Featured
MAFIA DIN PORTUL GIURGIU/ZONA UNDE SE ASCUND CLANURILE DE INFRACTORI/CAZUL AGER LEASING IFN SA
MAFIA DIN PORTUL GIURGIU
ZONA LIBERA GIURGIU: ZONA UNDE SE ASCUND CLANURILE DE INFRACTORI
CAZUL AGER LEASING IFN SA
Şos. PORTULUI Nr. 2, structura mafiota recunoscuta prin tunurile date, a impresionat pana si organizatiile mafiote, atat din vest, cat si din est.
A fost sesizat PARCHETUL EUROPEAN, dar si o serie de organizatii si entitati internationale, privind faptele grupului Savin Bogdan Mihail si membrii familiei sale, dar si sistemul de inalte protectii conferite de ofiteri din anumite structuri.
AGER LEASING IFN SA are si o filiala in capitala tarii, locatie de unde opereaza tepele ticluite cu inalti demnitari si ofiteri:
Filiala Floreasca, Sector 2, Bucuresti, Calea Floreasca Nr. 212, Cod Postal 014472
Contractele dubioasei firme Ager Leasing, firma care a castigat, pe banda rulanta, contracte cu Statul Roman.
Statul Roman a fost, de atatea ori, inselat si prejudiciat.
Epoletii din spatele acestor contracte si sprijin ulterior, masiv, pentru protectia sefului acestei structuri clandestine, subterane: Mihail Bogdan Savin
Contractul cu Politia
In timp ce fostul ministru de Interne, domnul Cristian David, a cerut DNA sa ancheteze licitatia organizata pentru achizitia autospecialelor de politie iar seful Politiei, Gheorghe Popa, sustine ca DGA si Directia de Investigare a Fraudelor din IGPR etc nu au sesizat niciun fel de incalcari ale legii, presa dezvaluie cine se afla in spatele firmei care a castigat licitatia.
Astfel, potrivit jurnalistilor de la Newsin, firma Subaru Motors Trading a cerut Curtii de Apel Bucuresti sa constate ca IGPR a cumparat 300 de autospeciale 4×4 de patrulare pentru politia rurala de la un ofertant care, sustine distribuitorul, nu ar avea dreptul sa vanda produse Subaru, aceasta firma avand, insa, si alte contracte cu institutii publice.
Este vorba despre societatea Ager Leasing IFN, care a castigat majoritatea contractelor de achizitie cu MIRA.
In replica, Inspectoratul General al Politiei Romane a precizat atunci ca societatea Ager Leasing IFN a fost singura care a raspuns anuntului de participare la licitatia pentru cele 300 de autospeciale 4X4 destinate Politiei Rurale si a fost declarata castigatoare.
Potrivit datelor de la Registrul Comertului, societatea Ager Leasing IFN este detinuta de Mihail Bogdan Savin, actionar majoritar.
Despre acesta, presa a scris, de-a lungul timpului, ca a primit mai multe contracte cu societati de stat sau institutii, inclusiv cu Ministerul de Interne. Potrivit cotidianului „Ziua”, aceasta firma a vandut Ministerul Administratiei si Internelor, in 2006, cele 6.000 masini Dacia Logan date politiei, la un pret ajuns sa fie dublu fata de cel la poarta fabricii.
Favorizat de toate regimurile
Infiintata in 1999, firma de Ager Leasing IFN finanteaza achizitia de vehicule, echipamente si utilaje, precum si imobile. Ager Leasing este membra a Asociatiei Societatilor Financiare – ALB Romania de la inceputul acestui an, transferandu-se de la Asociatia Societatilor de Leasing din Romania.
Firma apartine omului de afaceri Mihail Bogdan Savin, un apropiat al chestorul Nicolae Berechet si al conducerii societatii Electrica, scriau jurnalistii de la Ziua pe 22 decembrie 2006, care sugerau ca de pe urma acestei amicitii ar proveni si contractele obtinute cu IGPR de Electrica SA.
Savin, aflat in topul celor mai bogati 100 de oameni din Romania, a fost acuzat de oficiali ai Ministerul de Finante ca la nivelul lui 2002, ar fi fraudat statul cu aproape 20 de miliarde de lei.
Omul de afaceri a reusit insa sa fie in gratiile tuturor guvernelor din ultima perioada. Ager Leasing si-a inceput contractele pe banii statului in 2002, atunci cand a primit 2,2 milioane de euro de la Societatea Romana de Televiziune pentru un set de computere si servere.
Intre anii 2002-2004, societatea lui Savin a primit mai multe cofinantari de la Ministerul Dezvoltarii si Prognozei.
In 2004, in urma prieteniei cu chestorul Berechet, Ager Leasing a primit fara licitatie un contract din partea Inspectoratului General al Politiei Romane, in valoare de 540 miliarde lei vechi (peste 13 milioane de euro), pentru achizitia a 1.500 de autoturisme Dacia Solenza. La vremea respectiva, in urma unui scandal mediatic, s-a vorbit despre aproximativ 5 milioane de euro.
