Actualitate
EXCLUSIV/ Din culisele jafului de la CNAS: Cum și-a îmbogățit finul lui George Maior un prieten din SRI cu 40 milioane de euro/66 de milioane de euro cu vărul lui Coldea
O investigatie extraordinara a celor de la Romania Libera confirma dezvaluirile noastre cu privire la varul lui Coldea.
În spatele faptelor din dosarul DNA de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate stau prietenii de pradă stupefiante. Una dintre acestea s-a legat între finul și fostul prim-consilier al lui George Maior la SRI, Nicolae Sergiu Ciobanu, și Victor Matei.
Ciobanu s-a lăudat că l-a ajutat pe Matei să devină profesor la Academia Națională de Informații a Serviciului Român de Informații. După ce a intrat în sistem, acesta din urmă s-a pricopsit cu un contract de cinci milioane euro pentru o lucrare la un hotel al SRI.
Într-adevăr, „constructorul de spitale” (așa cum apare numit în stenogramele interceptărilor din dosarul DNA) Victor Matei administrează firma General Service Grup 98. Iar această societate a obținut peste 50 de contracte cu statul, a căror valoare depășește 40 de milioane euro. Mai mult, firma lui Matei a fost asociată cu o altă societate controversată, Medicare Tehnics SA, la care a fost director general Tudor George Coldea, vărul generalului Florian Coldea, fost prim-adjunct al SRI.
Finul – în arest, nașul – în SUA
Actualul ambasador al României în SUA, George Maior, a fost consiliat de finul său, Nicolae Sergiu -Ciobanu, în perioada în care a fost secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale, dar și pe perioada în care a condus Serviciul Român de Informații.
Ciobanu se lăuda că a fost prim-consilier la cabinetul lui George Maior de la SRI.
După ce Maior a plecat la Ambasada României din SUA, Ciobanu a tras sforile în sistemul de sănătate. Recent, a fost arestat preventiv pentru 30 de zile în dosarul în care procurorii Direcției Naționale Anticorupție investighează decontările ilegale de la Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului București. Paguba adusă statului este de aproximativ trei milioane de euro.
Spovedania lui Ciobanu
Nicolae Ciobanu i-a mărturisit unui colaborator al DNA cum a tras sforile pentru ca un „constructor de spitale”, Victor Matei, să ajungă profesor la Academia de Informații a Serviciului Român de Informații. Iată câteva dintre zicerile finului lui Maior, așa cum apar acestea în dosarul DNA: „Păi, da’ în sănătate nu… există un domeniu unde să nu cunosc sau să nu mă mișc, pentru că, de atâția ani de zile, am avut tot felul de contacte cu… Chiar vorbeam cu ăsta, cu… nu știu dacă-l știți pe Matei Victor. El e un constructor de spitale”; „Și pe VICTOR l-am dus profesor la Academia Națională de Informații”; „SRI-ul are și el o academie. Și l-am dus profesor acolo. El preda și la sociologie, «Managementul crizelor»”, „L-am dus acolo, și-a creat o bază, și-a creat o… anumite situații, nu știu ce, nu știu cum, ca anul trecut să participe la o licitație… pentru un hotel al SRI-ului, care erau… e o lucrare de vreo cinci milioane de euro. Deci, pentru orice constructor, cinci milioane de euro sunt niște bani”.
Hop și “Maramureș”, hotelul SRI!
În anul 2016, Serviciul Român de Informații a organizat, într-adevăr, o licitație pentru reabilitarea și modernizarea „căminului garnizoană Maramureș – Olimp”, aflat pe litoralul românesc. Hotelul “Maramureș” (de 13 etaje și 220 de camere) a ajuns în posesia SRI în anul 2015, printr-o hotărâre de Guvern. Până atunci, a fost “plimbat” de la Ministerul de Interne la Agenția Națională a Funcționarilor Publici, care nu l-a folosit și l-a lăsat în paragină.
