Actualitate
EXCLUSIV/ SOCIETATEA CIVILA SUSTINE MODIFICAREA LEGILOR JUSTITIEI/SOLICITARI DE AUDIT SUSTINUTE CU PROBE AUDIO,VIDEO SI INSCRISURI PENTRU DESTRUCTURAREA UNOR GRUPARI INFRACTIONALE FORMATE DIN JUDECATORI, PROCURORI, AVOCATI, NOTARI, ETC

SOCIETATEA CIVILA SUSTINE MODIFICAREA LEGILOR JUSTITIEI. SOLICITARI DE AUDIT SUSTINUTE CU PROBE AUDIO,VIDEO SI INSCRISURI PENTRU DESTRUCTURAREA UNOR GRUPARI INFRACTIONALE FORMATE DIN JUDECATORI, PROCURORI, AVOCATI, NOTARI, ETC
Catre,
‘’ Incisiv de Parahova’’
ZIAR DE ATITUDINE, ANALIZE, INVESTIGATII SI DEZVALUIRI
Contactat: incisivprahova@gmail.com
Spre stiinta:
- domnului presedinte al Camerei Deputatilor, Parlamentul Romaniei, Liviu Dragnea – Izvor nr.2-4, sectorul 5, Bucureşti ;
- domnului presedinte al Senatului, Parlamentul Romaniei, Calin Popescu Tariceanu – Calea 13 Septembrie nr. 1-3, sector 5, Bucuresti;
- domnului prim-ministru Mihai Tudose, Guvernul Romaniei- Palatul Victoria, Piaţa Victoriei nr. 1, Sector 1, Bucureşti;
- domnului ministru de justitie, dr.prof.univ. Tudorel Toader- Apolodor Nr.17, sector 5, București;
- domnului presedinte Balan Ion al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii, Senatul Romaniei;
- doamnei presedinte BIRÓ Rozalia-Ibolya , Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi, Camera Deputatilor
- doamnei judecător Simona MARCU, membru coordonator ales al Consiliului Superior al Magistraturii, componenta (stabilită prin Hotărârea nr. 2/12.01.2017 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii), Comisiei nr. 1 din Cadrul Consiliului Superior al Magistraturii ‘’LEGISLAȚIE ȘI COOPERARE INTERINSTITUȚIONALĂ-Calea Plevnei, nr. 141B, Bucuresti;
- Procurorului General al Romaniei, Augustin Lazar – B-dul Libertăţii nr.12, Sector 5 – Bucureşti;
- Inspectiei judiciare, judecător Lucian Netejoru – inspector-şef, numit prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 702/2015, procuror Gheorghe Stan
- inspector-şef adjunct, numit prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 703/2015, Bulevardul Regina Elisabeta, nr. 40, sector 5, București
- Directiei Nationate Anticoruptie, Laura Codruța KÖVESI Știrbei Vodă nr. 79-81.
Subsemnatul Vasile Dumitru, cu domiciliul legal in Tulcea, str. Viitorului nr.13, Bl.100, Sc.A, Et. 1, ap. 17, CNP:17105141364215, reprezentant legal al Cabinetului de Avocat ‘’Vasile Dumitru‘’
- cu sediul profesional principal in Bucuresti, 9 Mai, nr. 10, Bl. 11 B, Sect. nr. 6,
- sediul secundar in Tulcea, str. Vitorului nr. 13, Bl. 100, Sc. A, et. 1, Ap. 17, cod fiscal nr. 31103200, eliberat la data de 18.01.2013, in baza deciziilor de primire in profesia de avocat si de autorizare emise de Uniunii Nationale a Barourilor din Romania cu sediul in str. Academiei nr. 4-6, Bucuresti sect. 3, Sc. B, Ap.31, Bucuresti, cod fiscal nr.20626000, eliberat la dat de 18.01.2007,( a se vedea cotidianul online din ‘’ Lumea Justitiei ’’ din data de 06.03.2017 … ‘’ Curtea de Apel Bucuressti a decis irevocabil prin decizia nr. 62 din 22 februarie 2017, dosa nr. 54430/299/2012 ! Din hotararea judecatoreasca devenita irevocabila reise ca UNBR- Bota este persoana juridica de utilitate publica, care se organizeaza conform legii 51/1995, lege care nu prevede nici infiintarea, nici desfiintarea barourilor siN.B.R.’’ ), formulez un
MEMORIU DE SUSTINERE A AUDITULUI JUDICIAR
privind proiectul de modificare și completare a legilor justiției (Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii) prezentat public catre mass-media în temeiul Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, republicată.
Arat ca proiectul de lege propus de catre domnul ministru de justitie dr. prof. univ. Tudorel Toader de modificare a legilor justititiei este binevenit si noi societatea civila il sustinem cu probe audio, video si incrisuri deoarece la nivelul celor 15 Curtii de Apel din Romania si al parchetelor de pe langa acestea s-au dezvoltat grupuri infractionale formate din judecatori, procurori, avocati, notari, consilieri juridici, functionari publici, primari etc.
Trebuie sa va marturisesc faptul ca, doar cu ajutorul dumneavoastra putem reusii a scoate la lumina criminalitatea organizata practicata de catre unii avocati din Baroul traditional in sensul ca, acestia au ajuns procurori sau judecatori si pun ‘’ pumnul in gura unor judecatori sau procurori competenti, s-au santajeaza, ori exercita asupra lor anumite abuzuri asa dupa cum s-a dovedit si in practica judiciara, cazuri publicate de mass-media locala si nationala sau internationala.
Voi incepe prin a mai arata faptul ca, fostul procuror general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Constanta Elena Grecu, ajunsa la Directia Nationala Anticoruptie, sef birou resurse umane desi aceasta este de o mediocritate iesita din comun prin modul in care solutiona ordonantele de clasare.
In perioada cat a activat ca ‘’generalul’’ Elena Grecu a inflorit criminalitatea impreuna cu procuror al Parchetului de pe langa Tribunalul Tulcea, Olteanu Iuliana Magdalena:
- sunt persoane ( Dinu Vasile, Mihai Ion, Bodorin Vasile, Anton Dorin, Sorica Ene, Bundache Ilie, Scarlatescu Mircea, Parsan Dumitru, Enica Cornel, Ranciu Neculai, Grigore Dumitrel, Micu Dorian, Stamate Ion, Neculcea Ion, Voicu Gheorghe, Sofron Mihail, etc.) care au ramas fara case, terenuri, restransa libertatea in mod abuziv, batute cu bestialitate, agresate fizic sau pisihic si mai nimeni nu actioneaza in aceasta tara, ce ar putea sa faca un avocat, ce putere poate sa aiba un avocat pentru a rezolva un caz, daca institutiile statului sunt partial compromise din diferite motive, ma intreb si va intreb !?
