Actualitate
EXCLUSIV/ DENUNTUL IMPOTRIVA LUI MARK HENRY GITENSTEIN EFECTUAT DE FOSTUL DIRECTOR IN MINISTERUL JUSTITIEI, INGRID MOCANU/DOCUMENT
Va prezentam in exclusivitate denuntul penal depus azi de Ingrid Mocanu, unul dintre cei mai buni specialisti din Ministerul Justitiei, impotriva lui MARK HENRY GITENSTEIN, fost ambasador SUA in Romania.
DENUNUT împotriva numitului Mark Henry GITENSTEIN, cetăţean american, domiciliat în Washington, D.C. Statele Unite ale Americii, născut la data de 07.03.1946, având calitatea de membru al Comitetului Reprezentanţilor din cadrul Fondului Proprietatea SA, ce urmează a fi citat la adresa (locul de muncă) Franklin Templeton Investment Management UK — Sucursala Bucureşti Strada Buzeşti, nr. 78-80, clădirea Premium Point, etajele 7-8, Sector 1, Bucureşti, cod poştal 011017, România,
pentru săvârşirea a infracţiunii de trafic de influenţă, prevăzută la art. 291 alin. (1) Cod penal.
Astfel, potrivit art. 291 Cod penal: „Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârşită de o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public şi care promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani”.
Astfel, din datele şi informaţiile disponibile la această dată apreciez că numitul Mark Henry GITENSTEIN s-a folosit de influenţa pe care o avea pe lângă factorii de decizie din România (Prim-Ministru şi Preşedinte) şi a intervenit la aceştia pentru ca administrarea Fondului Proprietatea să fie încredinţată către o societate americană, Franklin Templeton.
După această intervenţie, astfel cum rezultă din datele disponibile la această dată, s-au rezolvat toate ’’tergiversările” ori ’’inadvertenţele” de semnare a contractului cu acest fond şi nu s-a ”mai întârziat” operaţiunea de desemnare a administratorului, în persoana lui Franklin Templeton.[1]
Ulterior, la data de 25 aprilie 2013, astfel cum rezultă din Hotărârea nr. 4 a Adunării Generale Ordinare a Acţionarilor S.C. Fondul Proprietatea S.A. aceeaşi persoană, dl. Mark Henry GITENSTEIN, a primit o importantă funcţie în cadrul acestuia (membru al Comitetului Reprezentanţilor), fond care, în urma intervenţiei sale la cel mai înalt nivel, a fost listat la Bursa de Valori Bucureşti (la o valoare per acţiune discutabilă) şi acţionarii au obţinut profituri mari.
Astfel, caracterul discutabil al listării rezultă din Prospectul pentru admiterea la tranzacţionare din 2 decembrie 2010, în cuprinsul căruia pentru 60,78 % din portofoliul Fondului se susţine că metoda de evaluare este ’’Bazată pe valoarea capitalurilor proprii ale Societăţilor din Portofoliu reflectată în situaţiile financiare cele mai recente” în locul unei metode de evaluare conforme Standardelor Internaţionale de Evaluare (conforme principiului valorii juste), astfel cum prevedea legea la acea dată, fiind afectate astfel direct interesele investitorilor şi integritatea pieţei.
Această ipoteză este susţinută de chiar fostul preşedinte al Consiliului de Supraveghere al Fondului Proprietatea care prin adresa nr. 243/07.03.2007 a notificat Ministerul Finanţatelor Publice, printre altele, cu privire la faptul că:
”- La data constituirii S.C. Fondul Proprietatea S.A. activele din componenţa capitalului social subscris şi vărsat nu au fost însoţite de un raport de evaluare care să ateste pentru fiecare în parte suma care a fost luată în considerare;
- Pentru ca situaţiile financiare întocmite de Fondul Proprietatea să reprezinte o imagine reală şi fidelă este necesară identificarea unei valori juste a fiecărui activ în parte;
- Pentru atingerea scopului pentru care această societate comercială a fost înfiinţată (despăgubirea) este necesară listarea pe o piaţă reglementată, motiv pentru care va trebui elaborat un prospect de listare, care la rândul său cuprinde şi descrierea activelor patrimoniale şi valoarea acestora;
- recunoaşterea în mod public a acestei situaţii de fapt ar determina apariţia unui
scandal politic şi mediatic.