Spre sfarsitul anului 2004, societatea lui Savin a mai primit 12,4 milioane de euro de la Electrica SA, pentru achizitia a 1.700 autovehicule.
In 2005, Primaria Iasi a achizitionat prin licitatie 50 de autobuze Maz de la cuplul de firme Ager Leasing si Dunarea SRL, la pretul de 200.000 de euro bucata.
(vezi detalii: https://ziare.com/stiri/ancheta/cine-este-ager-leasing-firma-care-a-castigat-contractul-cu-politia-435359)
Detaliile actiunilor mafiote ale grupului de crima organizata, condus de Bogdan Savin, au fost relatate de presa, in fond:
După ce Poliţia a plătit cu demiterea lui Gheorghe Popa achiziţionarea Loganurilor la preţul de peste 70.000 de euro de la Ager Leasing, iată că aceeaşi firmă are lipici la mai toate structurile din cadrul instituţiilor subordonate Ministerului de Interne şi Reformei Administrative (MIRA). Potrivit informaţiilor noastre, SRI şi Jandarmeria Română au mers pentru achiziţionarea maşinilor pe mâna aceleiaşi firme. Deşi contestată de o contracandidată pe motiv că oferta prezentată în cadrul licitaţiei organizate de Jandarmerie „este neconformă cu realitatea”, firma Ager Leasing continuă să deţină supremaţia, fiind „regina” licitaţiilor de acest gen. Până una, alta povestea continuă.
După ce IGPR a plătit cu demiterea lui Gheorghe Popa achiziţionarea Loganurilor la preţul de peste 70.000 de euro bucata de la firma Ager Leasing, iată că aceeaşi firmă va furniza autospeciale de patrulare şi intervenţie şi pentru Jandarmeria Română.
Scandalul achiziţionării Loganurilor cu dotări de peste 70.000 de euro a făcut “furori” printre mai marii Poliţiei Române. Şi când povestea părea să se fi încheiat, a ieşit la iveală că şi SRI a achiziţionat maşini de la firma Ager Leasing, societate preferată atât de IGPR, cât şi, mai nou, de Jandarmeria Română.
“Da, aşa este, urmează să achiziţionăm maşini pentru mai multe loturi, cam vreo 600 – autospeciale de patrulare şi intervenţie, microbuze, autobuze – necesare pentru dotarea Jandarmeriei. La licitaţie s-au înscris mai multe firme, printre care la unul dintre loturi şi Ager Leasing, fiind singura candidată pe acel lot. Oricum, nu s-a finalizat nimic. Au fost începute formalităţile, dar aşteptăm să vedem care sunt firmele câştigătoare pentru cele cinci loturi. Un lucru e clar, licitaţia va fi câştigată de firma cu cele mai scăzute oferte”, ne-a declarat Dan Despina, purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei Române. Dar ca să nu se mai repete scandalul, surse din cadrul Jandarmeriei ne-au declarat că o maşină va ajunge cu tot cu dotări la 17.000 de euro.
CINE PIERDE, CINE CĂŞTIGĂ?
La licitaţiile pentru dotarea instituţiilor subordonate Ministerului de Interne şi al Reformei Administrative (MIRA) firma Ager Leasing ocupă deja un loc de cinste. Ca o adevărată veterană a licitaţiilor, nu ratează nimic, iar ofertele ei (chiar dacă au costat Poliţia Română peste 70.000 de euro pe maşină) ies aproape întotdeauna câştigătoare în defavoarea contracandidatelor. Şi, uite aşa, când la mijloc sunt prinşi mulţi bani şi interese pe măsură lupta nu este niciodată uşoară sau cinstită. Aşa se face că în zilele noastre licitaţiile au devenit un fel de Fata Morgana!
FĂRĂ CONCURENŢĂ
Caz concret: contestaţia depusă de firma SC Porsche Leasing România IFN SA – o altă participantă la licitaţia pentru achiziţionarea autospecialelor din Jandarmeria Română şi bineînţeles contracandidată a celebrei Ager Leasing. Firma în cauză a trimis la data de 28 octombrie 2008 o contestaţie adresată Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor prin care solicită “autorităţii contractante să reevalueze oferta SC Ager Leasing IFN SA, cerând precizări şi documente doveditoare cu privire la dotările promise”. Mai mult, contestaţia firmei Porsche mai cerea “obligarea autorităţii contractante de a solicita ofertantului SC Ager Leasing IFN SA atât autorizaţia de livrare de la firma American International Radio pentru sistem de controller GPS extern, precum şi documentul care atestă respectarea normei R26 pentru sistemul de prindere al rampei luminoase pe vehicul”. Cu alte cuvinte, până la proba contrarie, Porsche Leasing România consideră “oferta SC Ager Leasing ca neconformă din punct de vedere al cerinţelor documentaţiei de atribuire”.