- generalul mai sus mentionat nu a solutionat dosarul nr. 636/P/2014 aflat pe rolul Curtii de Apel Constanta, desi sunt probe video si audio si inscrisuri ce dovedesc abuzurile unor judecatori si procurori de la Parchetul de pe langa Tribunalul Tulcea, Tribunalul Buzau, lichidarorul Balescu din Buzau cu fraude de milioane de euro, Grecu Elena si-a lasat‘’ mostenitor’’ pe fostul prim procuror al Parchetului de pe langa Tribunalul Constanta, numitul Valentin Gigi Stefan. Ambii generali facuti la ‘’apelul bocancilor’’ … in sensul ca prin actele emise dau dovada de o labilitate fenomenala si foarte bine ca domnul ministru a propus evaluarea psihologica la 5 anii a magistratilor judecatori si procurori;
- magistratii procurori, Gigi si Elena, s-au gandit ca ar fi mai bine sa formuleze cate un denunt si sa-l depuna la subordonatii lor din cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Tulcea si Parchetului de pe langa judecatoria Tulcea sub pretextul ca nu as fi avocat si efectiv, sa ma trimita prin argument false la inchisoare, ceea ce au si reusit in primul dosar nr. 5962/327/2015* Curtea de Apel Constanta, insa nu au mai reusit in dosar nr. 21674/212/2016, judecatoria Constanta deoarece domnul judecator Arhip Alexandru nu s-a lasat influientat de complexitatea cauzei avand in vedere calitatea partilor si a dispus achitarea mea pentru fapta de exercitarea a profesiei de avocat deoarece nu imi este imputabila.
Magistratii procurori Elena Grecu si Valentin Gigi Stefan pentru a-si duce la capat planul diabolic s-au folosit de anumite ‘’cozi de topor’’ … magistrati ajunsi judecatori sau procurori in conditii dubioase, daca analizam rechizitoriile formulate de acestia si modul in care au judecat cauzele mele de trimitere in judecata dar si alte cauze fabricate la comanda sistemului juridic partial corupt si as enumera:
- Blejusca Doru Ionut, procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Tulcea, fost avocat in Baroul Bucuresti, mi-a intocmit rechizitoriul de trimitere in judecata in mod abuziv neanalizand absolute nici o proba;
- Matei Catalin Marian, judecator la Judecatoria Tulcea, fost avocat in Baroul Tulcea, efectiv m-a trimis in judecata la modul generic fara a anliza sub aspectul legalitatii si calitatii persoanei, rechizitoriul de trimitere in judecata;
- Anuti Stelian, judecator la Judecatoria Tulcea, fost politist, coleg cu clientul meu Grigore Dumitrel, acesta a dispus perchezitionarea mea la domiciliu; Desi avocat Olteanu Gheorghe din Baroul Tulcea ( familia Olteanu este cununata de familia Purice, decan al Baroului Tulcea), a sarit in sala de sedinta la mine a ma loveasca, judecatorul nu a luat nici o masura pentru ca cu ceva timp colaborase cu prim procurorul de pe langa Parchetul Tribunalul Tulcea, Olteanu Iuliana Magdalena, cercetata de Directia Nationala Anticoruptie in dosar nr. 201/P/2016, actualmente procuror la Parchetul de pe langa Inalata Curtea de Casatie si Justitie, delegate de la Parchetul de pe langa Tribunalul Tulcea;
- Simona Gheorghe, judecator la judecatoria Tulcea, aceasta a dispus perchezitionarea mea informatica si cu acest judecator sunt probleme pe care le voi dezvalui intr-un memoriu separat pentru ca este sustinuta de sistemul juridic partial corupt, in sensul ca la timpul potrivit voi da o declaratie mai detaliata.
- Veronica Ionita judecator controversat de la Judecatoria Tulcea, m-a amendat cu 5000 de lei pentru motivul ca, am recuzat-o si ca am spus in sedinta publica ca se afla in conflict de interese cand l-am reprezentat pe Ranciu Neculai, acesta fiind amenintat cu moartea timp de 3 luni, de catre un interpus pentru ca a denuntat un furt de scaune si mese savarsit de catre cms sef de politie Subtirelu Gabriel, IPJ Tulcea, sotul doamnei procuror Subtirelu Laura de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Constanta !!!
Doamna judecator a judecat un dosar in care a avut functia de presedinte de comisie, consilier juridic la Prefectura Tulcea in comisia de fond funciar si legea spune clar ca, daca ai avut raport juridic cu fostul angajator timp de 5 ani te afli in incompatibilitate, or aceasta nu a dorit sa se abtina !!!
De fapt, cauza principal de a ma amenda avea la baza faptul ca doamna Adina Florea nu a luat in calcul inregistrarea convorbirilor pe o perioada indelungata de unde se dovedea amenintarea cu moartea a domnului Ranciu Neculai, dispunand lejer clasarea si prezennta mea in dosar a deranjat !!!
- Mocanu Vasilica, judecator la Tribunalul Tulcea, avocat din Baroul Tulcea, aceasta a refuzat sa solutioneze corect contestatia la incheierea de trimitere in judecata in dosar nr. 5962/327/2014, judecatoria Tulcea, si sa se abtina pentru ca m-a contestat in mai multe randuri pe motivul ca nu sunt avocat, desi i-am facut dovada cu inscrisuri, si mai mult decat atat am depus la dosar decizii la Inaltei Curti de Casatie si Justitie si Curtii de Apel Bucuresti si Galati prin care aratam ca reprezint legal persoane fizice si juridice, dar nu a interesat-o legalitatea si a binedispus sa formuleze un denunt la Parchetul de pe langa Judecatoria Tulcea sub pretexul cum ca nu sunt avocat ! De fapt intrasem intr-un caz penal in care se organizase o licitatie prinfapte de coruptie, la timpul potrivit voi oferii relatii.