Deşi capitalul social figurează ca subscris şi vărsat, conform calculelor noastre interne a valorii capitalului social, calcule comunicate dumneavoastră în cadrul întâlnirilor avute începând din vara anului 2006, apare o diferenţă între valoarea capitalului social şi valoarea activelor înregistrate de aproximativ 5 mld. RON”
Aşa cum reiese din declaraţiile oficiale ale ambasadorului Hans Klemm, confirmate şi de stenogramele WikiLeaks, ”Fondul se tranzacţionează cu 70 de bani pe acţiune [n.n. la 26.01.2016], sumă de şapte ori mai mare decât înainte de listare” şi ”înainte de listare, acţiune Fondului erau subevaluate …Drept urmare, beneficiarii retrocedărilor primeau doar circa 10 bani pentru fiecare leu din valoarea acţiunilor la Fond”. (Discursul ambasadorului SUA, Hans Klemm, la aniversarea a cinci ani de la listarea Fondului Proprietatea la Bursa de Valori Bucureşti, 26.01.2016)
Activitatea de intervenţie a ambasadorului de la acea dată, dl. Mark Henry GITENSTEIN, rezultă din Stenogramele WikiLeaks, care au fost făcute publice accidental, mai exact din cele din datele 13.04.2005, 09.07.2007,14.08.2008,23.06.2009 şi 25.02.2010.
Astfel, în stenograma de la data 25.02.2010 (ID 10BUCHAREST101_a) transmisă către Secretarul Departamentului Trezoreriei SUA şi Secretarul de Stat, după descrierea pe larg a situaţiei de la Fondul Proprietatea, este redată următoarea frază: ”Angajamentul personal, la cererea ambasadorului, atât al preşedintelui Băsescu, cât şi al primului- ministru Boc a rezolvat în cele din urmă problema litigioasă ”.
Aceasta redă cu prisosinţă împrejurarea că a avut loc o intervenţie personală a ambasadorului Mark Henry GITENSTEIN şi că, în urma acestei intervenţii personale, atât la primul ministru Boc, dar şi la Preşedintele Băsescu s-a rezolvat o ’’problemă litigioasă” care ar fi apărut la nivelul adjudecării contractului de administrare.
Or, astfel cum rezultă din informaţiile publice de la acea dată, rezultă inclusiv faptul că a existat şi un litigiu în legătură cu această atribuire care a fost soluţionat tot în favoarea lui Franklin Templeton după ce acesta pierduse în primă instanţă. Este de verificat dacă şi pentru soluţionarea litigiului în favoarea acestuia au existat intervenţii similare din partea altor persoane, care la rândul lor, ar trebui trase la răspundere în mod similar. Astfel, prin sentinţa civilă nr. 25518/21 decembrie 2011, pronunţată în dosarul nr. 47039/3/2010 al Tribunalului Bucureşti, s-a decis anularea Hotărârii Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor ai S.C. Fondul Proprietatea S.A. din 6 septembrie 2010, prin care Franklin Templeton Investment Management Limited Londra – Sucursala Romania era numit ca administrator unic al Fondului Proprietatea. Ulterior, după o judecată a căii de atac extrem de ’’discutabilă”, soluţia a fost desfiinţată, ajungându-se ca, în anul 2014, acţiunea să fie respinsă definitiv.
Aşadar, intervenţia personală a ambasadorului american a condus la rezolvarea problemei litigioase şi a asigurat succesul administratorului Franklin Templeton la rezolvarea acestor probleme, care erau descrise în stenogramă: demisia unui preşedinte al comisiei de selecţie, întârzierea semnării contractului de selecţie şi a negocierii clauzelor rămase în discuţie, dar şi a unui litigiu aflat pe rolul instanţelor de judecată (cu unul dintre acţionari, care contesta atribuirea contractului). După derularea acestor intervenţii personale, la cel mai înalt nivel în stat (Preşedinte şi Prim-ministru) şi în considerarea acestor intervenţii, dar şi în baza înţelegerii anterioare cu reprezentanţii Franklin Templeton, la finalul mandatului de ambasador, Mark Henry GITENSTEIN a devenit, la 25.04.2013, membru al Comitetului Reprezentanţilor S.C. Fondul Proprietatea S.A., mandat prelungit până la 30.09.2019.
