Oportunitate ratată în contextul reînarmării Europei

Articolul din Cotidianul Național semnat de Claudia Marcu dezvăluie existența a trei produse militare românești de vârf, capabile să propulseze România în rândul producătorilor importanți de tehnică militară, dar care sunt ignorate de Guvern în favoarea importurilor. Această situație este analizată pe fondul febrei reînarmării Europei, cu implicații economice semnificative.

Cele trei arme secrete românești

Este vorba despre:

• O armă de asalt 5,56 mm NATO, dezvoltată de fabrica de arme Cugir în colaborare cu SIMPEX București.
• Un transportor blindat flotabil 8X8 (TBT), proiect al Automecanica Moreni, cu nivel de protecție 4, asemănător ca performanță cu Piranha 5.
• Un tanc modernizat, dezvoltat de UMB București.

Beneficiile producției interne: locuri de muncă și independență

Producția internă a acestor arme ar relansa industria de apărare românească, creând mii de locuri de muncă și asigurând independența țării în domeniul apărării. Președintele ASIAAN, Constantin Bucuroiu, subliniază că producția transportorului TBT ar genera locuri de muncă pentru 2.800 de oameni și ar implica 250 de firme, cu 40% din bani rămânând în țară.

Lipsa de susținere guvernamentală

În ciuda potențialului enorm, Guvernul nu manifestă interes pentru aceste produse, preferând importurile și ignorând astfel interesul național. Bucuroiu critică această abordare, subliniind riscurile asociate dependenței de importuri în contextul instabilității geopolitice. El consideră că achizițiile militare ar trebui să fie condiționate de producția internă, pentru a stimula economia națională.

Oportunitate ratată de dezvoltare economică

Articolul susține că România ratează o oportunitate majoră de dezvoltare economică în contextul reînarmării Europei, alegerea importurilor în detrimentul producției interne fiind considerată o decizie nejustificată. Se sugerează că România ar putea urma modelul polonez, combinând achizițiile externe cu producția internă pentru a-și consolida industria de apărare.

Un articol din Cotidianul Național, semnat de Claudia Marcu, dezvăluie modul în care subvenționarea energiei regenerabile, prin sistemul certificatelor verzi, a dus la creșterea prețurilor la energie și la dificultăți pentru industria românească.

Prelungirea ajutorului de stat pentru industria energointensivă.

Guvernul a prelungit un ajutor de stat pentru companiile mari consumatoare de energie, acoperind parțial costurile certificatelor verzi. Această măsură, conform Ministerului Energiei, este necesară din cauza închiderilor de fabrici provocate de prețurile mari la energie.

Certificate verzi: taxe ascunse pentru consumatori.

Certificatele verzi reprezintă taxe suplimentare impuse consumatorilor pentru subvenționarea energiei regenerabile. Sistemul, implementat după aderarea la UE, a generat profituri semnificative în sectorul energiei regenerabile, dar a dus și la creșterea costurilor pentru consumatori, atât industriali, cât și casnici.

Impact devastator asupra economiei românești.

Închiderea capacităților de producție din industria energointensivă afectează planurile de dezvoltare ale României și absorbția fondurilor PNRR. Ministerul Energiei subliniază riscurile generate de scăderea ponderii industriei în PIB și impactul negativ asupra competitivității industriei românești.

Competitivitate vs. tranziție energetică.

Ministerul Energiei evidențiază necesitatea protejării competitivității industriilor strategice, producătoare de materiale esențiale pentru tranziția energetică. Costul ridicat al energiei este principalul obstacol în atingerea ambițiilor UE în materie de climă.

Consumatorul român suportă costurile tranziției.

Sistemul de certificate verzi, deși recomandat de UE pentru subvenționarea energiei regenerabile, nu a avut efectul scontat, competitivitatea companiilor fiind afectată. Delocalizarea companiilor ar duce la creșterea costurilor pentru consumatorii rămași și la instabilitate socială.

Un articol publicat în Cotidianul Național, semnat de Claudia Marcu, dezvăluie o creștere semnificativă a numărului de fertilizări in vitro în România, reflectând problemele de fertilitate din ce în ce mai răspândite în rândul populației.

Date CNAS: concedii medicale pentru reproducere

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a raportat că peste 60% din cele 7,3 milioane de zile de concediu medical acordate în 2024 au fost pentru probleme legate de reproducere, majoritatea fiind pentru fertilizare in vitro. Această statistică, potrivit medicilor, indică o problemă majoră de fertilitate în țară, cu un copil născut zilnic prin această metodă.

Cauzele infertilității: vârstă înaintată și factori de stil de viață

Ginecologii subliniază că infertilitatea afectează atât femeile, cât și bărbații. La femei, vârsta înaintată la care se decide să aibă un copil este un factor major. La bărbați, fumatul, alimentația nesănătoasă, consumul de alcool, stresul și oboseala sunt factori principali.

Impactul financiar

Cheltuielile cu concediile medicale legate de reproducere au un impact financiar semnificativ, atingând 4,2 miliarde de lei la începutul lui 2025, apropiindu-se de bugetul aprobat de 4,5 miliarde de lei.

Alte afecțiuni cu un impact major asupra concediilor medicale

Pe lângă problemele de fertilitate, alte afecțiuni, precum tumorile maligne ale sânului, discopatiile, fracturile, luxațiile, infarctul cerebral, dorsalgiile și tuberculoza, contribuie semnificativ la numărul de zile de concediu medical acordate.

Concluzie

Creșterea numărului de fertilizări in vitro reflectă o problemă de sănătate publică majoră în România, subliniind necesitatea de a aborda cauzele infertilității atât la femei, cât și la bărbați, prin educație și prevenție. Impactul financiar semnificativ al acestor concedii medicale necesită o analiză atentă a sistemului de sănătate.