- Subtirelu Laura, procuror la Parchetul de pe langa Tribunalul Tulcea, actualmente procuror la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Constanta, aceasta a solicitat in instanta la Curtea de Apel in dosar nr. 5962/327/2014* condamnarea mea la inchisoare cu executare la termenul din 01.2017, desi trebuia sa se abtina deoarece se afla in incompatibilitate avand in vedere faptul ca eu am declarat in dosarul nr. 201/P/2016 situatile despre care am luat la cunostinta in timpul cat am reprezentat pe domnul Ranciu Neculai si domnul Grigore Dumitrel, ag. sef IPJ Tulcea, apoi i-am reprezentat pe acesti client la Curtea de Apel Constanta, Glati, DNA Central si Inalta Curte de Casatie si Justiti in process cu cms Subtirelu Gabrilel;
- Jigau Catalin, judecator la Curtea de Apel Constanta avocat suspendat din Baroul Bacau. Acesta a formulat in dosar nr. 5962/327/2014* cerere de abtinere motivand ca nu poate sa judece obiectiv deoarece face parte dintr-un barou concurent UNBR traditional cu UNBR din str. Academiei nr. 4-6 Bucuresti, cererea fiind judecata de judecator Deliorga coleg de complet in dosar nr. 5962/327/2014* respingand-o abuziv.
- Judecator Deliorga Cristian, fost prim procuror al Parchetului de pe langa Tribunalul Constanta o perioada activand cu traditionala s-a concubina prim procuror adjunct, Adina Florea, actualmente procuror general adjunct la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Constanta.
Deliorga Cristian impreuna cu Jigau Catalin aveau calitatea de parati in dosar nr. 7093/2/2016 al Curtii de Apel Bucuresti, dar si in dosar nr. 17819/212/2016 al Tribunalului Constanta, insa nu s-au abtinut si m-au condamnat la 7 luni inchisoare cu executare, in lipsa mea desi am facut dovada ca ma aflam in Bucuresti la Curtea de Apel, la data de 26.01.2017, au desfiintat sentinta judecatoriei Constanta pronuntata de judecator Barac Iulia Constanta avocat suspendat din Baroul Constanta, aceasta m-a condamnat la fond cu 2, 4 luni cu suspendare.
Mai arat ca, am reprezentat pe Ravzan Dimoftache din Constanta in calitate de avocat, formuland pentru acesta plangeri penale si sesizand institutiile statului referitor la infractiuni de luare de mita savarsite de catre Deliorga Cristian si Adina Florea, mituitor fiind Razvan Dimoftache, Serviciul Teritorial Constanta prin procuror Sef Sorin Constantinescu a dat clasare, fara a efectua cercetari prin audierea martorilor care duceau mita.
Ideea principal este urmatoarea, Deliorga Cristian formuleza cerere de abtinere in dosarul in care trebuia sa-l judece pe Razvan Dimoftache motivand ca acesta i-a formulat plangere penala, de fapt plangerea si denuntul a fost formulat de mine si in dosar nr. 5962/327/2014* Deliorga Cristian trebuia sa se retraga pentru ca l-am recuzat se afla in conflict de interese cu mine in relatie de dusmanie, insa acesta a ramas in complet cu judecator Jigau Catalin avocat suspendat din Baroul Bacau si m-au condamnat fara probe la 7 luni inchisoare cu executare.
- Adina Florea procuror la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Constanta a fost acuzata de clientul meu Enica Cornel din Constanta ( l-am reprezentat la Tribunalul Militar Bucuresti) cum ca a comis o frauda de 5 miliarde lei vechi in perioada 2002-2003 impreuna cu Deliorga Cristian, si aceasta a dat ordin procurorului Camelia Andrei de la Parchetul de pe langa Judecatoria Constanta, sa fiu arestat si condamnat si aceasta fiind cercetata in dosar nr. 201/P/2016 al D.NA. Central.
Adina Florea este cercetata in dosar nr. 201/P/2016 DNA Central in dosarul penal in care Grigore Dumitrel avea calitatea de parte vatamata, dar trebuie sa mai spunem ca tot Adina Florea in calitate de procuror cerceta pe procuror Laura Subtirelu si Olteanu Iuliana Magdalena cand se aflau la Parchetul de pe langa Tribunalul Tulcea, si a refuzat ca eu sa-l reprezint, pe Grigore Dumitrel, dand ordin sa fiu perchezitionat la data de 22.01.2014 . La ora 13 si 50 de minute am iesit din audienta de la Parchetul Curtii de Apel Constanta, impreuna cu domnii Dorin Anton, Bodorin Vasile, Ranciu Neculai si Dinu Vasile si la ora 14:00 aproximativ judecator ANUTII STELIAN a emis mandatul de perchezitie.
- Prouror sef, Sorin Constantinescu, Serviciul Teritorial Constanta a dat clasare, fara a efectua cercetari prin audierea martorilor care duceau mita in cauza privind pe Deliorga Cristian, Adina Florea si in dosar nr. 80/P/2015, formulandu-mi si un denunt fals, dovedindu-se in final in dosar nr. 21674/212/2016, judecatoria Constanta ca a fost abuziv, instanta dispunand achitarea.
- Procuror Bodean Constantin, Serviciul Teritorial Constanta mi-a formulat abuziv un denunt care s-a dovedit a fi in final ca fiind fals si asta pentru a nu mai avea acces in dosarul in care parte vatamata este Dinu Vasile din Tulcea, rams fara 30.000 de euro in aceasta cauza fiind implicati mai multi magistrati !!!
Avand in vedere cele mai sus mentionate, judecatorii profesionisti si orice alta persoana care va analiza documentele si v-a constata ca, nu mai sunt dubii referitor la negocierea actului de justitie de catre unii judecatorii, avocati si procurori, auditul judiciar solicitat de catre domnul ministru dr. prof.univ. Tudorel Toade este o ‘’ mana cereasca’’ pentru societatea in care traim.
Sigur ca da, este nevoie de a va face dovada cu dosare in care magistratii mai sus mentionati nu aveau voie sa ma cerceteze sau sa ma judece fiind in situatii de incompatibilitate conform Codului de procedura penala si Conventiei Europene Drepturilor Omului privind dreptul la un proces echitabil si egalitate de sanse in fata justitiei conform Constitutiei Romaniei:
- Curtea de Apel Constanta dosar nr. 461/36/2016
- Judecatoria Constanta dosar nr. 17819/212/2016
- Curtea de Apel Bucuresti, dosar nr. 7093/2/2016
- Curtea de Apel Bucuresti, dosar nr. 8254/2/2016
- Adresa DNA Central nr. 9858/20.01.2017
- Dosar nr. 201/P/2016 al D.N.A.Central
- Dosar nr. 114/P/2016, fost 636/P/2014 Parchetul Curtii de Apel Constanta
- Dosar nr. 80/P/2015 Serviciul Teritorial Constanta, nr. 204/P/ Parchetul Curtii de Apel Constanta.
