Actualitate
Succesul Wörwag Pharma: de la farmacie la companie farmaceutică internațională
- O istorie de 50 de ani care ajunge pe cinci continente
- Pe piața din România de 24 de ani, Wörwag Pharma este condusă și azi de primul angajat: Norina Gâvan
Compania farmaceutică Wörwag Pharma aniversează 50 de ani de existență, ocazie cu care reprezentanții din Germania și România își amintesc traseul constant ascendent – de la o farmacie de cartier în orașul Stuttgart, Germania la un grup ce operează în 37 de țări de pe cinci continente.
50 de ani împreună pentru o sănătate mai bună
Povestea Wörwag Pharma a început într-o farmacie în Stuttgart-Zuffenhausen, la sfârșitul anilor ‘60. Aici, farmacistul Dr. Fritz Wörwag a descoperit beneficiile benfotiaminei în tratamentul unor afecțiuni neurologice și al complicațiilor diabetului zaharat. A dezvoltat ideea unei companii farmaceutice care să le ofere oamenilor posibilitatea de a se bucura în viață de sănătate și stare de bine datorită unor medicamente la standarde înalte de calitate și eficacitate. Așa a apărut Wörwag Pharma, în anul 1971.
De la înființare și până în prezent, compania a crescut continuu, ajungând să opereze în 37 de țări de pe cinci continente. În prezent, compania este condusă de Jochen Schlindwein, CEO și Gerhard Mayer, CFO. Obiectivul lor este de a stimula în continuare direcția de dezvoltare a Wörwag Pharma, păstrând în același timp valorile afacerii de familie. „Angajații noștri își asumă responsabilitatea și participă la modelarea companiei noastre, pentru o creștere sustenabilă și de lungă durată”, spune Gerhard Mayer. „În peste 35 de țări, echipa noastră internațională contribuie la succesul companiei”, adaugă Jochen Schlindwein.
România: primul angajat – actualul CEO
România a fost a cincea țară din extinderea internațională a companiei. Primul angajat, Norina Gâvan, a dezvoltat constant filiala și o conduce și în prezent.
„În 1997, m-am întors în țară după un stagiu de doctorat la University of California în San Francisco, în cadrul Clinicii de Dermatologie, în specialitatea biochimie a pielii, în absorbție percutanată. Eram biochimist specialist la Clinica de Dermatologie a Spitalului Clinic Județean Cluj. Am simțit nevoia unei schimbări, dar care să mă mențină în domeniul medical, fiind pasionată de cercetare. Nici nu mă gândeam pe atunci că voi ajunge într-o poziție de top management! Mi-am trimis CV-ul și scrisoarea de intenție la un anunț de reprezentant medical și … în noiembrie 1997 am fost primul angajat al companiei germane Wörwag Pharma în România”, povestește Norina Gâvan, CEO-ul Wörwag Pharma România.
Pe podium
Sub coordonarea ei, traseul companiei pe piața românească a fost unul constant crescător, peste media pieței farmaceutice. De aproape zece ani, Wörwag Pharma este pe locul 25 dintre cei peste 270 de producători de medicamente înregistrați în România, conform cercetărilor Cegedim.
În cadrul grupului, astăzi, firma din România ocupă poziția a treia ca volum de vânzări, după Rusia și Germania.
Calitate germană
În România, portofoliul de produse Wörwag Pharma cuprinde, în principal, medicamente utilizate în tratamentul afecțiunilor asociate diabetului, cum este neuropatia diabetică, precum și în tratamentul afecțiunilor cardiovasculare și neurologice. Paleta este completată de biofactori, produse farmaceutice pe bază de minerale, oligoelemente și vitamine, medicamente destinate reducerii riscului de apariție a bolilor asociate stilului de viață, precum și tratamentului acestora.
Produse în Germania, medicamentele Wörwag Pharma sunt realizate conform devizei „calitate înaintea cantității”. Toate substanțele active provin doar de la fabricanți acreditați good manufacturing practice. Planurile de viitor ale companiei includ lansarea, în următorii doi ani, a trei noi medicamente fără prescripție, aflate în prezent în procedura de înregistrare.