În lei, contractul e de 21 de milioane
Contractul (în valoare de peste 20,8 milioane lei, adică în jur de cinci milioane de euro) a fost atribuit General Service Grup 98, din București. Firma poate subcontracta doar 0,94% din contract pentru proiectarea și execuția de lucrări instalații de semnalizare în caz de incendiu, proiectare și execuție lucrări sisteme de alarmare împotriva efracției, proiectare și execuție lucrări sisteme de limitare și stingere a incendiilor.
După ce va fi renovat, hotelul “Maramureș” va trece de la două la trei stele și va fi destinat doar pentru relaxarea angajaților SRI și a familiilor acestora.
Peste 40 de milioane euro de la stat
Firma General Service Grup 98 este patronată în acte de către Constantin I. Matei, în vârstă de 89 de ani. Însă este administrată de Victor Matei, despre care Ciobanu spunea că l-a făcut profesor la Academia de Informații a SRI.
Din informațiile disponibile în Sistemul Electronic de Achiziții Publice reiese că firma General Service Grup 98 a beneficiat de peste 50 de contracte publice, a căror valoare se învârte în jurul sumei de 40 de milioane euro.
Printre instituțiile publice care au oferit contracte firmei lui Matei se află Institutul Oncologic „Alexandru Trestioreanu”, care a plătit peste 6,5 milioane de euro pentru lucrări de reparații și renovare a institutului. Primăria Municipiului București a plătit aproximativ un milion de euro pentru consolidarea și restaurarea Observatorului Astronomic.
Firma a mai primit contracte de la Metrorex, Registrul Auto Român, Institutul Parhon, Poșta Română, RATB, Teatrul Metropolis, Apa Nova, Agenția Naționale pentru Locuințe etc.
444.000 euro de la Academia SRI
În anul 2014, firma lui Matei a primit un contract de 444.000 de euro de la Unitatea Militară 0418, din București. Adică exact de la Academia de Informații „Mihai Viteazu”, aflată în subordinea Serviciului Român de Informații. Chiar instituția la care Matei preda „Managementul crizelor”.
Contractul a fost atribuit firmei lui Matei pentru reabilitarea Laboratorului de Simulare și Modelare Virtuală, care consta în refacerea în totalitate a finisajelor interioare, refacerea finisajelor la grupurile sanitare și a culoarului, înlocuirea tâmplăriei interioare, refacerea instalațiilor electrice și curenți slabi.
66 de milioane de euro cu vărul lui Coldea
„Constructorul de spitale” Victor Matei a obținut peste 11,4 milioane de euro de la Consiliul Județean Ilfov, condus de liberalul Marian Petrache, pentru reabilitarea, modernizarea și echiparea Spitalului Județean de Urgență Ilfov. Contractul a fost semnat cu asocierea dintre firmele General Service Grup 98 (lider de asociere), Medicare Tehnics SA și Vavian Trading.
Controversata firmă Medicare Tehnics SA l-a avut ca director general pe Tudor George Coldea, vărul generalului Florian Coldea, fost prim-adjunct al SRI. În plus, Medicare Tehnics construiește și spitalul orășenesc din Mioveni, a cărui valoare a fost calculată la peste 55 de milioane euro. Practic, protejatul lui Nicolae Ciobanu, Victor Matei, este asociat cu o firmă care a fost controlată de vărul generalului Florian Coldea, de la SRI.
Licitația din Ilfov, contestată. Inutil
În anul 2014, licitația câștigată de General Service Grup 98 pentru reabilitarea și modernizarea Spitalului Județean Ilfov a fost contestată la Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC). Una dintre firmele contestatoare a solicitat „anularea deciziei autorităţii contractante de declarare a ofertei sale necâştigătoare comunicată prin adresa nr. 4688/24.04.2014, a deciziei de stabilire a ofertei câştigătoare, obligarea autorităţii contractante la reevaluarea ofertei desemnate câştigătoare de la etapa verificării admisibilităţii acesteia, precum şi anularea raportului procedurii şi a actelor subsecvente acestuia, inclusiv a adreselor de comunicare a rezultatului procedurii de atribuire”.