Voi face o descriere a inscrisurilor care au rolul de a afla adevarul:
Anexa nr.1
- codul de identificare fiscal nr. 20626000, al U.N.B.R. cu sediul in str. Academiei nr. 4-6 Bucuresti, entitate care s-a demonstrat prin decizia Curtii de Apel Bucuresti ca este de utilitate publica si prin urmare nu avem eu cum s-a desfasor o activitate fara drept din moment ce deciziile de primire in profesia de avocat si de autorizare au stat la baza emiterii codului de identificare fiscal nr. 31103200 pentru Cabinet de Avocat Vasile Dumitru;
- codul de identificare fiscal, RO 4315974 a U.N.B.R. cu sediul in Str. Splaiul Independentei nr. 5, Bucuresti, cunoscuta ca fiind o entitate traditionala, cutumiara fara a fi infiintata legal deoarece legea nr. 51/1995 modificata in anul 2004 nu infiinteaza Barouri sau UNBR-uri asa dupa cum a motivate si instantele de judecata, citez:
pe domnul judecator Arhip Alexandru Bogdan de la Judecatoria Constanta cu intelepciune si profesionalism motiveaza, citez:
‘’ Se constata ca inculpatul a depus la dosar Adeverinta nr. 1158/01.10.2014 emisa de Uniunea Nationala a Barourilor din Romania ( semnata si stampilata din care rezulta ca este avocat definitiv din data de 31.07.2009 si a dobandit calitatea de avocat in conditiile legii nr. 51/1995… si-a inscris cabinetul de avocatura la Agentia Nationala de Administrare Fiscala cu CIF 23500145, Decizia nr. 15/29.11.2007 de inscriere a acestuia in Tabloul Avocatilor, dosar nr.2433/212/2014, Judecatoria Constanta ’’;
Teza argumentata si de domnul judecator Lungu Cristian de la Judecatoria Constanta, in dosarul nr. 8360/212/2014 prin incheierea nr. 234 la data de 30.05.2014 motiveaza citez:
- ‘’ Cadrul legal de organizare si exercitare a profesiei de avocat este reglementat de legea nr.51/1995 care defineste notiunea de UNIUNEA NATIONALA A AVOCATILOR DIN ROMANIA, insa aceasta lege nu infiinteaza cele doua structri. Dispozitiile art. 1 pct. 3 din legea nr. 51/1995 care interzice infiintarea de barouri nu sunt aplicabile pentru barourile infiintate anterior modificarii actului normativ prin legea 255/2004, intrucat s-ar incalca principiul neretroactivitatii legii.
A doua teza argumentata si de doamna judecator Monica Vieru, Judecatoria Constanta ( avocat suspendat din Baroul traditional Constanta, prin incheierea din 12.08.2015, dosar nr. 6317/118/2013 in care am reprezentat pe SC Argesul si domnul Parsan Dumitru, citez:
‘’ Baroul a fost infiintat printr-o hotarare judecatoreasca irevocabila nedesfiintata pana la adoptarea legii nr. 255/2004… iar dispozitiile legii art. 82 nu sunt aplicabile, intrucat infiintarea UNBR-Structura Bota a fost infiintata teoretic, tot in baza legii nr. 51/1995, si nu in baza unor hotararii judecatoresti. Faptul ca U.N.B.R. Structura Bota nu a fost desfiintata in mod expres, legislatia defectuoasa sub acest aspect, a permis infiintarea acesteia sau neinterzicerea in mod evident a ei, precum si faptul ca aceasta chestiune face in prezent obiectul unei proceduri de infringement declansate de Comisia Europeana impotriva Romaniei pentru rezolvarea legislativa a acesteia fata de dispozitiile art. 6 din CEDO in ceea ce priveste principiul securitatii juridice ’’.
Asadar domnilor presedinti, procurorii si judecatori, stimabila mass-media, cu adanca smerenie doresc sa va aduc in atentie faptul ca, in dosarul nr.47895/3/2015, sentinta nr. 1985/30.03.2016 Tribunalul Bucuresti, in care Cabinet de Avocat ‘’Vasile Dumitru‘’ s-a judecat cu U.N.B.R.-ul cutumiar, Baroul Bucuresti si Baroul Tulcea, entitati traditionale fara acte de infiintare, dar care acestea ma acuza in mod abuziv, pe nedrept de exercitarea fara drept a profesiei de avocat si folosirea de insemne UNBR in mod ilegal, sentinta a ramas definitiva prin nerecurare, evident ca a capatat si autoritate de lucru judecat.
Mai adaug faptul ca, persoana juridica autorizata Cabinet de Avocat ‘’Vasile Dumitru’’ inregistrata la Administratia Financiara a Finantelor Publice Tulcea cu nr. 8064/07.03.2013 are calitate procesula, entitatile cutumiare avand cunostinta si de dosar nr. 2261/3/2015 solutionat in prima instanta de Tribunalului Bucuresti , aflandu-ne in apel la Curtea de Apel Bucuresti cu termen la data de 05.10.2017.
- decizia nr. 1671B/10.01.2013 de autorizare, deci nu exercitam fara drept activitatea de avocat pentru a fi condamnat la 7 luni executare;
- decizia nr. 1671/03.12.2013 emisa de catre UNBR din str Academiei nr. 4-6, Bucuresti prin care am fost inscris in Tabloul de avocati a Baroului Bucuresti si mi s-a permis infiintarea Cabinetului de avocat ‘’ Vasile Dumitru’’;
- Cod fiscal, Cabinet de avocat Vasile Dumitru 31103200, eliberat la data de 18.01.2013;
- declaratie sedii secundare Bucuresti si Tulcea inregistrata cu nr. 8064 din 07.03.2013, prin urmare aveam doua sedii oficiale nu exercitam o activitate clandestine, neautorizata asa dupa cum am fost acuzat pe nedrept, exercitandu-se asupra mea o represiune nedreapta, condamnandu-ma la 7 luni de executare din care am executat 6 luni.
- chitanta eliberata de U.N.B.R. din str. Academiei pentru tipizate, contracte si imputerniciri, chitanta eliberata de Serviciul Teritorial Constanta prin care arat ca functionam legal.
- adresa de la Administratia Finantelor Publice Tulcea nr. 1807/TLG-REG din 02.02.2017 depusa la A.F.P.Tulcea prin care solicitam a mi se comunica dovada ca sunt platitor de taxe si impozite;
- raspuns adresa de la Administratia Finantelor Publice Tulcea nr. 1807/TLG-REG 1807/02.02.2017 prin care dovedesc ca exercit o activitate legala si sunt platitor de taxe si impozite, dar care nu mi-a fost luata in seama de completul de judecata Deliorga Cristian si Jigau Catalin, condamnandu-ma la 7 luni cu executare.