“CONTESTAŢIE TARDIVĂ”
După ce a “analizat” probabil minuţios neregulile semnalate, Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor a respins contestaţia, considerând-o “tardiv introdusă”. Până când licitaţiile vor fi luate în serios şi tratate ca atare, firma Ager Leasing va rămâne “mama epoleţilor” şi cea mai bună “ofertantă” pentru structurile MIRA.
(mai multe detalii aici: https://jurnalul.ro/stiri/observator/licitatiile-un-fel-de-fata-morgana-ager-leasing-mama-epoletilor-138804.html)
Conform portalului EMIS (https://www.emis.com/php/company-profile/RO/Ager_Leasing_IFN_SA_en_1466705.html)
Ager Leasing IFN SA was established in 1999 as a Romanian private company and is one of the biggest leasing companies with 100% Romanian private capital. Since 2003 Ager Leasing IFN SA is a member of the Association of the Romanian Leasing Companies – member of LEASEUROPE which plays a major role on the leasing market.
Conform G4 media, BOGDAN MIHAIL SAVIN este omul de afaceri anchetat de Parchetul general pentru înșelăciune de 3 milioane de euro căruia un polițist i-ar fi cerut mită 1,1 milioane de euro ca să îi claseze dosarul:
Omul de afaceri Bogdan Mihail Savin, proprietarul grupului Ager, este cel căruia i-ar fi pretins mită 1,1 milioane de euro polițistul Marius Fleancu de la Parchetul general, asa cum au declarat pentru G4media.ro, surse judiciare.
Omul de afaceri a fost anchetat într-un dosar de înșelăciune cu prejudiciu de 3 milioane de euro, instrumentat de procuroarea Parchetului General, Elena Iordache zisă Lenți, iar polițistul Marius Fleancu lucra la caz. Potrivit DNA, el ar fi cerut banii în perioada februarie-aprilie 2020 și ar fi promis că instrumentează cazul astfel încât să fie clasat. În plus, polițistul i-ar fi promis afaceristului anchetat că vorbește cu procurorul de caz și șeful acestuia ca să fie de acord cu închiderea dosarului.
Omul de afaceri Bogdan Mihail Savin a devenit cunoscut după ce, în 2007, a vândut Poliției celebrele Loganuri de 70.000 de euro. Dosarul a fost clasat însă de DNA în 2010.
Bogdan Savin este proprietarul grupului Ager. Potrivit datelor de la Registrul Comerțului, el controlează societățile Jad Investment, Ager Investment, Ager Business Management şi Voyager. A fost asociat și în fimele Ager Business Tech și Vital Management. Firma Ager Leasing, cea care a vândut Loganurile Poliției, a intrat în insolvență în 2017.
Prin firmele sale, Savin a făcut nenumărate afaceri cu statul, consemnate de presă, cum ar fi contracte cu Nuclearelectrica de peste 6 milioane de euro.
Potrivit topului Forbes de acum 10 ani, Bogdan Mihail Savin avea o avere de 9-10 milioane de euro și afaceri în IT și leasing. El a sponsorizat PDL, pe vremea președintelui Traian Băsescu.
Context: Astfel, polițistul Marius Fleancu, delegat la Parchetul general, a fost arestat de Tribunalul București, la cererea DNA, in anul 2020, fiind acuzat de luare de mită și trafic de influență.
Surse:
Ager Leasing nu este la primul contract cu statul. Prima dintre marile afaceri ale familiei Savin a fost contractul din cu Societatea Română de Televiziune pentru un set de servere şi computere. În urma înţelegerii, societatea lui Savin a primit exact 2,2 milioane de euro. Datorită relaţiei (cunoscută şi, întrucâtva, recunoscută) de bună prietenie dintre Savin şi chestorul Nicolae Berechet, Ager Leasing a primit, dar fără licitaţie (!), un contract (aşa-zis de probă), din partea IGP, în valoare de 540 miliarde lei vechi pentru achiziţia a 1.500 de autoturisme Dacia Solenza. Epopeea afacerilor profitabile cu fondurile statului a continuat pentru Mihail Bogdan Savin, a continuat, firma condusă de acesta a mai primit alte 12,4 milioane de euro, banii fiind destinaţi tot achiziţionării de maşini. De data aceasta a fost vorba despre 1.700 de autovehicule, destinate Electrica SA, înainte ca societatea să intre în privatizare, când trăia din bani de la bugetul de stat.
Pentru cei interesaţi de detalii, mai adăugăm că Mihail Bogdan Savin a apărut şi în celebrul Armaghedon al şefilor Poliţiei, unde patronul Ager Leasing a fost presupus ca beneficiarul unor returnări ilegale de TVA de zeci de miliarde de lei vechi, în anul 2002, din partea autorităţilor fiscale din Giurgiu. Operaţiunea de returnare ilegală de TVA a fost confirmată, abia la sfârşitul anului 2004, de chiar şeful Gărzii Financiare de atunci, Nicolae Plăiaşu.