Or, calităţile profesionale ale acestuia de a îndeplini această funcţie nu rezultă din vreo experienţă profesională vastă, anterioară, singurele legături cu Fondul Proprietatea ale acestuia fiind cele rezultate din relaţia sa, care pare ’’specială”, cu Franklin Templeton, pentru care a intervenit la cel mai înalt nivel: la Preşedintele şi Primul- ministru în funcţie la acea dată, în scopul avantajării acesteia. De altfel, este de aşteptat ca, şi în exercitarea acestor funcţii, să fie derulate în continuare intervenţii similare, în activitatea mea profesională (de fost director în Ministerul Justiţiei) luând cunoştinţă personal de astfel de intervenţii, în cazuri punctuale (am refuzat, de altfel, la acel moment, să îmi exercit atribuţiile de serviciu în modalitatea în care mi se solicitase, prin prisma intervenţiei lui Mark Henry GITENSTEIN, aspecte pe care le voi detalia la data la care voi fi audiată).
Aşadar, această intervenţie în afara atribuţiilor sale legale, determinate de funcţia cu care era învestit (de ambasador al SUA în România), contravin nu doar legii române (Codului penal), ci şi FCPA (Foreign Corrupt Practices Act) – Legea privind practicile de corupţie în străinătate (motiv pentru care voi formula o sesizare şi către autorităţile judiciare competente din SUA).
Această lege interzice companiilor americane să plătească sau să promită că vor plăti demnitari străini, partide politice străine sau alte persoane ori candidaţi la funcţii în schimbul influenţării acţiunilor unui demnitar străin în exercitarea atribuţiilor sale.
Or, activitatea derulată de Mark Henry GITENSTEIN, care, cu siguranţă la solicitarea companiei Franklin Templeton, a derulat toate aceste intervenţii, devenite cunoscute la data la care stenogramele WikiLeaks au devenit publice se circumscriu şi sferei de acţiune a acestui act.
Aceasta, deoarece prevederile anticorupţie ale FCPA interzic folosirea intenţionată a oricăror mijloace de instrumentare a comerţului interstatal în mod corupt, în favoarea oricărei oferte, plăţi, promisiuni de plată sau autorizare a plăţii de bani sau orice altceva de valoare pentru orice persoană, ştiind că toate sau o parte din astfel de bani sau obiecte de valoare vor fi oferite sau promise, direct sau indirect, unui funcţionar străin pentru a influenţa funcţionarul străin în calitatea sa oficială, pentru a îndemna funcţionarul străin să îndeplinească sau să nu îndeplinească un act care încalcă îndatoririle sale legale sau să asigure orice avantaj necuvenit pentru a ajuta în obţinerea sau păstrarea afacerilor sau pentru a îndruma afacerea către orice persoană. III. în probarea celor susţinute depun, alăturat, înscrisuri din care rezultă existenţa
faptelor descrise anterior:
- Stenograma WikiLeaks la care am făcut referire anterior
- Adresa nr. 243/07.03.2007 a Consiliului de Supraveghere al Fondului Proprietatea.
- Hotărârea nr. 4/25 aprilie 2013 a AGOA ai Fondului Proprietatea.
- Extras din prospectul Fondului Proprietatea din data de 2 decembrie 2010 realizat în vederea admiterii la tranzacţionare pe Bursa de Valori Bucureşti.
- Extras de site-ul web a Fondului Proprietatea, ce atestă calitatea de membru al Comitetului Reprezentanţilor pentru dl. Mark Henry GITENSTEIN.
- CV-ul Mark Henry GITENSTEIN, postat pe site-ul web al Fondului Proprietatea.
Solicit administrarea probei cu martori. Propun audierea următorilor martori:
- Preşedintele României de la acea dată, domnul Traian Băsescu; adresa de citare: Senatul României, Str. Calea 13 Septembrie 1-3, sector 5, Bucureşti,
- Primul ministru de la acea dată, domnul Emil Boc; adresa de citare: Primăria mun. Cluj Napoca, Str. Moţilor nr. 3, judeţ Cluj,
- Sfîrîială Ioana, persoana care a acţionat în instanţă modalitatea de preluare a Fondului Proprietatea; adresa de citare: SCP Sfiraiala şi Asociaţii cu sediul în Str. Ion Bibicescu, Nr. 3, Sector 1, Bucureşti.