Anexa nr.2
- incheierea Tribunalului Buzau din 18.02.2015 dosar nr. 1167/114/2001* Tribunalul Buzau, prin care instanta explica faptul ca Vasile Dumitru este avocat fiind, denuntat ca ne fiind avocat de catre Baroul Tulcea prin adresa nr. 304/25.11.2014. Ca sa vedeti si dumneavoastra ce interes avea Baroul Tulcea, sa ma conteste pe mine din moment ce eu reprezentam legal pe contestatorii Necculce Ion, Trandafir Constantin, etc. Evident ca avea interes pentru ca procuror Blejusca Doru cerceta sesizarea penala formulata de clientii mei si apoi Parchetul de pe langa Tribunalul Tulcea avea in lucru dosarul cu lichidatorul judiciar Balescu Dumitru din 2012, acesta fiind cercetat pentru abuz in serviciu si alte fapte penale in personam si nu a fost suspendat din functie, va imaginati!!!
- punct de vedere depus de catre inculpatul Balescu Dumitru in dosar nr. 2844/114/2016, Tribunalul Buzau, ce are legatura cu dosar nr. 1167/114/2001* Tribunalul Buzau prin care solicita in mod abuziv si disperat inchiderea procedurii de faliment a debitorului CRPO SA Tulcea;
- adresa a Parchetului de pe langa Tribunalul Tulcea in dosar nr. 522/II/2/2017, din 23.05.2017, urmare a solicitarii Tribunalului Buzau in dosar nr. 1167/114/2001*, Prim Procurorul Marina Cretu arata ca de 5 ani nu a identificat inca autorii desi noi ii stim pentru ca sunt in inscrisuri, mai arata ca Balescu Dumitru nu a procedat la verificarea creantelor si ca are calitatea de suspect si ca se afla in lucru dosarul la IPJ Tulcea, normal sub un alt nr. mai proaspat 530/P/2015. Cretu Marina este fostul prim procuror al parchetului de pe langa Judecatoria Tulcea care a fost de acord cu perchezitionarea mea domiciliara si informatica respectiv de trimiterea in judecata desi cand l-a cercetat pe colegul meu Mercas Dorel din Baroul Suveava, cu domiciliul in Tulcea a dispus ca fapta nu este savarsita cu vinovatia cerute de lege, deci a aplicat un tratament diferentiat.
- Ordonanta de declinare din 18.06.2016 dosar nr. 354/P/2015 a Parchetului de pe langa Tribunalului Tulcea, procuror de caz ANA MARIA CAZIAN MAUNA catre Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti pentru a fi cercetat un avocat insa doar procedural si tarziu tocmai pentru a se tergiversa cauza
Anexa nr.3
– adresa din 20.07.2015 nr. 521/VIII-1/1P/2015, a Parchetului de pe langa Curtea de Apel Constanta catre Vasile Dumitru, semnata de catre procuror general Elena Grecu referitor la dosar nr. 636/P/2014 dosar in care am calitatea de avocat, partea vatamata impreuna cu clientii mei din dosar nr. 1167/114/2001* Tribunalul Buzau;
– adresa din 27.08.2015 nr. 673VIII-1/1P/2015, a Parchetului de pe langa Curtea de Apel Constanta semnata de catre procuror general Elena Grecu, referitor la dosar nr. 636/P/2014 dosar in care am calitatea de avocat partea vatamata impreuna cu clientii mei din dosar nr. 1167/114/2001* Tribunalul Buzau, Stamate Ion, Neculcea Ion, Trandafir Constantin, si Constantinov Vasile;
– adresa din 17.02.2017 nr. 12/VIII-1/1P/2015, a Parchetului de pe langa Curtea de Apel Constanta catre Vasile Dumitru semnata de catre procurorul general Valentin Gigi Stefan transmisa la sediul profesional secundar si al domiciliului personal din Tulcea respectiv Penitenciarul Poarta Alba unde executam pedeapsa abuziva referitor la dosarul nr. 114/P/2016 fost nr. 636/P/2014, unde am calitatea de parte vatamata impreuna cu clientii mei din 1167/114/2001* Tribunalul Buzau, Stamate Ion, Neculcea Ion, Trandafir Constantin, si Constantinov Vasile si relatii din dosar nr. 204/P/2016, Parchetului de pe langa Curtea de Apel Constanta, fost 80/P/2015 al Serviciului Teritorial Constanta Conortos Constantin, in care procurorul a efectuat cercetarii penale in rem fata de mai multi magistrati din Tulcea si Constanta dupa care fara o motivatie reala obiectiva a dispus clasarea si declinarea dosarului la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Constanta : Deliorga Cristian, Adina Florea etc.
– adresa nr. 147/VIII/1/2017, a Parchetului de pe langa Curtea de Apel Constanta catre Vasile Dumitru semnata de catre procurorul general Valentin Gigi Stefan transmisa la sediul profesional secundar si al domiciliului personal din Tulcea prin care sunt informat cum ca s-a dispus transmiterea plangerii formulate impotriva judecatorilor Delioraga Cristian si Jigau Catalin catre Serviciul Teritorial Constanta spre competent solutionare sub aspectul savarsirii infractiunilor de abuz in serviciu si represiune nedreapta, urmare sesizarii de catre mine a Comisiei pentru abuzuri si combaterea coruptiei din Senatul Romaniei;
– adresa nr.1/7196/30.03.3017 a Consiliului Superioar al Magistraturii prin care sunt instiintat ca plangerea adresata Parlamentului Romaniei a fost transmisa dumnealor si ca a fost transmisa catre Parchetului de pe langa Curtea de Apel Constanta;
– Ordonanta din 19.04.2017 a Serviciului Teritorial Constanta prin care procurorul de caz Abagiu Vasile dispune clasarea motivand cum ca nu rezulta din analiza documentelor ca s-ar fi savarsit fata de mine un abuz de catre judecatorii Deliorga Cristian si Jigau Catalin de la Curtea de Apel Constanta in dosar nr. 5962/327/2014*;
– adresa nr. 456/04.08.2016, depusa la Parchetului de pe langa Curtea de Apel Constanta prin care solicit aprobarea la studiu a dosarelor nr. 636/P/2014 acum transformat in nr.114/P/2016 si adosarului nr. 80/P/2015 a Serviciului Teritorial Constanta declinat la Parchetului de pe langa Curtea de Apel Constanta si format dosarul nr. 204/P/2016;
– adresa nr. 484/10.08.2017, depusa la Parchetului de pe langa Curtea de Apel Constanta prin care solicit aprobarea la studiu a dosarelor nr. 636/P/2014 si 80/P/2015. Dupa cum observati sunt parte vatamata in doua dosare penale si nu am acces la dosar timp de trei ani !!!