Pe aceasta linie se inscribe si contractul cu scandal cât CNSAS:
http://revistaflacara.ro/scandalul-logan-o-castana-prea-fierbinte/
Verificările efectuate in ceea ce-l priveste, pe Bogdan Mihail Savin, cu o unitate de măsură specială, avand in vedere componența familială și distribuția parților, in Ager Leasing: Bogdan Mihail Savin cu 99,9 la sută, Daniel Octavian Savin cu 0,07 la sută, Zoe Lelia Savin 0,004 la sută şi Anca Mioara Savin 0,004 la sută.
Vom continua seria dezvaluirilor noastre, in avampremiera actiunilor Parchetului European, sperand, de aceasta data, si in autosesizarea institutiilor de stat abilitate, romanesti, intre care si unitatile de parchete centrale, cu atributii si competente legale si materiale, avand in vedere gravele fapte comise de acest grup de crima organizata, transfrontaliera, disimulat, ascuns, camuflat in Zona Libera Giurgiu, alaturi de alte grupuri transnationale, tolerate si intretinute si protejate de oameni cu functii de comanda, din institutii centrale si internationale, care livreaza sprijin grupului SAVIN Mihail Bogdan, lider perseverent si staruitor, in ceea ce priveste comiterea de infractiuni, la o asemenea dimensiune si pe aceasta indelungata perioada, de aproape 20 de ani, interval in care nimeni nu a aplicat vreo solutie legala, in pofida faptelor descrise in acest articol.
Editiile noastre viitoare vor prezenta, in fond, modul de actiune ticluit, in coautorat si complicitate cu inalti demnitari si reprezentanti ai statului, care au acordat intreaga si inalta lor protectie, alaturi de conferirea unor sisteme de avantaje prin care acestia si-au exercitat, cu rea credinta, rolurile, atributiile si competentele, pentru a acoperi si ascunde faptele si raspunderea penala cvasi-grevata si pseudo-(ne)retinuta in sarcina acestui personaj sinistru, care a utilizatat, in asa-zisele sale afaceri, cu success, in piata, prin vehicolul operat – firma Ager Leasing – cu atata succes, de atatia ani, metode ilegale, prin care direct si nemijlocit, SAVIN Bogdan Mihail, a reusit sa saboteze, sa submineze, sa insele si sa prejudicieze, cel mai mare producator de energie privata din Romania.
Astfel, Grupul Savin Bogdan Mihail a avut o contributie esentiala la prabusirea sistemului energetic national al Romaniei. (Paul D.).
Exclusiv
IPJ Mehedinți – Fabrica de imputerniciți. Concursul? O legendă urbană cu tenta de ilegalitate
„Inspector-șef” – funcție sau scaun muzical?
De aproape un deceniu, la Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Mehedinți nu avem conducere stabilă, ci un maraton de împuterniciri și desemnări marca IGPR, după cum dezvăluie Sindicatul Europol. Legea spune una, practica spune „las’ că merge și-așa”.
Art. 27¹⁶ din Legea 360/2002 e clar:
– împuternicire maxim 6 luni,
– poate fi prelungită încă 6 luni,
– în acest timp este obligatoriu organizat și desfășurat concursul pentru ocuparea postului.
La Mehedinți, în schimb, s-a inventat un nou sport național: ocolirea sistematică a concursurilor legale, în favoarea numirilor temporare, prelungite la nesfârșit.
Parada șefilor de-o vară: vin, sunt împuterniciți, pleacă
Conform cronologiei prezentate de Sindicatul Europol, tabloul arată așa:
- 2014–2017 – cms. șef Romulus Oprița
– Împuternicit în aprilie 2014
– Devine titular prin concurs în ianuarie 2015 (miracol rar: s-a făcut chiar un concurs!) - 2017–2018 – cms. șef Mirel Dumitru
- 2018–2019 – cms. șef Luca Lucian
- 2019–2020 – cms. șef Fețanu Daniel (importat de la IPJ Gorj)
- 2020–2021 – cms. șef Mirel Dumitru (revenire în forță, că tot era loc liber)
- 2021 – februarie 2023 – cms. șef Bibu Ștefan Raminel
Numitor comun pentru toți acești ani, așa cum subliniază Sindicatul Europol:
– numai împuterniciri și desemnări,
– fără organizarea și desfășurarea unui concurs pentru funcția de inspector-șef, deși IGPR avea obligație legală să facă asta.
Când dai examen cu nota 1 și tot inspector-șef ești (pentru puțin timp)
- Februarie 2023 – aprilie 2023 – cms. șef Costin Tuică
– Împuternicit inspector-șef
– În martie 2023 se organizează, în sfârșit, un concurs
– Rezultatul: obține nota 1
– În aprilie 2023, împuternicirea încetează.
Concursul s-a ținut, formal, dar a funcționat ca o simulație cu public: sistemul și-a bifat hârtia, nu și competența.