Proiectele educaționale – o constantă în filosofia companiei
Wörwag Pharma România este implicată în activități de educare a persoanelor cu diabet zaharat și a profesioniștilor din domeniul sănătății, pentru creșterea gradului de conștientizare a neuropatiei diabetice, de prevenție a piciorului diabetic și de reducere a numărului de amputații. Până în prezent, compania a organizat peste 350 de simpozioane, a participat ca expozant la peste 700 de congrese și conferințe naționale în domeniul sănătății și a dezvoltat o serie de proiecte speciale dedicate tinerilor medici și farmaciști.
Anul trecut, pentru a veni în sprijinul studenților farmaciști, compania a lansat un program de susținere și orientare profesională dedicat acestora: WÖRWAG STARt UP. Programul își propune să le ofere viitorilor farmaciști acces la programe de orientare profesională de cea mai bună calitate, experiențe care să completeze cunoștințele acumulate în facultate și o perspectivă completă despre profesia de farmacist.
În 2021, cu ocazia aniversării de 50 de ani, Wörwag Pharma România a demarat campania educațională „Biofactori pentru sănătate”, ce cuprinde webinarii adresate atât profesioniștilor din domeniul sănătății, cât și pacienților și publicului larg.
50 de ani împreună pentru o sănătate mai bună – aceasta a fost motivația Wörwag Pharma până acum și rămâne promisiunea companiei pentru viitor.
Actualitate
Scut cibernetic deasupra Americii: CACI International primește 500 de milioane de dolari pentru neutralizarea amenințărilor cu drone
Într-un efort masiv de consolidare a securității naționale, CACI International a securizat un contract de 500 de milioane de dolari, pe o durată de trei ani, pentru a furniza sistemul avansat anti-dronă SkyValor. Parteneriatul, încheiat cu Forța de Intervenție Interinstituțională (JIATF) 401, vizează livrarea unor soluții non-kinetice și a altor sisteme tactice fără pilot, menite să protejeze punctele strategice ale Statelor Unite.
O investiție strategică pentru securitatea internă: Programul Domestic Shield prinde contur
Acordul prevede producția la scară largă a sistemelor de combatere a vehiculelor aeriene fără pilot (cUAS). Conform detaliilor oficiale, primele unități SkyValor vor fi desfășurate în „locații de misiune critică”, fiind piese centrale în cadrul programului Domestic Shield al Pentagonului. Acest proiect ambițios are ca obiectiv principal protejarea instalațiilor militare și a infrastructurii critice de pe teritoriul american împotriva unor drone tot mai sofisticate și mai greu de detectat.
Liderii CACI subliniază că forțele armate au nevoie de un avantaj decisiv în fața unor amenințări care evoluează rapid, devenind tot mai accesibile și mai rapide. SkyValor este proiectat să ofere acest avantaj prin detecție la distanță mare și neutralizare de precizie, oferind apărătorilor timpul necesar pentru a interveni înainte ca riscurile să se materializeze la granițe sau în zonele vitale.
Inteligența artificială în prima linie: Tehnologia non-kinetică SkyValor schimbă regulile jocului
Sistemul SkyValor se distinge prin utilizarea senzorilor de radiofrecvență și a războiului electronic asistat de inteligența artificială pentru a identifica și neutraliza dronele inamice fără a recurge la forță fizică (non-kinetic). Tehnologia oferă avertizări timpurii și este capabilă să se adapteze pe măsură ce tacticile adversarilor se schimbă.
Evaluările recente, realizate în poligoanele din Yuma, Arizona, în colaborare cu agențiile de protecție a frontierelor, au validat eficiența sistemului. Testele au demonstrat că instrumentele de neutralizare electronică pot scoate din uz dronele de mici dimensiuni în siguranță, cu un impact minim asupra echipamentelor civile din jur, făcându-le ideale pentru apărarea stratificată a zonelor populate sau a bazelor militare.
De la poligoane la misiuni mobile: Versatilitatea echipamentelor integrate pe vehicule grele
Pe lângă contractul principal de producție, CACI a început deja integrarea unor unități SkyValor pe camioane de mare tonaj, transformându-le în soluții mobile capabile să intervină rapid oriunde apare o amenințare. Această mobilitate este esențială pentru succesul operațiunilor de securitate internă, oferind flexibilitate în fața unor atacuri imprevizibile.