- Membrii comisiei care a derulat procesul de selecţie a societăţii de administrare a Societăţii Comerciale „Fondul Proprietatea” – S.A.
- Jeri Guthrie-Com, adjunct al şefului misiunii diplomatice a SUA la Bucureşti la 25.10.2010, cosemnatară a stenogramei ID 10BUCHAREST101_a, iar în prezent reprezentant permanent al S.U.A. la OECD cu adresa de citare: 2, rue André Pascal 75775 Paris Cedex 16, Franţa.
Cetăţenii americani, destinatari ai stenogramei ID 10BUCHAREST101_a: Timothy F. Geithner (secretar al Trezoreriei S.U.A. la data de 25.10.2010) şi Hillary Rodham Clinton (secretar al Departamentului de Stat al S.U.A. la data de 25.10.2010). (Ec Adrian Radu)
[1] La 25 februarie 2010 a fost semnat Contractul de Administrare dintre SC Fondul Proprietatea SA şi Franklin Templeton Investment Management Ltd UK prin care Franklin Templeton Investment Management Ltd UK a fost numit Societate de Administrare a Investiţiilor Fondului şi Administrator Unic.
[pdf-embedder url=”https://www.incisivdeprahova.ro/wp-content/uploads/2017/09/Denunt-Gitenstein.pdf” title=”Denunt Gitenstein”]
Actualitate
Australia și Indonezia își consolidează cooperarea militară prin exercițiul Keris Woomera
Australia și Indonezia au încheiat un exercițiu militar bilateral de amploare, care a reunit aproximativ 1.000 de militari australieni și omologi indonezieni. Desfășurată în perioada 12–20 octombrie, în estul insulei Java și în împrejurimi, operațiunea a marcat mai multe premiere pentru Canberra și face parte dintr-o serie de activități menite să apropie forțele armate ale celor două țări.
Manevre comune, cu obiective strategice
Exercițiul Keris Woomera a fost cea mai amplă activitate de instruire în străinătate a Forțelor de Apărare Australiene din acest an. Antrenamentele le-au oferit militarilor indonezieni și australieni ocazia de a lucra împreună în scenarii complexe, de a-și coordona procedurile și de a-și îmbunătăți capacitatea de operare în comun.
Australia a prezentat exercițiul drept o contribuție la consolidarea capacității Indoneziei de a descuraja presiunile militare și de a-și apăra suveranitatea. Totodată, Canberra urmărește să-și sporească propria capacitate de a răspunde amenințărilor la adresa țării și a rutelor sale maritime.
Trei premiere pentru forțele australiene
Keris Woomera a inclus mai multe activități desfășurate pentru prima dată de Australia. Sistemul de artilerie cu rachete HIMARS a fost dislocat și a executat trageri în afara țării pentru întâia oară. De asemenea, un aparat al Escadrilei 4 a Forțelor Aeriene Regale Australiene a fost desfășurat în Asia de Sud-Est, pentru prima dată de la Al Doilea Război Mondial.
O altă premieră a fost instruirea comună în domeniul integrării cibernetice. Oficialii australieni au descris exercițiul drept o ocazie de a testa modul în care cele două armate pot aborda provocări de securitate comune și se pot adapta unui mediu strategic aflat în schimbare rapidă.
Încredere și interoperabilitate, construite pas cu pas
Exercițiul s-a desfășurat la câteva luni după semnarea, în februarie, a Tratatului Australia–Indonezia privind securitatea comună. Acordul reafirmă relația dintre cele două state și angajamentul lor de a contribui la securitatea și stabilitatea regională.
Fauzan Malufti, cercetător la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale din Jakarta, a descris Keris Woomera ca parte a unei serii de exerciții tot mai frecvente, menite să consolideze încrederea și familiaritatea dintre militari, atât la nivelul unităților, cât și al conducerii.