Nașul, primarul și polițistul „care a îndrăznit”
- 24 aprilie 2023 – mai 2024 – cms. șef Gheorghe Lucian Tunaru
– Împuternicit inspector-șef
– Pe durata mandatului: nici urmă de concurs pentru ocuparea funcției
– Mandatul încetează, funcția rămâne tot „provizorie”, dar bine păzită.
În această perioadă, după cum reamintește Sindicatul Europol, IPJ Mehedinți ajunge în atenția publicului prin cazul polițistului rutier care ar fi fost supus presiunilor instituționale după ce a îndrăznit să sancționeze primarul comunei Ponoarele – primar care, ce să vezi, este nașul de cununie al cms. șef Tunaru.
Statul de drept made in Mehedinți: dacă amenda lovește în cumetrie, polițistul devine problemă, nu legea încălcată.
Concursul amânat până dă DNA-ul peste tine
- Mai 2024 – septembrie 2025 – cms. șef Dumitru Marian Cîrcei (venit de la IGPR)
– Împuternicit inspector-șef
– Anunțul pentru organizarea concursului este publicat pe hub-ul MAI în ultima zi, înainte să expire termenul de 12 luni prevăzut de art. 27¹⁶ din Legea 360/2002
– Concursul este apoi amânat fără niciun motiv procedural serios invocat
– Deși exista obligația legală nu doar de organizare, ci și de finalizare a concursului, funcția rămâne neocupată prin concurs.
Epicentru al scandalului: potrivit informațiilor prezentate de Sindicatul Europol, concursul nu a mai fost dus până la capăt pentru că cms. șef Cîrcei a devenit inculpat într-un dosar DNA, acuzat că ar fi falsificat un ordin de serviciu.
Soluția clasică: pensionare „subită” și plecare discretă din scenă.
Ștafeta împuterniciților: următorul, te rog!
- Septembrie 2025 – prezent – cms. șef Decebal Dumitru Drăghiea
– Împuternicit și ulterior desemnat inspector-șef.
Funcția rămâne, în continuare, un fel de scaun de probă, nu un post obținut transparent, prin competiție reală.
Bilanțul unui deceniu: legea e opțională, împuternicirea e regulă
Concluzia, așa cum o sintetizează Sindicatul Europol:
În aproape 10 ani, funcția de inspector-șef al IPJ Mehedinți a fost ocupată aproape permanent prin împuterniciri, în timp ce organizarea de concursuri a fost excepția, nu regula.
Deși Legea 360/2002, art. 27¹⁶ alin. (1), stipulează clar că pe durata a maximum 12 luni (6 luni + prelungire 6 luni) trebuie obligatoriu organizat și desfășurat concursul, la Mehedinți s-a instalat o practică de sfidare sistematică a legii, sub privirea „nevinovată” a IGPR și MAI.
Cum se numește când nu-ți faci treaba? Penal, nu „procedural”
Textul legal citat de Sindicatul Europol nu e interpretabil:
„Polițistul poate fi împuternicit, cu acordul acestuia, pe o perioadă de maximum 6 luni. Prelungirea împuternicirii poate fi dispusă, cu acordul polițistului, pentru maximum 6 luni, perioadă în care sunt obligatorii organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea postului.”
Întrebarea finală, ridicată explicit de Sindicatul Europol, lovește direct:
Cum se numește fapta unui funcționar public care nu își îndeplinește o atribuție de serviciu și cine răspunde pentru neîndeplinirea unei obligații prevăzute expres de lege?
În codul penal și în limbajul comun, astfel de „uitări” nu se numesc nici „proceduri interne”, nici „sincope organizatorice”. Se numesc, la un moment dat, abuz de funcție, neglijență în serviciu sau complicitate prin tăcere.
La IPJ Mehedinți, însă, pare că s-a inventat un nou concept:
„Împuternicire perpetuă cu răspundere difuză” – toți știu că e ilegal, dar nimeni nu e vinovat. (Cristina T.).
Legea vie care a fost băgată la morgă cu ordonanțe
Legea salarizării 153/2017 a fost vândută polițiștilor și militarilor drept „marea reformă”, marele salt spre normalitate. În realitate, a fost împărțită în două etaje:
- Etajul 1 – urcarea „din etapă în etapă” până în 2022, spre o grilă-țintă.
- Etajul 2 – regimul adevărat, scris negru pe alb la art. 12 alin. (2):
din 2023, salariile de funcție se stabilesc prin înmulțirea coeficientului din anexă cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată.
Adică un mecanism viu, logic și simplu:
coeficientul tău × salariul minim la zi = salariul tău de funcție.
Crește salariul minim? Crește și salariul de funcție. Automat. Fără rugăminți, fără pelerinaje la minister, fără „vom analiza în perioada următoare”.
Asta a votat Parlamentul în 2017.
Asta scrie legea.
Asta nu ați văzut niciodată pe fluturaș.
Informațiile privind acest mecanism sunt explicate public inclusiv de Sindicatul Diamantul, care a avut „obrăznicia” de a citi legea până la capăt și de a o raporta la realitate.