Efortul Pentagonului de a eficientiza apărarea anti-dronă nu se oprește aici. Acordul cu CACI face parte dintr-o strategie mai largă care include și alte contracte majore, precum cel acordat recent companiei AeroVironment, tot în valoare de 500 de milioane de dolari. Această mobilizare de resurse subliniază prioritatea absolută pe care Statele Unite o acordă în prezent securizării spațiului aerian la joasă altitudine împotriva tehnologiilor fără pilot.
Actualitate
Paradoxul puterii aeriene în Operațiunea Epic Fury: De ce dominația cerului nu a putut deschide Strâmtoarea Ormuz
Deși secretarul apărării, Pete Hegseth, a proclamat o „victorie istorică și zdrobitoare” asupra Iranului în fața Senatului, realitatea din teren conturează o imagine mult mai nuanțată și îngrijorătoare. În timp ce oficialii de la Pentagon numără nave scufundate și baze industriale distruse, senatorii americani ridică o întrebare inconfortabilă: dacă armata iraniană este îngenuncheată, de ce bazele comerciale și navele SUA sunt încă sub focul dronelor și rachetelor? Această discrepanță între distrugerea inamicului și incapacitatea de a opri perturbările logistice reprezintă eșecul conceptual al teoriilor moderne de război aerian.
Eșecul controlului la joasă altitudine sau „seam-ul” ignorat de aviația tradițională
Forțele aeriene ale Statelor Unite au câștigat bătălia pentru „cerul albastru”, atingând o superioritate totală la altitudini mari, însă acest succes nu s-a tradus în controlul asupra Strâmtorii Ormuz. Problema rezidă în conceptul de „litoral aerian” — zona de joasă altitudine unde dronele ieftine și rachetele dispersate ale Iranului au reușit să blocheze o cale navigabilă vitală, în ciuda prezenței avioanelor de generația a cincea. Armata americană s-a pregătit pentru un conflict de distrugere a sistemelor integrate, dar s-a trezit neputincioasă în fața a mii de sisteme autonome care nu depind de o infrastructură centralizată pentru a lovi.
Dezbateri doctrinare între viziunea clasică și noua realitate a sistemelor ieftine și autonome
Generalul în rezervă David Deptula respinge ideea că „litoralul aerian” necesită o regândire a strategiei, susținând că este doar o diviziune inventată a domeniului aerian. Totuși, realitatea Operațiunii Epic Fury demonstrează contrariul: controlul aerian tradițional este temporar și local, bazat pe viteză în detrimentul persistenței. Inamicul a exploatat exact această lacună, mutând lupta în jos, spre suprafață, acolo unde sistemele de supraveghere și interceptare ale SUA nu au fost proiectate să mențină o prezență constantă și densă.
Lecții dure pentru viitorul forțelor armate și necesitatea adaptării la războiul asimetric
Cazul Strâmtorii Ormuz arată că superioritatea aeriană trebuie să servească întregii forțe întrunite, nu doar aparatelor de zbor. Atâta timp cât amenințarea dronelor iraniene a împiedicat Marina SUA să escorteze navele comerciale, se poate vorbi de un eșec al puterii aeriene. Victoria nu mai poate fi măsurată doar prin scorecard-uri de distrugere industrială, ci prin capacitatea de a asigura libertatea de mișcare. Pentru o forță care a dominat înălțimile timp de generații, cea mai grea lecție ar putea fi aceea că bătălia decisivă s-a mutat acum mult mai aproape de pământ.
Actualitate
Paradoxul din Golful Persic: De ce victoriile aeriene răsunătoare nu mai sunt suficiente pentru a câștiga un război
Atunci când secretarul apărării, Pete Hegseth, a depus mărturie în fața Senatului marțea trecută, acesta a venit pregătit să susțină victoria „istorică și copleșitoare” împotriva Iranului. Bilanțul său era impresionant pe hârtie: marina iraniană scufundată, rachetele neutralizate, baza industrială de apărare distrusă aproape complet și capacitatea militară a Teheranului dată înapoi cu zeci de ani.
Cu toate acestea, senatorii au ridicat o întrebare inevitabilă: dacă înfrângerea a fost atât de decisivă, de ce forțele iraniene continuă să atace bazele americane și navele comerciale? Această discrepanță reprezintă miezul dilemei operațiunii Epic Fury. Deși aviația tradițională a câștigat supremația la mare altitudine, aceasta nu a reușit să mențină deschisă Strâmtoarea Ormuz, unde dronele și rachetele ieftine au paralizat traficul maritim.