Antrenamentele îi ajută pe participanți să înțeleagă mai bine procedurile, comunicațiile, planificarea și sistemele de comandă ale partenerilor. Această cunoaștere poate facilita cooperarea, inclusiv în scenarii de luptă.
Extinderea exercițiilor, între ambiție și prudență
Ediția din acest an a fost a doua de la lansarea exercițiului, în 2024. Malufti estimează că Australia ar putea dori ca viitoarele ediții să fie mai complexe, pe fondul unui climat regional de securitate tot mai dificil.
O asemenea extindere nu este însă sigură. Capacitățile militare ale Indoneziei și considerentele sale politice ar putea limita amploarea cooperării. Jakarta urmărește o politică de nealiniere și ar putea evita orice demers care ar crea impresia că se apropie de o anumită putere.
Resursele forțelor armate indoneziene reprezintă un alt factor: acestea participă tot mai mult la activități cu armate străine, dar sunt solicitate și de sarcini interne care nu țin direct de apărare.
Un octombrie aglomerat pentru armata australiană
Keris Woomera s-a desfășurat în paralel cu alte angajamente regionale ale Australiei. Un detașament de avioane F-35 Lightning II se află în Singapore pentru exercițiul Bersama Lima, organizat în cadrul Aranjamentelor de Apărare ale celor Cinci Puteri, alături de forțele din Malaysia, Noua Zeelandă, Singapore și Regatul Unit.
În Japonia, aproximativ 300 de militari australieni participă la exercițiul Keen Sword. Australia a trimis acolo o fregată și un avion Boeing P-8A Poseidon, specializat în misiuni de patrulare maritimă și luptă antisubmarin, alături de forțele japoneze, americane și ale altor șase state.
Actualitate
Dincolo de performanță: Reconfigurarea capabilităților aeriene pentru teatrele de operațiuni moderne
Forțele armate care vizează modernizarea flotelor aeriene nu mai caută doar aeronave cu performanțe tehnice superioare la costuri competitive. Nevoia actuală este de a găsi un partener de misiune capabil să livreze nu doar tehnologie „future-ready”, ci și expertiza inginerească necesară adaptării acestor platforme la cerințe operaționale specifice, totul într-un cadru de timp și buget strict definit. Esențială în acest ecosistem este continuitatea: suportul și mentenanța pe tot parcursul ciclului de viață al misiunii.
Platforme versatile pentru misiuni strategice
Avioanele de afaceri, prin caracteristicile lor remarcabile – viteză, autonomie, disponibilitate rapidă și eficiență operațională – au devenit soluția ideală pentru noua generație de platforme aeriene. Aceste aeronave, odată echipate cu radare avansate, senzori și încărcături utile complexe, sunt desfășurate pentru misiuni de Inteligență, Recunoaștere și Supraveghere (ISR), dar și pentru avertizare timpurie (AEW&C).
Capacitatea lor de a fi redeployate rapid în noi zone de operațiuni sau de a fi realocate dinamic le transformă în active strategice. Mai mult, prin interioare modularizate, o singură platformă poate îndeplini roluri multiple, de la patrulare maritimă și evacuare medicală, până la transport strategic, demonstrând o adaptabilitate crucială într-un peisaj al amenințărilor în continuă evoluție.
Succesul programelor critice: Dovezile eficienței
Eficiența acestui tip de platformă este demonstrată prin programe militare de mare succes. Un exemplu elocvent este flota utilizată de forțele aeriene americane pentru programul Battlefield Airborne Communications Node (BACN). Cunoscute drept „Wi-Fi-ul cerului”, aceste avioane acționează ca un gateway de comunicații la mare altitudine, asigurând interoperabilitatea între forțele aeriene și cele terestre, surmontând bariere geografice precum munții sau distanțele vaste.
Un alt punct de cotitură este sistemul High Accuracy Detection and Exploitation System (HADES). Această platformă este pilonul următoarei generații de senzori aerieni, permițând monitorizarea la distanțe strategice de siguranță. HADES transformă radical modul în care este colectată și livrată inteligența militară, oferind acoperire persistentă asupra unor zone întinse și susținând operațiunile multi-domeniu, fără a expune echipajele la riscuri inutile.