Când baza se triplează, dar salariul rămâne la locul lui, ca la muzeu
Acum, să punem cifrele pe masă, nu poveștile.
- În 2017, când s-a făcut legea, salariul minim brut era 1.450 lei.
- Astăzi este 4.050 lei.
- De la 1 iulie 2026 urcă la 4.325 lei.
Baza de calcul, cea de care ar fi trebuit legat salariul de funcție, s-a aproape triplat.
Dacă Legea 153/2017 ar fi fost aplicată integral, așa cum e scrisă:
salariul de funcție al fiecărui polițist și militar ar fi urcat odată cu salariul minim.
Nu după chef, nu după an electoral, nu după „disponibilități bugetare”, ci după o formulă clară:
coeficient × salariul minim în vigoare.
În lumea reală, însă, statul a ales altceva: a înghețat totul în 2022 și a aruncat cheia.
Cum s-a făcut „magia”: salariu viu, transformat în salariu mumificat
An de an, prin ordonanțe și legi făcute pe genunchi, statul a decis că legea se aplică… dar nu chiar.
Salariile au fost blocate la grila gândită pentru anul 2022.
Traducere din birocratic în română:
- Coeficientul tău a rămas frumos pe hârtie.
- Salariul minim a urcat în lumea reală.
- Salariul tău de funcție a fost ținut jos, la nivelul de acum patru ani.
Ce vedeți pe fluturaș nu este rezultatul legii aplicate integral.
Este rezultatul unor „înghețări” succesive, a unei decizii politice reci și calculate:
să nu lase salariul de funcție să urce odată cu salariul minim, deși exact asta scrie în Legea 153/2017.
Diferența dintre cât ar fi trebuit să luați dacă s-ar fi aplicat formula legală și cât luați în realitate — aceea este suma pe care v-a oprit-o statul prin neaplicare.
Nu prin tăieri oficiale, nu prin austeritate declarată, ci printr-un simplu artificiu: „înghețăm la nivelul anului 2022 și gata”.
Acest mecanism al neaplicării este detaliat public de Sindicatul Diamantul, care arată, cu legea în mână, cum a fost oprit salariul din creștere în timp ce baza lui de calcul se umfla.
Rețeta clasică: când nu vrei să aplici o lege, inventezi alta
Șablonul e deja clasic în România:
- Faci o lege cu promisiuni mari, grile, coeficienți, ținte „europeane”.
- Nu o aplici integral niciodată.
- Când lumea începe să observe, scoți o lege nouă, cu:
- „etape”,
- „perioade tranzitorii”,
- „eșalonări”,
- „implementare graduală”.
Și așa, în loc să recunoști că ai sabotat legea veche, vinzi o nouă iluzie:
o altă țintă, împinsă undeva în viitor, la ani-lumină de fluturașul de salariu.
Azi se vorbește din nou despre o altă lege, alte scheme, alt „cadru modern de salarizare”.
Întrebarea pe care o pune, tranșant, și Sindicatul Diamantul rămâne:
Când o lege nu se aplică, soluția corectă este să mai fabrici încă una – sau să o aplici, în sfârșit, pe cea existentă?
Prețurile nu au perioadă de probă. Salariile, da.
În tot acest timp, un singur lucru în România nu știe ce-s alea „etape”, „eșalonări” și „regim tranzitoriu”:
prețurile din magazine.
- Ele nu așteaptă să se termine tranziția.
- Nu cer aviz de la minister.
- Nu se blochează „la nivelul anului 2022”.
Prețurile se aplică integral, în fiecare lună.
Fără ordonanță de urgență. Fără „recalculări”. Fără jocuri de culise.
Salariul de funcție însă, acolo unde legea îl voia legat de realitate (salariul minim), a fost ținut pe loc, deliberat, în timp ce costul vieții a alergat înainte.
Concluzie: Lege pe hârtie, iluzie pe fluturaș
Legea 153/2017, citită până la capăt, îți spune clar:
salariul tău de funcție trebuia să crească odată cu salariul minim.
Realitatea îți spune altceva:
salariul tău a fost închis într-o cușcă numită „nivel 2022”, iar cheia a fost aruncată prin ordonanțe, „înghețări” și jocuri politice.
În timp ce Sindicatul Diamantul arată cu degetul spre articolul de lege care trebuia să-ți protejeze venitul, statul îți arată cu degetul alte promisiuni, alte grile, alt viitor.
Pe scurt:
Legea era gândită să fie un mecanism viu.
Guvernanții au transformat-o într-un tablou mort, agățat pe perete, în timp ce fluturașul tău de salariu rămâne, lună de lună, dovada unei neaplicări premeditate. (Cerasela N.).
Featured
Specialiști „din pix” în energia eoliană: CERONAV, prins de Curtea de Conturi cu pregătiri fictive pentru experți internaționali
„Apucături mioritice” la un centru cu pretenții internaționale
Curtea de Conturi a descoperit că Centrul Român pentru Pregătirea și Perfecționarea Personalului din Transporturi Navale (CERONAV) Constanța, aflat în subordinea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, a „format” specialiști în energia eoliană doar pe hârtie.