Iluzia controlului total și eșecul doctrinei clasice
Problema centrală este ignorarea unui concept critic: „litoralul aerian”. Strategii militari tradiționali, precum generalul în rezervă David Deptula, susțin că nu este nevoie de o regândire a conceptelor forțelor aeriene și că superioritatea aeriană se exercită de la sol până la limita spațiului cosmic. Realitatea de pe teren îi contrazice însă brutal.
Litoralul aerian nu este doar o chestiune de altitudine, ci o zonă de contact unde domeniile militarizate interacționează într-un mod nou. Statele Unite au controlat cerul albastru deasupra Iranului, dar acest control nu s-a extins și în zona joasă, unde roiurile de drone și rachetele dispersate nu formează un sistem integrat ce poate fi prăbușit prin lovituri chirurgicale. În timp ce aviația se concentra pe „cerul albastru”, a abdicat de la responsabilitatea de a controla spațiul aerian imediat deasupra apei și solului.
Războiul de uzură la joasă altitudine: O provocare pe care tehnologia de vârf nu o poate rezolva
Superioritatea aeriană tradițională se bazează pe prezența reactivă — avioanele nu pot rămâne permanent în aer, așa că viteza înlocuiește persistența. Această logică funcționează doar dacă inamicul luptă după aceleași reguli. În schimb, sistemele ieftine și consumabile ale Iranului au mutat lupta în jos, în littoralul aerian, o zonă pe care forțele aeriene au considerat-o fie imposibil de controlat, fie problema altcuiva.
Eșecul nu a fost cauzat de lipsa avioanelor de generația a cincea, ci de presupunerile eronate care au stat la baza planificării. Deși forțele americane au distrus radare și centre de comandă, amenințarea persistentă a dronelor a împiedicat marina americană să escorteze navele comerciale prin Strâmtoarea Ormuz. Conform definiției proprii a forțelor aeriene, dacă nu poți asigura libertatea de acțiune pentru întreaga forță comună, înseamnă că nu deții superioritatea aeriană.
Lecțiile dure din operațiunea Epic Fury și viitorul conflictelor asimetrice
Ideea că o campanie aeriană modelată după succesul din Irak din 1991 ar putea îngenunchea Iranul în scurt timp s-a dovedit a fi o iluzie. Iranul și-a păstrat majoritatea stocului de rachete și a reușit să închidă strâmtoarea timp de luni de zile, obligând Washingtonul să accepte acorduri în condiții nefavorabile.
Controlul aerului se decide astăzi în acest „litoral aerian”, unde mase de sisteme mobile, autonome și cu costuri reduse pot nega libertatea de manevră a unei superputeri. Cea mai grea lecție pentru o forță care a dominat înălțimile timp de generații este că bătălia decisivă s-a mutat mai jos, acolo unde radarele scumpe și avioanele invizibile au o eficiență limitată.
-
Exclusivacum 3 zileMilitarii și-au plătit singuri pensiile cu 1,32 miliarde de euro. Statul doar încasează aplauzele
-
Exclusivacum 4 zileȘoferul apocalipsei pe cocaină și cu permisul suspendat, salvat de la propria prostie de „noua generație” de polițiști
-
Exclusivacum 4 zileHipodromul Ploiești – fabrica de campioni „intact dopati”. Cum se suspendă calul, se iartă trofeul și se umflă comisia „Nae & Stimatu”
-
Exclusivacum 3 zileDiplomație de familie, business de prietenie: cum se transformă ambasada din Cuba în sală de protocol pentru combinații private
-
Exclusivacum 2 zileZeul Luca și Colonia Cuba: cum s-a transformat MAE într-o prăvălie de familie, cu diplomă franceză la butonieră
-
Ancheteacum 2 zileExamenul echilibrului pentru „seniorii” magistraturii: Rezultate-șoc la testarea psihologică a judecătorilor care vor să revină în sistem
-
Administratieacum 4 zileCum sunt repartizați noii ofițeri ai Academiei de Poliție: 99 de posturi în țară, prioritate pentru cei cu mediile cele mai mari
-
Exclusivacum 4 zileRomânia offline: când cade serverul, se aprinde „grija” față de deținuți