Parteneriatul dincolo de hardware
Succesul acestor programe se bazează pe colaborarea strânsă cu lideri în inovația tehnologică de apărare. Abordarea nu este una de tip „one-size-fits-all”, ci una adaptată: de la furnizarea platformei brute până la expertiză inginerească complexă, modificări structurale și servicii de mentenanță integrată.
Cu un suport global care acoperă peste 100 de locații, mentenanța predictibilă devine o realitate, permițând clienților guvernamentali o vizibilitate mai clară asupra cerințelor bugetare pe termen lung. Într-o lume în care cerințele se schimbă rapid, filozofia centrată pe client asigură nu doar o soluție tehnică personalizată, ci un partener care rămâne alături de forțele armate pe toată durata de viață a misiunii.
Actualitate
Traficul trimis de ChatGPT a crescut de peste patru ori în cinci luni: ce arată datele pe septembrie de pe trafic.dwf.ro
Un studiu DWF pe 400.000 de răspunsuri ChatGPT explică saltul: traficul pe chatgpt.com a rămas același, dar răspunsurile au început să trimită direct către site-uri.
București, 15 octombrie 2026 – Cele 782 de site-uri românești monitorizate de DWF pe trafic.dwf.ro au primit în septembrie 2026 aproximativ 1,36 milioane de sesiuni din asistenții AI, de peste patru ori mai multe decât în aprilie, când erau circa 312.000. În aceeași perioadă, traficul pe chatgpt.com din România nu a crescut, iar la căutările de cumpărare ponderea răspunsurilor ChatGPT cu linkuri direct în text a urcat de la sub 1% la 49%.
Saltul traficului din AI a început în iulie, odată cu linkurile din răspunsuri
- Față de septembrie 2025, traficul din asistenții AI e de 4,3 ori mai mare (+328%), iar septembrie este a 15-a lună la rând peste nivelul anului anterior.
- Creșterea nu a fost constantă. Între iunie 2025 și iunie 2026, traficul din AI a stat aproape pe loc, între 284.000 și 385.000 de sesiuni pe lună, în medie circa 333.000.
- Din iulie 2026, traficul a urcat la 533.000 de sesiuni, apoi la 854.000 în august și la 1,36 milioane în septembrie.
- Peste 95% din creșterea față de anul trecut s-a produs între iulie și septembrie 2026. Din cele 1,36 milioane de sesiuni din septembrie, aproximativ 1 milion sunt peste nivelul de dinainte de linkuri.
Legătura se vede în timp: momentul saltului coincide cu apariția linkurilor, iar studiul DWF nu a găsit o altă schimbare în răspunsurile ChatGPT în această perioadă. Click-urile individuale nu pot fi atribuite unui anumit tip de răspuns.
Graficul 1. Sesiunile din asistenții AI pe lună și ponderea răspunsurilor ChatGPT cu linkuri în text. Surse: trafic.dwf.ro, studiul DWF.
ChatGPT căuta și înainte, dar sursele nu apăreau în text
Studiul DWF a analizat 400.000 de răspunsuri ChatGPT la căutări în limba română, făcute din România, din ianuarie până în septembrie 2026. Un singur lucru s-a schimbat în această perioadă: locul în care stau sursele.
- În ianuarie, ChatGPT căuta deja pe internet la întrebările de cumpărare. Fiecare răspuns avea în medie 24 de surse, cam jumătate site-uri străine precum Alibaba, Wikipedia sau Reddit, dar toate stăteau într-un panou separat, deschis cu butonul „Sources”.
- În septembrie, 49% din răspunsuri aveau linkuri direct în text, în medie 2,8 pe răspuns.
- Nouă din zece linkuri din text duc către site-uri românești.
| Căutarea „camere dvr” în ChatGPT | 15 ianuarie 2026 | 10 septembrie 2026 |
| Linkuri în textul răspunsului | 0 | 3 |
| Unde ajunge cine dă click | nicăieri, sursele stau în butonul „Sources” | pe site-urile respective |
Tabelul 1. Aceeași căutare în ChatGPT, la opt luni distanță. Sursa: studiul DWF.
Vizitele sunt reale: în GA4 cresc în același ritm atât sesiunile marcate cu parametri UTM, cât și cele identificate după site-ul de proveniență, iar rata de engagement a rămas aceeași.