Potrivit dezvăluirilor publicate de Cotidianul Național, sub semnătura Claudiei Marcu, mai multe persoane au fost trecute ca absolvenți de cursuri internaționale, fără să fi participat vreodată la pregătire. Practica a afectat grav credibilitatea centrului pe plan internațional, în condițiile în care vorbim despre instruiri esențiale pentru siguranța muncii la înălțime, proceduri de salvare și manevrarea în siguranță a sarcinilor grele.
Absolvenți „invizibili”: în WINDA, dar nu și în sălile de curs
Controlul Curții de Conturi a vizat perioada 2024–2025 și cursurile pentru turbine eoliene organizate de CERONAV. Inspectorii au constatat înscrierea, în platforma internațională WINDA – baza de date oficială a Global Wind Organization (GWO) pentru personal calificat în industria eoliană – a unor persoane care:
- nu au participat fizic la cursurile GWO;
- nu apar pe listele de prezență și în cataloage;
- nu figurează în baza de date internă a CERONAV;
- în unele cazuri nici măcar nu au plătit taxele aferente cursurilor.
Din cele 13 persoane verificate, 8 au fost înregistrate ca absolvenți și înscrise în WINDA, deși în realitate nu au trecut prin procesul de formare, se arată în constatarea Curții de Conturi, citată de Cotidianul Național.
Nici cursuri, nici bani: pregătire zero, factură neplătită
Situația este agravată de faptul că o parte dintre „absolvenți” nici măcar nu au achitat contravaloarea cursurilor. Curtea de Conturi notează că:
- 6 din cei 8 beneficiari nu au plătit taxele, în sumă totală de 14.197 lei;
- ceilalți 2 au beneficiat de gratuitate, fiind angajați ai CERONAV, cu contracte de muncă pe perioadă nedeterminată.
Cursurile GWO, organizate în baza unor standarde internaționale (9 standarde, 28 de module de specialitate), sunt puse la dispoziție prin platforma electronică GWO și livrate de experți ai CERONAV. În mod normal, doar parcurgerea integrală a acestor module permite înscrierea în WINDA.
Cursuri opționale, certificate globale: cum funcționează sistemul GWO/WINDA
Cursurile GWO sunt opționale și sunt organizate de CERONAV în baza unei acreditări acordate de INTERTEK INDUSTRY SERVICES ROMÂNIA SRL, firmă la rândul ei acreditată de Global Wind Organization.
GWO administrează baza de date WINDA (Wind Industry Database), platformă globală care gestionează și verifică calificările lucrătorilor din industria eoliană.
Standardele internaționale publicate de GWO nu impun emiterea unor certificate tipărite; este suficientă înscrierea în WINDA. Pentru angajatori, verificarea se face online, direct în această bază de date. Cu alte cuvinte, odată înscris în WINDA, un lucrător este tratat ca fiind calificat la nivel internațional.
Curtea de Conturi: înscrieri ilegale, riscuri majore de siguranță
Curtea de Conturi concluzionează că CERONAV a înscris ilegal persoane în WINDA, oferindu-le, de facto, acces la piața globală de muncă în domeniul turbinelor eoliene, fără ca acestea să fi parcurs pregătirea obligatorie.
Raportul avertizează că lipsa cunoștințelor poate genera:
- incapacitatea de a reacționa corect în situații critice;
- riscuri majore pentru siguranța persoanelor;
- consecințe juridice și economice semnificative.
Pe plan calitativ, Curtea notează efecte negative asupra bunei gestiuni financiare și asupra climatului de legalitate și credibilitate a cursurilor CERONAV – un centru care ar fi trebuit să fie reper de profesionalism în formarea personalului de specialitate.
Ce ar fi trebuit să învețe „specialiștii” din dosare
Cursurile GWO vizate de controlul Curții de Conturi sunt dedicate personalului din industria energiei eoliene, inclusiv offshore, și au ca scop:
- prevenirea accidentărilor la ridicarea, transportul, împingerea sau tragerea sarcinilor grele;
- reducerea riscurilor asociate cu lucrul în medii periculoase;
- asigurarea procedurilor corecte de lucru și de salvare în situații de urgență;
- formarea în tehnici de legare a sarcinilor, în funcție de greutate, centru de greutate și formă;
- utilizarea semnelor standard internaționale pentru ghidarea macaralei și coordonarea în siguranță a ridicării sau coborârii materialelor.
În lipsa parcurgerii efective a acestor module, așa-zișii „specialiști” sunt validați doar scriptic, dar lipsiți de pregătirea practică esențială pentru activitatea la înălțime și în condiții de risc crescut.