În urma acestei contestații, CNSC a admis contestația și a obligat Consiliul Județean Ilfov să reevalueze oferta câștigătoare. După evaluare, însă, contractul a fost atribuit tot societăților strânse în jurul firmei lui Matei.
Firma condusă de vărul lui Coldea, 55 de milioane de euro
În campania electorală din 2012, primarul Mioveniului, pesedistul Ion Georgescu, le-a promis localnicilor că va construi un spital modern dacă îl vor vota din nou. Și s-a ținut de cuvânt: a organizat o licitație pentru construirea spitalului orășenesc „Sf. Spiridon”. Contractul a fost atribuit firmei Medicare Technics SA. Oferta acesteia, pentru realizarea spitalului „la cheie”, era de 244 milioane lei, adică în jur de 55 milioane euro.
Acționarul majoritar al firmei -este un off-shore cipriot, Compenia Associates Limited, reprezentat de Mugurel Stancu. Același Stancu apare ca martor în mai multe dosare de corupție. În cel mai răsunător dintre acestea, Stancu a fost martor în calitate de reprezentant al firmei CC MED. Această firmă i-a dat, conform DNA, o parte -consistentă dintr-o șpagă de patru milioane euro medicului Șerban Brădișteanu pentru trucarea unei achiziții de echipament medical.
Director general la firma Medicare Technics SA a fost Tudor George Coldea, vărul generalului Florian Coldea, fost prim-adjunct al SRI.
Fiul generalului Cârstocea și scandalul Hexipharma
Din consorţiul care a câștigat contractul pentru construcţia spitalului orășenesc din Mioveni face parte și firma Eyecom Medical, care îi aparţine lui Ioan Răzvan Cârstocea. Acesta este fiul generalului Benone Cârstocea (decedat în 2011), fost șef al Societăţii Române de Oftalmologie.
Generalul Cârstocea a condus și clinica de oftalmologie a Spitalului Militar Central, dar a înfiinţat și clinica privată Laser Optics. La această clinică privată lucrează și locotenent-colonelul Ovidiu Mușat, oftalmolog la Spitalul Militar. Mușat a semnat mai multe lucrări știinţifice împreună cu Uliana Ochinciuc. Aceasta din urmă a fost soţia lui Dan Condrea, patronul firmei Hexi Pharma, companie -implicată în scandalul dezinfectanţilor diluaţi. Dan Condrea a murit într-un accident de circulaţie, în timp ce presa dezvăluia afacerile penale și conexiunile cu serviciile secrete ale acestuia. Întâmplător sau nu, Ioan Răzvan Cârstocea și-a extins afacerile și în Republica Moldova, unde a livrat ambulanţe pentru Serviciul de Asistenţă Medicală de Urgenţă de la Chișinău.
PENAL. Decontări fictive de trei milioane de euro
Fostul şef al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Marian Burcea, fostul președinte al Casei de Asigurări de Sănătate București, Lucian Vasile Bara, directorul executiv al CASMB, Ion-Răzvan Geambașu, președintele CASMB, Ovidiu Muntean, și alte nouă persoane au fost arestate preventiv de magistrații de la Curtea de Apel București, la solicitarea procurorilor DNA. Motivul? Au devalizat bugetul Casei de Asigurări de Sănătate București cu suma de trei milioane euro. Cum? Prin decontarea ilegală a unor servicii de îngrijiri medicale la domiciliu fictive, inclusiv pe baza unor dosare medicale întocmite în fals, cu implicarea unor funcționari din cadrul CSAMB. „În multe situații, dosarele medicale cu pacienți fictivi au avut prioritate la decontare și aprobare, în timp ce solicitările pacienților asigurați care, în mod real, ar fi avut dreptul să beneficieze de servicii medicale la domiciliu erau refuzate. Pentru evitarea depistării fraudelor se întocmeau, în fals, raportări lunare de servicii medicale necesare decontărilor, iar în paralel erau introduse și șterse date din sistemul informatic unic integrat al CNAS prin accesarea fără drept a acestuia, astfel încât în sistem să apară că serviciile medicale au fost efectuate în realitate”, spun procurorii DNA.