- adresa transmisa de catre reprezentantul Sindicatului Liber al Marinarilor Tulcea prin presedinte Adetu Florin, solicitand urgentarea cercetarilor in dosar nr. 636/P/2014 actualmente nr. 114/P/2016, motivand ca Tribunalul Buzau a suspendat cauza in dosar nr.2844/114/2016, doar care are legatura si cu dosar nr. 1167/114/2001*. Tribunalul Buzau;
Anexa nr.4
- incheierile din 21.06.2017, 28.06. 04.07.2017 a Tribunalului Buzau, dosar nr. 2844/114/2016 prin care instanta a solicitat suspendarea cauzei cerere formulate de catre avocat Vasile Dumitru si contestatari,admitandu-se pana la solutionarea dosarului nr. 636/P/2016 avand nr.114/P/2016, aflat in cercetare penala la Parchetul Curtii de Apel Constanta;
- adresa nr.114/P/2016 din 16.06.2017 a Parchetul Curtii de Apel Constanta semnata de procuror general Valentin Gigi Stefan, acesta spunand ca dosarul nr. 636/P/2014 se afla in curs de solutionare fiind inceputa urmarirea penala IN REM la plangerea formulata de petent Vasile Dumitru( in prezent conndamnat la o pedeapsa cu executare) cu privire la faptul ca magistratii judecatori si procurori din cadrul judecatoriei Tulcea, Tribunalului Tulcea, Tribunalului Buzau, Curtii de Apel Ploiesti, Parchetului de pe langa Judecatoria Tulcea si Parchetului de pe langa Tribunalul Tulcea impreuna cu lichidatorul judiciar S.P. Balescu &Asociatii P.R.L. Buzau au participat cu acte de executare la fraudarea C.R.P.O. Tulcea. Desi sunt probe procurorii nu actioneaza!!!
Cele mai sus mentionate se apropie de urmatoarea opinie, http://www.cotidianul.ro/justitia-trafic-greu-303776/
Justiția – trafic greu
citam:
Justiția din România are la activul său câteva succese, însă acestea au fost dictate politic, iar inițiatorii din umbră ai acelor decizii ar fi trebuit deja să se afle și ei alături de victimele lor.Aceasta pare acum chiar una dintre urgențele actului de justiție corectă și credibilă.
O justiție aflată deasupra legii pare a domina instanțele României, susținând degringolada publică și administrativă, amplificând-o. Laboratorul aplicării legii se conduce după criterii tot mai bizare, ca o colonie.
Nu funcționează, știm bine, absolut deloc sancționarea judecătorilor – de parcă aceștia ar fi perfecțiunea însăși – care încalcă legea și procedurile, în schimb, traficul de influență este sarcină de serviciu. Actul de justiție este condiționat de sfera politico-infracțională la vedere. Albul e negru și invers în justiția momentului. Sunt instanțe care compromit toată justiția din România prin absurdul pe care îl promovează.
Avocați, justițiabili și funcționari asistă ei înșiși șocați la impostura unor magistrați, vădit lipsiți de onestitate, care dau impresia că se află la curtea unor scăpătați. Mecanismul după care funcționează multe instanțe are grave probleme de situare în sfera legii, judecarea după bunul-plac preluată din politică fiind regula.
Totalitarismul a lăsat în urmă un alt totalitarism, rezidual, care pare a fi țelul vremurilor actuale. Nu întâmplator infractorii și-au dat mâna cu oamenii legii în constituirea unui nou stat al infracțiunii. Statul comunist și-a perpetuat absurdul împotriva legilor democratice, sperând în restaurarea legislației totalitare. Parlamentul României a ajuns aglomerat de inși pentru care legea reprezintă exclusiv propriul lor joc de interese.
Justiția a ajuns una dintre tarabele României. Legile sănătății au ajuns să fie împotriva actului medical, ale culturii împotriva culturii, iar cele pentru dezvoltare scot România din rândul lumii. Cu fiecare lege asistăm la un dezastru, cu fiecare decizie în instanțele ordinare, la un abuz pe care instanțele superioare – totuși, ceva mai profesioniste – îl vor opri.
Justiția românească în accepția comună este teribila și criminala afacere a unei oculte care va trebui depistată și dizolvată. Conexiune directă a politicii la vârf, a serviciilor și a infracționalității, acest tip de justiție funcționează vădit la ordin, prin clone, fiind o consecință și un fondator al stării de fapt.
O reformă a justiției venită din interiorul acestei bresle este imposibilă, din motive pe care morala actuală le-a relevat magistral. Știam că România este țara în care votează morții. Mai nou, unii dintre români se confruntă cu instituții conduse de morți, pe care instanțele, deloc întâmplător, au sarcină să îi declare vii. Cum se pot numi acei politicieni și magistrați, dacă nu impostori? Unii politicieni au primit sancțiuni, magistrații sunt departe de așa ceva, deși reprezintă un pericol similar.
Înaltele noțiuni ale dreptului în care strălucesc valorile, oricare ar fi acestea, sunt unica sursă de progres și stabilitate a vieții publice. Justiția actuală ar trebui să se revendice programatic de la normele și filosofia dreptului, nu de la sistemul mafiot. (http://www.
Asadar, dreptatea este o notiune care presupune respectarea de catre autoritati, dar si de catre cetateni a normelor juridice si morale, bazate pe principiile constitutionale si respectarea drepturilor cetatenesti.
Prin urmare, va rog frumos, sa va ganditi la faptul ca, la nivel de Uniunea Nationala a Barourilor din Romania cu sediul in str. Academiei nr. 4-6, Bucuresti sunt inscrisi aproximativ 4000 de avocati care pledeaza prin tara posedand un cod de identificare fiscal eliberat de Ministerul de Finante, in baza deciziilor emise de Uniunea mai sus mentionata. Oamenii au copii, familii si sunt haituiti prin instante de catre unii avocati in colaborare cu avocati si judecatori ce detin calitatea de avocati din UNBR traditional.
Avem si situatii de condamnari cu inchisoare cu executare asa cum am fost si eu iar unii sunt condamnati cu suspendare sau la amenzi.