Schimbarea nu e doar locală. ChatGPT a început să afișeze linkuri mai vizibile către branduri în mai 2026, iar Similarweb a măsurat atunci, la nivel global, o creștere de peste 150% a traficului trimis către site-uri într-o singură săptămână.
„Până acum, prezența în răspunsurile AI era o curiozitate de măsurat. Acum e un canal care trimite click-uri importante, iar nouă din zece duc pe site-uri românești. Dacă brandul tău nu apare în răspuns, concurentul care apare ia traficul”, spune Radu Mărcușu, Search Director DWF.
O vizită din AI la fiecare 30 din Google
- Acum un an, la 146 de vizite din Google venea una din asistenții AI. În septembrie, una la 30.
- Traficul din AI înseamnă 3,19% din traficul de search și 0,89% din traficul total, cu 59% peste august.
- ChatGPT aduce 98,9% din acest trafic și trimite deja mai mult decât Bing, al doilea motor de căutare din datele studiului.
Vizitatorul din AI nu mai cumpără mai des, dar cumpără mai scump
| Magazinele online din studiu | AI, aprilie 2026 | AI, septembrie 2026 | Google organic, septembrie 2026 |
| Rata de conversie | 3,44% | 2,09% | 1,91% |
| Coșul mediu | 282 lei | 391 lei | 303 lei |
Tabelul 2. Conversia și coșul mediu pe magazinele online din studiu. Sursa: trafic.dwf.ro.
Graficul 2. Rata de conversie din AI și din Google organic, ianuarie-septembrie 2026. Sursa: trafic.dwf.ro.
- În aprilie, vizitatorul venit din AI cumpăra de aproape două ori mai des decât cel din Google organic. În septembrie, diferența aproape a dispărut.
- Comenzile din AI sunt însă mai mari: coșul mediu a urcat la 391 de lei, cu 29% peste organic.
- Veniturile aduse de AI magazinelor, de 2,1 milioane de lei în septembrie, sunt de peste patru ori mai mari decât acum un an, dar reprezintă încă doar 0,8% din vânzări.
- Ipoteza DWF, de urmărit în lunile următoare: linkurile din text aduc pe site și oameni care încă explorează, nu doar pe cei care au ales deja ce cumpără.
Piața: scăderea traficului încetinește a treia lună la rând
Traficul total este cu 4,8% sub nivelul din septembrie 2025, după scăderi de 10,7% în iulie și 7,1% în august. Search-ul rămâne canalul cu cea mai mare scădere, dar ritmul s-a redus de la 20% în iulie la 12,6%.
| Canal | Sesiuni septembrie 2026 | Evoluție anuală iulie | Evoluție anuală august | Evoluție anuală septembrie |
| Trafic total | 153,3 mil. | −10,7% | −7,1% | −4,8% |
| Search | 42,8 mil. | −20,0% | −18,3% | −12,6% |
| Paid | 44,7 mil. | −1,7% | +7,0% | +7,6% |
| Social | 3,6 mil. | −1,0% | +9,8% | +11,1% |
| Direct | 30,7 mil. | −6,5% | −10,9% | −3,1% |
| Asistenți AI | 1,36 mil. | +47,6% | +154,4% | +327,8% |
Tabelul 3. Traficul pe canale și evoluția față de anul anterior, iulie-septembrie 2026. Sursa: trafic.dwf.ro.
Magazinele online cresc puțin peste inflație
- Veniturile din septembrie sunt cu 7,4% mai mari decât acum un an, la 268 de milioane de lei.
- Inflația anuală a fost de 6,6% în septembrie, iar mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 7,1%, potrivit INS. În termeni reali, vânzările sunt deci aproape la nivelul de anul trecut.
- Comenzile au crescut cu 2,8%, iar coșul mediu cu 4,4%, la 333 de lei, mai puțin decât inflația.
- Tabloul se potrivește cu datele INS pentru întregul comerț cu amănuntul, care a avut în august prima creștere anuală după 12 luni, de 0,9%.
- Organicul continuă să aducă mai puține vizite, dar mai mulți bani: sesiunile scad cu 18,1%, iar veniturile cresc cu 2,2%.