INTERCEPTĂRI. Finul lui Maior construia rețele de influență
Finul lui George Maior, Nicolae Sergiu Ciobanu, s-a lăudat că are pensie de 10.800 lei și salariu de 9.400 lei. Dar, după cum arată interceptările din dosarul DNA, Ciobanu se ocupa și cu alte lucruri: „Eu lucrez din anul 2000 cu MAIOR, cu MAIOR ăsta. El când a fost numit la SRI, eu am fost primul lui consilier, prim-consilier al directorului SRI. Deci, eu am plecat pentru că n-au vrut să…”; „Toţi au avut probleme ca să fie ajutaţi, printre care şi BURCEA. Să ajungă la Casă, ar trebui să ajungă şi el la mine. Eu l-am împrietenit cu familia…”; „Nu vorbesc de acuma, eu vorbesc din anii 2000. Eu vorbesc din anul 2004, din 2003, 2004, vorbesc de ani. De atunci vorbesc eu, că atunci a fost pus BURCEA pe linie dreaptă cu cine trebuie. Şi fiecare, ca să ajungă…”; “Şi… încă odată îţi spun. Eu nu am comunicat cu el pân’ mesaje, pân’ d-astea, pân’ nu ştiu ce. El îi spunea lu’ nevastă-sa: «Vezi că vreau să mă văd şi eu cu SERGIU. Vreau să mă ajute şi pe mine SERGIU acolo, vreau să nu ştiu, stau…». Păi, Iana cum crezi că ajuns el unde a ajuns? Pân’ cine a ajuns? Pân’ dracu’!? Nu tot pân’ mine a ajuns!?“.
PEDIGREE. Victor Matei, doctor în Științe Militare
Afaceristul Victor Matei a absolvit Institutul Politehnic din București (1988), are studii postuniversitare la Colegiul Național de Apărare (2004) și a devenit doctor în Științe Militare la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (2008) și în Relații Economice Internaționale la Universitatea din Craiova (2008). Este profesor universitar doctor la Masterul de Studii de Securitate din cadrul Universității din București și Facultatea de Informații, specializările Psihologie-Informații și Studii de Securitate și Informații. A fost consilier la Ministerul Sănătății pe probleme de patrimoniu, investiții și logistică în perioada 2002-2004, în mandatul de premier al lui Adrian Năstase. În acei ani, Ministerul Sănătății a fost condus de Daniela Bartoș, Mircea Beuran, Ionel Blănculescu și Ovidiu Brânzan. Ulterior, Matei a fost consilier onorific al ministrului Transporturilor în mandatul ministrului Ioan Rus.
Actualitate
Tehnologiile spațiale și sistemele antirachetă, în centrul atenției la Huntsville
Industria de apărare își dispută contractele pentru „Golden Dome”
Simpozionul anual dedicat apărării spațiale și antirachetă a început la Huntsville, în statul Alabama, reunind oficiali militari, reprezentanți ai industriei de apărare și specialiști în tehnologii spațiale.
Evenimentul are loc într-un moment în care Statele Unite accelerează dezvoltarea unor proiecte majore pentru spațiu și apărare antirachetă, inclusiv inițiativa „Golden Dome”. Companiile americane și internaționale își expun cele mai noi sisteme și echipamente, încercând să obțină o parte din finanțările alocate acestor programe.
Oficiali militari și lideri ai industriei, față în față
Participanții la ediția din 2026 a simpozionului au asistat la discursurile inaugurale și la prezentările dedicate evoluției tehnologiilor de apărare. Evenimentul oferă un cadru pentru dezbateri privind viitorul operațiunilor spațiale, protecția împotriva rachetelor și integrarea noilor sisteme în arhitectura militară americană.