Imaginea României, subminată în industria eoliană
Dezvăluirile prezentate de Cotidianul Național și confirmate de constatări ale Curții de Conturi ridică semne de întrebare asupra modului în care un centru național de pregătire, cu acces la platforme și certificări internaționale, a gestionat un domeniu extrem de sensibil: siguranța în industria eoliană.
„Apucăturile mioritice” descrise în articolul Claudiei Marcu nu afectează doar reputația CERONAV, ci riscă să compromită credibilitatea României în fața partenerilor internaționali, într-un sector strategic pentru tranziția energetică și pentru piața muncii specializate.
IPJ Mehedinți – Fabrica de imputerniciți. Concursul? O legendă urbană cu tenta de ilegalitate
„Inspector-șef” – funcție sau scaun muzical? De aproape un deceniu, la Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Mehedinți nu avem conducere...
Cum a omorât Statul Legea 153/2017 cu pixul: autopsia unui salariu „înghețat” la minus
Legea vie care a fost băgată la morgă cu ordonanțe Legea salarizării 153/2017 a fost vândută polițiștilor și militarilor drept...
Alchimia norilor si mafia antigrindina: Cum a inventat statul român racheta care „împușcă” legile și bugetul înainte să apară dovezile
O investigație marca „Incisiv de Prahova” scoate la iveală un experiment administrativ halucinant: sistemul antigrindină a început să toace milioane...
Permis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)
IPJ Prahova, de la „dați-ne sursele” la „stați cuminți, că vă dăm în judecată” Seria de dezvăluiri publicată de Incisiv...
Confirmarea unei investigații Incisiv de Prahova: Penitenciarul Ploiesti si Berceni – groapa de gunoi– groapa morală. Comisarul „apt limitat” Matei, de la inimioare pe Instagram la molozul de un milion de euro
„Investigații pe mutește, moloz la vedere” Corpul de Control confirmă ce scrie presa (Incisiv de Prahova, pardon), DNA-ul miroase a...
Marea țeapă a Legii 153: Cum a reușit Statul să transforme salariile polițiștilor într-o glumă de prost gust
România este țara unde legile sunt scrise cu cerneală simpatică: apar pe hârtie, par frumoase sub lumina reflectoarelor din Parlament,...
Marea scamatorie a legii-fantomă: Cum a evaporat statul salariile polițiștilor sub privirile blajine ale Parlamentului
În timp ce guvernanții exersează piruete retorice pe holurile ministerelor, polițiștii români au ajuns să trăiască într-o realitate paralelă, unde...
Pata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor
O nouă ligă a rușinii la Boldești-Scăeni: cum fotbalul e ținut în liga a 4-a ca să joace în liga...
Duster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
„Bariera rușinii”: Dacia Duster de serviciu, taxi de familie pentru șeful IPJ Prahova În dimineața zilei de azi, 04.06.2026, la...
Marele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
În timp ce prin spitalele patriei gândacii fac instrucție pe lângă bolnavii lăsați fără medicamente, iar profesorii și pensionarii numără...
Norma de hrană, băgată la tocat: cum vrea ministrul Pîslaru să facă impozabil și aerul pe care-l respiră polițiștii și militarii
„Invenția” lui Pîslaru: să reinventezi roata, dar pătrată Într-un interviu recent, ministrul Dragoș Pîslaru a reușit performanța să explice doct...
O nouă eră în împuternicirile polițienești: IPJ Ialomița, inspectoratul care fuge de concurs ca dracul de tămâie
O cronologie a provizoratului: șase ani de șefi „de probă” la IPJ Ialomița La IPJ Ialomița, funcția de inspector-șef a...
ANTIGRINDINA: Milionul fantomă de hectare protejate. Cum a împușcat statul norii pe hârtie și a ratat culturile din câmp
„Milioane de hectare protejate” – slogan oficial, nu realitate agricolă În România, Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor...
BMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
PRAHOVA, MOȘIE DE PILE ȘI ÎMPUTERNICIȚI PE VIAȚĂ De mai bine de un deceniu, IPJ Prahova arată ca o casă...
PATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
DICTATURA CIORBEI LA BOLDEȘTI-SCĂENI: REPUBLICA BANANIERĂ UNDE LEGEA E PREȘ, IAR NEPOTISMUL E SPORT NAȚIONAL! Măcelul de la stadion: Cum...
-
Exclusivacum 2 zile
Duster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
-
Exclusivacum o zi
Pata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor
-
Exclusivacum o zi
Permis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)
-
Exclusivacum 4 zile
BMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Exclusivacum 4 zile
PATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Exclusivacum 2 zile
Marele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
-
Administratieacum 3 zileSărbătoare în comunitate: Festivalul Cireșelor revine la Păulești cu un regal folcloric și voie bună
-
Exclusivacum 4 zileEXPORTATORII DE TEROARE: DE LA „COLONIA PENALĂ” A LUI NAN DE LA COCA – COLA DIN PLOIEȘTI, LA JOCURILE DE CULISE ALE LUI MOLDOVAN ÎN REPUBLICA MOLDOVA