As vrea sa spun ca nu traiesc intr-un stat mafiot insa cand exercit o activitate legal si sunt condamnat la inchisoare cu executare 7 luni cum ca nu as fi avocat, dar documentele nu sunt verificate, executand 6 luni in regim de detentie, cum v-ati simtii oameni dragi, daca ati avea doi copii in ingrijire si ati fi ridicat de politie pe nederept, ca dupa eliberarea conditionata sa primiti achitare pentru aceleasi fapte pentru care ati fost condamnat.
Aveti suficiente elemente de a modifica legea nr. 51/1995 privind deoarece decizia Nr. 15/ dosar nr. 10 al ICCJ incalca drepturi fundamentale precum dreptul la munca, dreptul la libera asociere, dreptul la libertate, etc.pentru urmatoarele motive:
- Prin Legea 3 din 1948, Barourile au fost desființate și s-au înființat alte structuri. UNBR-ul din care fac parte este infiintat prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă în baza căreia s-a constituit !
- Decizia nr. 15 din 21.09.2015 al ICCJ , va sesizam urmatoarele situatii contradictorii, sens in care veti aprecia daca aceste omisiuni sau comisiuni sunt facute cu rea credinta sau grava neglijenta de catre magistratii judecatorii de la I.C.C.J. deoarece :
- Legea 3 din 17 ian. 1948 art. 1 a desfiintat barourile si UNBR ;
- Dupa desfiintarea barourilor si a Uniunii acestea nu au mai fost infiintate niciodata dupa data de 17.01.1948;
- Dupa 17 ian.1948 asa zisele Colegii de avocati nu au fost infiintate niciodata, acestea au functionat in mod tacit sub directa indrumare si subordonare a Ministerului de Justitie, fara insa a fi emisa o dispozitie/decizie ministeriala pana la data de 31.12.1989;
- Prin Decrtetul Lege nr.90 din 01.03.1990 privind unele masuri pentru organizarea si exercitarea avocaturii in Romania post-decembrista s-a stabilit organizarea autonoma a profesiei de avocat, art. 14 din acest Decret stabilind ca in termen de 15 zile de la adoptarea acestuia se cor constitui organele Uniunii Avocatilor din Romania .
- Acest lucru insa nu s-a intamplat, astfel ca Barourile si Uniunea Avocatilor din Romanaia, nu si-au dobandit personalitatea juridica in temeiul legilor speciale: Decretul nr. 31/1954 si Legea nr. 21/1924. Asadar acestea au functionat aleeatoriu pana la data de 09.iunie 1995 data aparitiei legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat.
- Paradoxal la pagina nr. 10 din RIL-ul ICCJ la ultimul aliniat se specifica, citam: ‘’ din succesiunea actelor enumerate mai sus rezulta ca formele de organizare la nivel teritorial a profesiei de avocat indiferent de denumirea acestora (’ barouri”, colegii’’), nu au fost niciodata desfiintate in Romania, operatiuna juridica utilizata de legiuitor fiind aceea a transformarii persoanei juridice, in sensul ca prin acelasi act normativ s-a prevazut desfiintarea persoanelor juridice existente, concomitent cu infiintarea in locul acestora a unor alte persoane juridice ca succesoare in drepturi si obligatii ale celor din intai’’.
- Nu indica si explica Inalta Curtea de Casatie si Justitie, ce articol din ce lege a permis legalitatea operatiunii de transformare a UNBR traditional care este cunoscut de opinia publica si instantele de judecata ca fiint o entitatea fara acte de infiintare !!!
- RIL-ul din 21.09.2015 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie incalca flagrant Drepturile Omului si libertatile fundamentale in sensul ca UNBR 2004, cu sediul in str. Academiei nr. 4-6 Bucuresti, sect. 3, a carui membru sunt, a fost infiintat prin sentinta definitiva si irevocabila, nefiind scos in afara legii, asa dupa cum a apreciat si Tribunalul Bucuresti, entitate juridica recunoscuta de toate instantele din tara, exceptie facand cativa magistrati care parte din ei s-au dovedit ca sunt corupti si au ajuns si la inchisoare, si este adevarat ca in mod abuziv au fost sanctionati unii membri avocati in perioada 2004 – 2017 dar acestia vor castiga procesele la C.E.D.O.
- Statul roman v-a fi obligat sa plateasca milione de euro pentru faptul ca magistratii nu raspund pentru gravele prejudicii, raspunderea magistratiilor trebuind sa fie si aceasta o prioritate pe agenda de lucru a domnului ministru de justitie dr.prof.univ Tudorel Toader, avand in vedere si condamnarea mea abuziva de 7 luni cu executare din care am executat 6 luni!
Asa sa ne ajute Dumnezeu !
Data: 06.09.2017
Va multumesc frumos pentru sprijin si intelegere !
Cu aleasa stima,
- Vasile Dumitru
- [pdf-embedder url=”https://www.incisivdeprahova.ro/wp-content/uploads/2017/09/Memoriu-privind-auditul-judiciar-propus-de-domnul-ministru-al-justitiei-dr.-prof.univ_.-Tudorel-Toader-asumat-de-av.-Vasile-Dumitru-06.09.2017.pdf” title=”Memoriu privind auditul judiciar propus de domnul ministru al justitiei dr. prof.univ. Tudorel Toader, asumat de av. Vasile Dumitru- 06.09.2017″]
- [pdf-embedder url=”https://www.incisivdeprahova.ro/wp-content/uploads/2017/09/Anexa-1-audit-judiciar.pdf” title=”Anexa 1 audit judiciar”]
- [pdf-embedder url=”https://www.incisivdeprahova.ro/wp-content/uploads/2017/09/Anexa-2-audit-judiciar.pdf” title=”Anexa 2 audit judiciar”]
- [pdf-embedder url=”https://www.incisivdeprahova.ro/wp-content/uploads/2017/09/anexa-3-audit-judiciar.pdf” title=”anexa 3 audit judiciar”]
- [pdf-embedder url=”https://www.incisivdeprahova.ro/wp-content/uploads/2017/09/Anexa-4-audit-judiciar.pdf” title=”Anexa 4 audit judiciar”]
Actualitate
Creșterea pieței de împrumuturi online în România

Într-o perioadă în care viteza dictează ritmul vieții, românii caută tot mai des soluții financiare rapide, sigure și ușor de accesat. Digitalizarea a schimbat profund felul în care oamenii interacționează cu instituțiile financiare, iar împrumuturile online au devenit o alternativă viabilă la metodele tradiționale oferite de bănci. Statisticile recente arată că în 2024 peste 45% dintre cererile de creditare din România au fost procesate online, o creștere semnificativă față de anii precedenți. Această tendință este alimentată de dezvoltarea sectorului IFN (Instituții Financiare Non-Bancare) și de apariția platformelor digitale care facilitează compararea ofertelor și trimiterea aplicațiilor fără birocrație.