Printre personalitățile prezente s-a numărat generalul Mike Guetlein, coordonatorul programului „Golden Dome”, surprins în discuții cu generalul-locotenent în rezervă Dan Karbler, fost oficial de rang înalt al armatei americane.
Roboți, muniții inteligente și interceptori de ultimă generație
Zona expozițională a reunit sisteme militare complexe, dar și proiecte demonstrative cu o componentă mai puțin convențională. Echipa de robotică Browncoats, din Huntsville, a prezentat robotul „Vera”, conceput pentru competiții tehnice și capabil să lanseze mingi din plastic.
În același spațiu au fost expuse și echipamente destinate direct operațiunilor militare. Compania L3Harris a prezentat muniția Red Wolf, un sistem proiectat pentru misiuni de atac de precizie și lovirea unor ținte aflate la distanță.
Senzori și interceptori pentru apărarea antiaeriană
Raytheon a adus la Huntsville două dintre sistemele sale importante pentru apărarea antiaeriană și antirachetă. În prim-plan s-a aflat LTAMDS, senzorul Lower Tier Air and Missile Defense Sensor, destinat detectării și urmăririi amenințărilor aeriene și balistice.
În spatele acestuia a fost prezentat interceptorul SM-3, utilizat în arhitectura americană de apărare împotriva rachetelor balistice. Sistemul este proiectat pentru interceptarea țintelor în afara atmosferei sau în faze avansate ale traiectoriei acestora.
Răspunsul la amenințarea rachetelor hipersonice
Northrop Grumman a expus interceptorul Glide Phase Interceptor, cunoscut sub acronimul GPI. Sistemul este conceput pentru apărarea stratificată împotriva rachetelor hipersonice, în special în etapa de planare a zborului.
Dezvoltarea unor asemenea interceptori reprezintă una dintre principalele direcții ale apărării antirachetă americane, în condițiile în care armele hipersonice pot schimba traiectoria, pot zbura la viteze extrem de mari și pot reduce timpul disponibil pentru detectare și reacție.
PAC-3 și THAAD, în centrul expoziției Lockheed Martin
Lockheed Martin a prezentat două dintre cele mai cunoscute sisteme ale sale: racheta PAC-3 și interceptorul THAAD.
PAC-3 este destinat combaterii rachetelor balistice tactice și a altor amenințări aeriene, în timp ce THAAD oferă apărare împotriva rachetelor balistice în faza finală a zborului, atât în atmosferă, cât și în afara acesteia.
Prezența celor două sisteme subliniază accentul pus pe apărarea stratificată, în care mai multe tipuri de senzori și interceptori sunt conectate pentru a proteja obiectivele militare și infrastructura critică.
Huntsville, punct de întâlnire pentru viitorul apărării spațiale
Deschiderea simpozionului a transformat Huntsville într-un punct de întâlnire pentru principalii actori ai sectorului spațial și antirachetă. Pe durata evenimentului, oficialii și companiile de apărare analizează evoluția amenințărilor, noile soluții tehnologice și modul în care acestea pot fi integrate în proiectele strategice ale Statelor Unite.
Expoziția din prima zi a oferit o imagine asupra direcțiilor care domină în prezent domeniul: detectarea rapidă, interceptarea rachetelor hipersonice, mobilitatea sistemelor, munițiile de precizie și dezvoltarea unor rețele capabile să lege apărarea terestră de operațiunile spațiale.
Actualitate
Armata SUA vrea o „dublură digitală” a rețelelor pentru a testa inteligența artificială în războiul cibernetic
O replică virtuală a întregii infrastructuri informatice
Pentru a valorifica pe deplin potențialul inteligenței artificiale, Armata Statelor Unite intenționează să creeze o simulare complexă a propriilor rețele informatice — un așa-numit „geamăn digital”.