De reținut
- Site-urile din studiu au primit în septembrie 1,36 milioane de sesiuni din asistenții AI, de peste patru ori mai multe decât în aprilie (circa 312.000).
- Traficul pe chatgpt.com din România nu a crescut: stă între 20 și 26 de milioane de vizite pe lună de 16 luni, potrivit Similarweb.
- Canalul AI crește, dar peste 95% din creșterea față de anul trecut s-a produs între iulie și septembrie, după ce ChatGPT a început să pună linkuri în răspunsuri: la căutările de cumpărare, de la sub 1% în ianuarie la 49% în septembrie.
- Acum un an, la 146 de vizite din Google venea una din asistenții AI. În septembrie, una la 30.
- Vizitatorul din AI nu mai cumpără mai des decât cel din Google, dar lasă un coș cu 29% mai mare.
- Magazinele online cresc cu 7,4%, puțin peste inflația de 6,6%.
Notă metodologică
- trafic.dwf.ro agregă anonim datele din Google Analytics 4 a 782 de site-uri din portofoliul DWF, cu 153,3 milioane de sesiuni în septembrie, mai ales companii active în marketing (magazine online, firme de servicii, advertiseri), fără portaluri de știri. Cifrele descriu aceste site-uri, nu întregul internet românesc.
- Cohorta se recompune la fiecare ediție: procentele de evoluție sunt comparabile între ediții, volumele absolute nu.
- De la această ediție, cifrele lunare sunt calculate pe luna calendaristică întreagă. Ediția pe august folosea o fereastră de 30 de zile și raporta 995.000 de sesiuni din AI, față de aproximativ 855.000 pe luna calendaristică.
- Traficul din AI include sesiunile identificate în GA4 după site-ul de proveniență sau parametrii UTM. Click-urile din reclamele ChatGPT sunt măsurate separat, iar cele din Modul AI al Google sunt numărate la Search.
- Studiul despre linkuri: 400.000 de răspunsuri colectate din interfața ChatGPT în ianuarie-septembrie 2026, pentru 36.318 căutări în limba română, făcute din România. Vizitele pe chatgpt.com: Similarweb. Inflația și comerțul cu amănuntul: INS.
Despre DWF
DWF este o agenție de digital marketing construită în jurul performanței, tehnologiei și datelor. Agenția reunește specialiști din SEO, Paid Media, Social Media, Content și AI pentru a dezvolta strategii integrate și a transforma obiectivele de business în rezultate măsurabile.
trafic.dwf.ro este gratuit, nu necesită înregistrare și se actualizează lunar. Studiul complet despre linkurile din ChatGPT este disponibil la trafic.dwf.ro/ai.
-
Exclusivacum 3 zileI.P.J. Prahova? MITREA, „DOAMNA TREABA MARE”, LA COMANDĂ: CUM SE FABRICĂ HAOSUL LA SRPCIV PRAHOVA
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova, „filiala” Băicoi (II). Comandanta care urlă la victime: Elena-Laura Bulei, șefa Poliției Băicoi cu gura mai mare decât legea
-
Exclusivacum 3 zileI.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă (Episodul 5). Dumitrache & Stanciu – corul „așa zice șefu’, așa declar și eu
-
Exclusivacum o ziProtejat: I.P.J. Prahova, „filiala” Băicoi (III): Cum se spală imaginea, se bat oameni și se servesc combinații în oraș
-
Exclusivacum 3 zileDosarul Antigrindină – Partea a XV‑a – Cum a devenit hârtia scut balistic pentru iodură. Minciunile oficiale ale „Mafiei Antigrindină”, sub protecția Gărzii de Mediu și a APM Prahova. Documente!
-
Exclusivacum 4 zileI.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă (Episodul 4). Achim Petronel – șeful care ține lacătul pe ușa legii
-
Exclusivacum o ziI.P.J. Prahova – „Doamna Treabă Mare” își caută turnătorii: SRPCIV Prahova, de la permise la normă la vânătoare de „dușmani ai poporului”
-
Exclusivacum 4 zilePloiești, orașul în care barierele ilegale rezistă mai mult decât legea. IPJ Prahova, TCE și Bariera Omnia – anatomia unui oraș ținut în șantaj de „pile”