Instituțiile Financiare Non-Bancare oferă flexibilitate și transparență. Acestea nu cer garanții mari și pun accent pe viteză: aprobarea se face uneori în mai puțin de 30 de minute. Pentru românii care au nevoie de o sumă mică pentru cheltuieli urgente, un împrumut online poate fi o soluție ideală.
Un exemplu concret este platforma BaniGo, care permite utilizatorilor să compare împrumuturi rapide online prin BaniGo și să aleagă oferta cea mai avantajoasă dintre mai multe IFN-uri licențiate. Platforma reunește date despre dobânzi, comisioane și termene de rambursare, oferind o imagine completă și obiectivă asupra pieței.
Spre deosebire de site-urile individuale ale IFN-urilor, BaniGo funcționează ca un marketplace financiar, unde transparența este esențială. Utilizatorii pot filtra ofertele după valoarea împrumutului, durata creditului și tipul de produs financiar, economisind timp și evitând ofertele care nu corespund nevoilor lor.Creșterea popularității împrumuturilor rapide online are și o dimensiune socială: oamenii care nu se calificau pentru un credit bancar pot acum accesa fonduri prin IFN-uri. Tinerii freelanceri, micii antreprenori sau persoanele cu venituri variabile sunt segmentele care profită cel mai mult de această schimbare. Potrivit unor analize efectuate de Banca Națională a României, piața IFN-urilor a crescut cu peste 18% în ultimii trei ani. Acest lucru reflectă nu doar cererea tot mai mare, ci și încrederea consumatorilor în platformele digitale, consolidate prin politici clare de confidențialitate și transparență.
Desigur, accesul facil la credite aduce și provocări. Experții financiari avertizează că lipsa educației financiare poate duce la decizii impulsive și la supraîndatorare. De aceea, este important ca fiecare solicitant să citească cu atenție termenii contractuali și să înțeleagă costul total al creditului, inclusiv DAE (Dobânda Anuală Efectivă). Pentru a evita riscurile, specialiștii recomandă alegerea IFN-urilor care sunt autorizate de BNR și care afișează toate condițiile pe site. Un alt sfat util este verificarea reputației companiei online și consultarea recenziilor altor clienți. Transparența este un indicator puternic al seriozității unei instituții financiare. Un avantaj major al platformelor precum BaniGo este faptul că oferă informații agregate, reducând riscul de a alege o ofertă incorectă. Prin intermediul unei singure aplicații, utilizatorii pot vizualiza zeci de produse și pot selecta soluția potrivită în funcție de venit, sumă dorită și perioada de rambursare.
De asemenea, legislația IFN-urilor din România a fost actualizată pentru a asigura protecția consumatorilor. Instituțiile trebuie să comunice clar toate comisioanele și să aplice dobânzi în limitele stabilite de lege. Acest cadru legal întărește încrederea clienților și limitează practicile abuzive din trecut.
Tehnologia joacă un rol tot mai important în procesul de creditare. Sistemele de scoring bazate pe inteligență artificială permit o analiză rapidă și mai precisă a profilului solicitantului. Astfel, timpul de aprobare s-a redus de la câteva zile la câteva minute, fără a compromite securitatea datelor.
Un alt aspect important este confidențialitatea. Platformele moderne folosesc conexiuni criptate și respectă reglementările GDPR pentru protecția datelor personale. Asta înseamnă că informațiile utilizatorilor sunt tratate cu aceeași grijă ca în cazul instituțiilor bancare tradiționale.
Impactul economic al digitalizării creditelor rapide este semnificativ. Potrivit unui raport publicat de Asociația Română a IFN-urilor, peste 1,2 milioane de români au accesat cel puțin un credit online în ultimii doi ani. Aceasta a generat o infuzie de lichidități în economie de peste 4 miliarde de lei, stimulând consumul și sprijinind micile afaceri.
Economiștii consideră că împrumuturile rapide contribuie la menținerea echilibrului macroeconomic, mai ales în perioade de incertitudine. Prin furnizarea de finanțări rapide, IFN-urile ajută la menținerea activității economice și la evitarea blocajelor în lanțurile de plată.
Într-un interviu recent, expertul financiar Andrei Mureșan a declarat: „Digitalizarea creditării nu înseamnă doar viteză, ci și responsabilitate. Platformele moderne pot analiza mai bine comportamentul financiar și pot oferi recomandări personalizate, contribuind la o economie mai stabilă.”
Totuși, Mureșan subliniază că educația financiară rămâne cheia. „Nicio platformă nu poate înlocui discernământul uman. O decizie de credit trebuie luată informat, ținând cont de veniturile reale și de planurile de rambursare.” Pe termen lung, specialiștii anticipează o convergență între băncile tradiționale și IFN-uri. Este posibil ca în următorii ani să apară produse hibride – credite rapide cu dobânzi mai mici, dar procesate integral online. Această evoluție ar putea transforma radical peisajul financiar românesc.
În plus, competiția între IFN-uri determină scăderea costurilor pentru consumatori. Fiecare instituție încearcă să atragă clienți prin oferte mai flexibile, termene de rambursare personalizate și interfețe tot mai intuitive. Rezultatul este o piață mai dinamică, mai transparentă și mai adaptată nevoilor reale ale oamenilor.
Pentru cei care iau în considerare un împrumut online, iată câteva recomandări practice: 1. Analizează venitul lunar și stabilește un buget realist pentru rambursare. 2. Compară ofertele de la mai multe IFN-uri. 3. Verifică DAE și eventualele costuri ascunse. 4. Citește recenziile și asigură-te că platforma folosită este securizată. În concluzie, piața de împrumuturi rapide online din România este într-o expansiune accelerată. Prin combinarea tehnologiei cu responsabilitatea financiară, consumatorii pot beneficia de soluții moderne, rapide și sigure. Platforme precum BaniGo contribuie la democratizarea accesului la finanțare și la creșterea nivelului de educație financiară. Viitorul aparține celor care știu să folosească inteligent aceste instrumente.
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
-
Exclusivacum 3 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum o zi
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 3 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 12 ore
Penitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi
-
Exclusivacum 4 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!