Modelul ar reproduce în detaliu infrastructura reală și ar fi alimentat permanent cu date despre modul în care aceasta funcționează. Într-un astfel de mediu, militarii ar putea antrena atât algoritmii de inteligență artificială, cât și operatorii umani care îi folosesc.
General-maiorul Jacqueline Denise McPhail, șefa Army Network Command (NETCOM), a recunoscut că un asemenea proiect ar fi extrem de dificil de realizat. Cu toate acestea, ea i-a îndemnat pe reprezentanții industriei de apărare să înceapă dezvoltarea lui, considerând că beneficiile ar justifica efortul și amploarea investiției.
Un poligon virtual pentru atacuri cibernetice
Un geamăn digital al rețelelor armatei ar putea deveni un spațiu de antrenament extrem de realist pentru operatorii de rețea, specialiștii în apărare cibernetică și sistemele bazate pe inteligență artificială.
Aceștia ar putea studia modul în care funcționează infrastructura, ar testa reacția acesteia la atacuri și ar identifica metode pentru menținerea operaționalității chiar și în condiții de presiune extremă.
Armata americană se confruntă cu aproximativ 1,2 milioane de atacuri cibernetice în fiecare zi, iar amenințările devin tot mai sofisticate. Atacurile nu mai sunt dominate de metode ușor de recunoscut, precum blocarea masivă a serviciilor prin atacuri distribuite de tip DDoS.
De la atacuri evidente la comportamente suspecte
În prezent, apărarea cibernetică trebuie să detecteze modificări subtile în comportamentul rețelei. Specialiștii sunt nevoiți să analizeze volume uriașe de date pentru a face diferența dintre traficul obișnuit, zgomotul informațional și semnalele care indică o activitate ostilă.
Întrebarea esențială nu mai este doar dacă sistemul a fost atacat, ci ce comportament s-a modificat și de ce.
Inteligența artificială ar putea avea un rol decisiv în această analiză. Un model digital al rețelei DoDIN-A — Departamentul de Rețele Informatice al Apărării pentru componenta terestră — ar permite identificarea vulnerabilităților, a zonelor insuficient protejate și a componentelor care demonstrează reziliență.
Un proiect uriaș, care ar putea începe la scară redusă
McPhail a admis că realizarea unei asemenea replici virtuale reprezintă un obiectiv de proporții.
„Este o solicitare majoră. Știu că este un efort de mare amploare. Cred că trebuie să începem cu o componentă restrânsă și să dezvoltăm treptat sistemul”, a transmis șefa NETCOM.
Strategia ar presupune construirea progresivă a modelului, prin adăugarea succesivă a unor segmente de rețea, a unor fluxuri de date și a unor scenarii de atac.
Ce înseamnă, de fapt, un geamăn digital
În doctrina Pentagonului, un geamăn digital este definit drept o reprezentare computerizată — formată dintr-un ansamblu integrat de modele — care funcționează ca echivalent digital, în timp real, al unui obiect sau proces fizic.
În mediul militar, astfel de modele pot reproduce aeronave, lanțuri logistice sau chiar pacienți virtuali utilizați pentru pregătirea personalului medical.
Scopul este ca fiecare componentă și interacțiune să fie simulate cu suficientă precizie încât replica virtuală să reacționeze la fel ca sistemul real în orice situație dată.
Teste imposibile în lumea reală
Un asemenea model ar permite armatei să supună rețeaua unor teste extreme, fără riscul de a afecta infrastructura operațională. Specialiștii ar putea simula atacuri, testa configurații noi, evalua modernizări și analiza consecințele unor modificări înainte ca acestea să fie aplicate în sistemele reale.
Geamănul digital ar putea fi folosit inclusiv pentru anticiparea incidentelor și identificarea unor soluții preventive.
În cazul rețelei militare, avantajul este cu atât mai important cu cât cea mai mare parte a activității care trebuie analizată se desfășoară la nivel software, chiar dacă infrastructura are la bază echipamente fizice precum procesoare, cabluri de fibră optică, routere și centre de date.
Rețeaua trebuie protejată fără a fi destabilizată
Obiectivul nu este doar descoperirea componentelor defecte. La fel de important este ca armata să înțeleagă ce funcționează corect, pentru a evita ca o intervenție sau o actualizare să provoace noi probleme.
În logica proiectului, geamănul digital ar deveni un instrument permanent de verificare: ar arăta ce trebuie reparat, dar și ce trebuie păstrat intact pentru ca reziliența rețelei să nu fie compromisă.
Actualitate
Avantajul decisiv se câștigă prin viteza informației Comandanții nu-și mai permit întârzieri
În conflictele moderne, accesul rapid la informații esențiale poate face diferența dintre succes și eșec. Comandanții au nevoie de date disponibile instantaneu, dar și de certitudinea că acestea sunt corecte, sigure și suficient de clare pentru a susține o decizie imediată.
Atunci când rapoartele de informații indică apariția unei amenințări, fiecare secundă devine importantă. Timpul pierdut pentru verificarea, interpretarea sau corelarea datelor îi oferă adversarului ocazia de a-și ajusta poziția și de a acționa primul.
În acest context, problema nu mai este doar accesul la informații despre misiune, ci capacitatea de a stabili rapid dacă acestea pot fi utilizate cu încredere. Viitorul câmpului de luptă va aparține forței capabile să transforme informațiile protejate în decizii operative înaintea adversarului.
Decizia rapidă nu depinde de un singur sistem
Avantajul decizional nu poate fi obținut printr-o platformă izolată. El trebuie construit prin integrarea mai multor capabilități, de la sateliții aflați pe orbite geosincrone, la rețelele de comunicații și sistemele terestre.
O astfel de arhitectură trebuie să permită detectarea amenințărilor, transmiterea sigură a datelor, confirmarea informațiilor și coordonarea reacției pe întregul lanț operațional.
Supraveghere permanentă de pe orbita geosincronă
Orice decizie începe cu o imagine clară a situației operative. În domeniul apărării antirachetă, această imagine presupune supraveghere permanentă și informații verificate.
De ani de zile, sistemul spațial cu senzori infraroșii SBIRS reprezintă una dintre componentele principale ale avertizării și urmăririi rachetelor de pe orbită. Acesta asigură monitorizarea continuă a unor regiuni extinse și reflectă experiența acumulată în dezvoltarea sistemelor de detectare a lansărilor și de urmărire a traiectoriilor.
Următoarea etapă este reprezentată de sateliții Next-Generation OPIR GEO, cunoscuți sub denumirea NGG. Concepută pentru a răspunde unor amenințări tot mai sofisticate, inclusiv rachete hipersonice, noua generație urmărește să îmbunătățească atât capacitatea de detecție, cât și rezistența sateliților în fața tentativelor de perturbare sau atac.
Sateliții NGG sunt construiți pe platforma LM2100 Combat Bus, proiectată pentru un nivel ridicat de supraviețuire în mediul spațial. Obiectivul este furnizarea unor informații sigure și permanente exact în punctele în care acestea sunt necesare.
Datele trebuie să circule fără întreruperi
Informația poate deveni un avantaj militar doar dacă este transmisă rapid, protejat și fără discontinuități între toate componentele forței.
Sateliții Transport Layer, construiți pe platforma LM50, sunt destinați transportului securizat al datelor între senzori, operatori și sistemele de misiune. Prin comunicații reziliente, cu latență redusă, aceștia pot distribui aproape instantaneu informațiile provenite de la rețelele de detecție și urmărire.
Un asemenea sistem permite ca datele despre o amenințare să ajungă rapid la centrele de comandă și la unitățile responsabile de reacție, menținând ritmul operațiunilor chiar și în condiții de bruiaj sau degradare a infrastructurii.
Apărarea antirachetă se extinde pe mai multe orbite
Rezistența unei arhitecturi spațiale nu poate fi asigurată prin utilizarea unei singure orbite. Pentru a îmbunătăți continuitatea supravegherii și pentru a menține urmărirea rachetelor tot mai avansate, Forța Spațială a Statelor Unite dezvoltă o componentă de avertizare și urmărire pe orbita medie a Pământului, denumită MEO.
Această capacitate este introdusă treptat, prin mai multe etape de dezvoltare. Ea ar urma să completeze sistemele de avertizare amplasate pe orbita geosincronă și capabilitățile de urmărire de pe orbita joasă, cunoscută drept LEO.
Prin combinarea celor trei niveluri orbitale, arhitectura urmărește să ofere o acoperire mai persistentă, mai multe surse de date și o redundanță sporită în cazul pierderii sau perturbării unei componente.
Lockheed Martin participă la competiția pentru contractul aferent celei de-a doua etape de dezvoltare, cunoscută drept Epoch 2. Compania își consolidează astfel implicarea în evoluția sistemului american de avertizare, urmărire și apărare împotriva rachetelor.
O arhitectură integrată pentru întregul lanț de reacție
Fiecare legătură dintre detectarea unei amenințări și răspunsul militar trebuie proiectată astfel încât să consolideze etapa următoare.
Supravegherea permanentă din orbita GEO, senzorii distribuiți pe orbita LEO și rețelele de comunicații sunt completate de noile capabilități MEO. Împreună, aceste elemente pot forma o arhitectură capabilă să detecteze amenințările din timp, să transmită informații verificate, să scurteze procesul decizional și să coordoneze reacția pe întregul lanț operațional de lovire la distanță.
Această abordare este ilustrată și în scenariile de operațiuni comune în toate domeniile, cunoscute sub acronimul JADO, unde datele provenite din spațiu sunt integrate cu sistemele terestre și cu celelalte componente militare.
Integrarea sistemelor devine esențială
În calitate de integrator de sisteme pentru întregul spectru al misiunilor, Lockheed Martin promovează o abordare bazată pe conectarea tuturor capabilităților într-o singură arhitectură operațională.
Pe măsură ce timpul disponibil pentru luarea deciziilor se reduce, obiectivul devine tot mai clar: dezvoltarea unor sisteme capabile să deplaseze informația rapid, să reziste atacurilor și perturbărilor și să permită acțiuni coordonate într-un timp cât mai scurt.
Privite separat, fiecare capabilitate aduce un avantaj important. Proiectate să funcționeze împreună, acestea pot genera un efect superior: avantajul decizional care permite unei forțe să observe prima, să înțeleagă mai repede situația și să acționeze înaintea adversarului.
-
Exclusivacum 4 zileEpisodul 53 din serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”: Nașul de la Rutieră, finul de pe folii negre și „plavanul” mutat de la criminal de căruțași la Protecția Animalelor
-
Exclusivacum 19 ore„IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, episodul 54: Noaptea, ca hoții. Subcomisarul fără numere și fără rușine
-
Exclusivacum 5 zileTCE Ploiești – Minunea de luni și groaznicul coșmar al clanului Nae: AGA de pe 31 sau ziua eliberării din robie?
-
Exclusivacum 12 oreFamiglia Teoroc, lovită din interior: “Ajunge!” – Directorul general al ANP confirmă mafia sindicală din penitenciare
-
Exclusivacum 4 zileTCE Ploiești: Consiliul de administrație, captiv clanului lui Nae Comisionaru’. Doar AGA și salariații mai pot opri dezastrul
-
Exclusivacum 2 zileTCE Ploiești în ajun de AGA: De la organigrama „chilotel” la liderul de sindicat prins la furat de pește – probitate morală la conservă (VIDEO)
-
Exclusivacum 3 zileMătura onoarei: cum a trebuit să fie dat IPJ Brăila în judecată ca să descopere că există firme de curățenie
-
Exclusivacum 4 zileCum fac aleșii locali dintr-un om nevinovat țap ispășitor, ca să nu recunoască ce-au votat ieri



