţionate. În acest domeniu, mai mult decât în oricare altul, parlamentarii trebuie să se străduiască să-şi subordoneze interesele de partid unui scop mai important, acela de a proteja ordinea democratică şi constituţională. Însă nu numai parlamentarii sunt cei cărora ar trebui să le revină toate responsabilităţile supravegherii externe – adeseori, le lipsesc timpul, experienţa şi independenţa necesare. Având în vedere acest lucru, ei trebuie să apeleze la organisme independente de supraveghere cu statut legal, precum instituţiile supreme de audit, instituţiile de tip ombudsman si organismele specializate de supraveghere, invitându-le să joace un rol central în sfera lor de competenţă.
Deşi există multe publicaţii referitoare la supravegherea serviciilor de informaţii, majoritatea acestora se axează pe cadrul legal si instituţional al organismelor de supraveghere. Prezentul set de instrumente porneşte de la această abordare, explicând decidenţilor multe din provocările si dificultăţile care apar pe parcursul conceperii, modificării si consolidării unui sistem de supraveghere. Însă, autorii contributori se aventurează dincolo de întrebările legate de conceperea acestor sisteme, oferind orientări practice, clare privind modul în care supraveghetorii externi pot aborda provocarea de a examina cu minuţiozitate aspecte specifice din munca serviciilor de informaţii. Sper ca lucrarea de faţă să poată contribui, de asemenea, la sensibilizarea societăţii civile si a mass-mediei cu privire la importanţa pe care o au diferitele aspecte ale supravegherii serviciilor de informaţii, si sper ca aceste grupuri să poată utiliza cunoştinţele dobândite pentru a-i trage la răspundere pe parlamentari şi pe alţi supraveghetori independenţi în legătură cu exercitarea controlului asupra serviciilor de informaţii sau cu lipsa acestuia.
Setul de instrumente se va bucura, probabil, de cel mai mare interes din partea decidenţilor implicaţi în dezvoltarea sistemelor de supraveghere a serviciilor de informaţii, a membrilor si staffului din organismele de supraveghere recent înfiinţate, precum si a unor organizaţii ale societăţii civile. Cu toate că cei interesaţi pot fi în majoritate din state în tranziţie, nu trebuie ignorată valoarea analizei făcute de autori pentru cei implicaţi – direct sau indirect – în supravegherea serviciilor de informaţii în democraţiile consolidate. În fapt, am ferma convingere că acest set de instrumente oferă exemple si argumente care vor provoca discuţii despre posibila extindere sau întărire a controlului în aceste state.
Vom reveni… cu un set de instrumente, exempe si argumente.
Actualitate
Sardinia: Acolo unde piloții de vânătoare învață să gândească, nu doar să zboare
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală
Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
-
Exclusivacum 3 zileBurcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zileANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 2 zileBăicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 4 zilePenitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 11 oreCircul Teoroc își joacă ultima reprezentație: Lacrimi sindicale pentru „Finu” și un grad de chestor confiscat de la obraz!
-
Exclusivacum 3 zileProtest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 3 zileJilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 24 de orePenitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi



