Featured
Detalli despre ,,viața” lui Nicu Marcu de la ASF, traseul său profesional, de la gaura în CV de 6 ani de la terminarea liceului, exmatricularea dintr-o primă facultate, lipsa locului de muncă până la 28 de ani, ocuparea unei poziții de ,,contabil șef” fără să aibă studii superioare și legătura cu generalul SRI care a lucrat în Securitatea lui Ceaușescu, Geoge Voinescu
Astfel de investigatii ar trebui sa stea la baza fiecarei numiri sau nenumiri in functii publice, cum este cea a lui Nicu Marcu de la ASF, numit de Parlament ca Președinte ASF în urma unui troc politic menit să asigure propășirea unui (alt) turnător la securitate (socrul lui Victor Ponta, Ilie Sîrbu) la Curtea de Conturi, ca vicepreședinte.
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) supraveghează o piata de peste 50 de miliarde de Euro. Capitalizarea celor 83 de companii listate la Bursa de Valori Bucresti este in 2021 de 165,02 miliarde lei (33,8 miliarde Euro), activele pensiilor private transferate din contribuțiile noastre la administratorii privați sunt de 78,2 miliarde lei (16 miliarde de Euro) iar piața anuală a asigurărilor a ajuns la 11,5 miliarde de lei (2,4 miliarde de Euro).
Am convingerea că astfel de investigații sunt cunoscute de către Serviciul Român de Informații, însă, lichele din vecinătatea SRI speculează și cultivă vulnerabilitățile unor impostori care ajung să supravegheze pieța financiară bancară sau non-bancară în interes privat. Gen Baranga fără bac ajuns prin instituții SRI și șef la Oficiul pentru prevenirea și combaterea spălării banilor.
Sifonarea de sume ale asiguraților români către entități din afara României, în interesul strict al acționarilor privați și în dauna puterii de cumpărare a populației, a companilor, inclusiv în frauda bugetului de stat, ar trebui să fie în atenția SRI. Și nu ca să favorizeze această sifonare, prin manoperere dolosive gen ,,decontarea directă obligatorie” sau ,,externalizarea la 5% din valoare” a unor credite clasificate drept ,,neperformante”, în frauda bugetului de stat. Un exemplu clasic este cel al turnătorului Securității Manole, cunoscut și ca Guvernator BNR.
Astăzi vorbesc însă despre un alt împopoțonat la ,,supravegherea” pieței financiare non-bancare, Nicu Marcu, fost contabil la păduri, ajuns șef peste o piață de peste 50 de miliarde de Euro.
Cine este Nicu Marcu, cel care vrea să ia de la populație și companii până la 1 miliard de lei pe an, prin scumpirea RCA cu până la 20% pe an.
Despre tentativa ticăloasă de a scumpi RCA cu până la 20% pe an, pentru ca acționarii privați gen bulgari ori cumnați de foști premieri încarcerați să perpetueze disfuncțiile pieței asigurărilor, am scris pe larg în Episodul I (pe care îl găsiți aici). Urmează viața și opera lui Nicu Marcu, de la ASF. Azi despre viața sa, care începe cu o gaură de 6 ani în CV. Mâine, despre ,,operă”.
I. VIAȚA LUI NICU MARCU DE LA ASF.
Nicu Marcu este născut în 1968 și se presupune că a terminat liceul la 18 ani (1986-1987). Spun se presupune din două motive: i) nu apare în CV-ul său absolvirea unui liceu; ii) un impostor dovedit ajuns în alte funcții înalte, mă refer la Laurențiu Baranga, fost șef la Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, și-a falsificat diploma de bac (și ulterior pe toate celelalte).
Cu liceul presupus absolvit, Nicu Marcu începe cu o gaură în CV de 6 ani, după presupusa absolvire cu diplomă de bac a liceului. Potrivit propriul CV, merge la facultate abia în 1992 (când avea 24 de ani), respectiv la Universitatea din Craiova, pe care o finalizează cu licență în 1997. Nu muncește până la 28 de ani.
Gaura de 6 ani din CV, nu este explicată, Marcu neavând serviciu până în 1996 (înainte de terminarea facultății, la 28 de ani). Timp de 10 ani (până la 28 de ani), Marcu a trăit din milă, potrivit CV-ului.
- O posibilă explicație a găurii de 6 ani din CV:
Marcu a fost exmatriculat de la Universitatea din Sibiu (TCM), după ce ar fi reușit o admitere din încercări repetate. Am verificat această informație chiar la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu. ULB Sibiu ne-a confirmat direct faptul că Nicu Marcu a fost student al facultății, fără însă să ne confirme/infirme, la scutul GDPR – care în opinia noastră nu se aplică, Marcu deținând o funcție înaltă în stat, informațiile noastre, potrivit cărora Nicu Marcu, admis la 21 de ani în facultate, după 3 ani de făcut nimic de la terminarea liceului, a fost și repetent.
Prin adresa nr. 540/11 februarie 2021, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, sub semnătura rectorului Sorin Radu, ne confirmă despre fostul student că nu și-a finalizat vreodată studiile:

De altfel, facultatea era în acea perioadă de 5 ani, or, Nicu Marcu nu putea să frecventeze la zi și ULBS (până în 1994, în Sibiu) și Universitatea, în Craiova (facultate pe ale cărei bănci ar fi pășit la 24 de ani, în 1992).
Un element notabil este că de Sibiu este legată și cariera fostului adjunct al directorului SRI, generalul George Viorel Voinescu (care a fost și finul generalului SRI Gioni Popescu), general îndepărtat din SRI începând cu 1 august 2020 și care tot în august 2020 a devenit șef de cabinet al cui? Al lui Nicu Marcu.
Generalul lui Marcu, George Voinescu a absolvit în 1985 Școala Militară de Ofițeri Activi Nicolae Bălcescu din Sibiu, a lucrat în Securitatea lui Ceaușescu până în 1989, fiind preluat apoi la SRI, fostul securist anti-NATO de dinainte de 1989 devenind ulterior general pro-NATO și transferându-se în 2020 ca Director de Cabinet al lui Nicu Marcu.
2. Nicu Marcu a trăit din banii părinților sau din combinații până la 28 de ani, nedovedind vreun loc de muncă până în 1996, nici în perioada ceaușistă, nici ulterior. Poziția invocată de el ,,contabil șef” la Păduri începând cu 1996, este infirmată de lege. Nu putea, fără licență, să aibă această poziție, ca funcționar fără studii superioare. Or, licență nu avea în 1996.
Nicu Marcu pretinde în CV, că a fost contabil șef în perioada 1996-1999. CV-ul este lovit de fals, întrucât, în 1996, Nicu Marcu nu absolvise nicio instituție de învățământ superior (în CV pretinde că în 1997 și-a luat licența de economist, la 29 de ani).
Or, potrivit legii în vigoare din 1991, poziția de contabil șef putea fi deținută doar de o persoană absolventă de facultate. Chiar și la Ocolul Silvic Poiana Mare, unde i-a fost găsit lui Marcu un loc de muncă. Prevederile la care facem referire sunt înscrise în Legea contabilității nr. 82/1991:

3. Ulterior, Nicu Marcu declară că a absolvit (tot) la Universitatea Craiova – Facultatea de Drept (între 2002-2006) pe care a împletit-o simultan cu un Doctorat (2000-2004) în contabilitate, tot la Universitatea din Craiova.
Asta în timp ce muncea la Ocolul Silvic Calafat, la inspectoratul silvic teritorial Craiova, dar mai ales era director economic la București între 2003-2004, timp în care făcea și o facultate la Craiova la zi (drept) dar și un doctorat, tot la Craiova.
În bibliografia lucrărilor științifice (proprii???), împopoțonată cu zeci de articole în ,,publicații recunoscute internațional” (detalii mâine, în episodul III – Opera lui Nicu Marcu de la la ASF) nu apare niciun articol științific scris de Nicu Marcu, ca autor unic sau co-autor, articole necesare pentru acordarea titlului de doctor în contabilitate în 2004.
4. Pentru a contrazice ideea că nu se ține de școală, Nicu Marcu mai trece în CV ca ,,studii și diplome obținute” în 2006-2009 niște cursuri la Colegiul Național de Apărare (apropiate de SRI-ul lui Coldea și de Gabriel Oprea) și la, atenție ,,Insitutul Național de Diplomație” (apropiat de SIE):

Cu precizarea că ,,Institutul Național de Diplomație” nu există, insituția apropiată de SIE fiind ,,Institutul Diplomatic Român”, este foarte posibil ca fostul contabil șef de la păduri, necunoscător al limbii engleze (esențială în diplomație), să nici nu fi dat pe acolo și să fi primit (poate și de la Colegiul Național de Apărare), în plic, diploma de absolvire. Ca fostul ministrul al finanțelor publice, Eugen Teodorovici, care a primit diploma de absolvent de la Gabriel Oprea, fără să fi susținut, vreodată, vreo dizertație. Oricum, ,,Institutul Național de Diplomație” pretins de Marcu ca școală, NU EXISTĂ.
5. Odată cu obținerea diplomei de la Colegiul Național de Apărare (în 2007), instituție în care SRI-ul lui Coldea și al lui George Voinescu și-a trimis mulți cursanți, Nicu Marcu,

fostul contabil șef de la păduri decolează și este plasat în ,,liga mare”. Nicu Marcu (foto stânga) devine în 2007 și deține până în 2011, cu avizul SRI – ,,Președinte al Consiliului Națonal de Integritate”, coleg cu Marian Zlotea (foto dreapta), condamnat definitiv la 8 ani și 6 luni de închisoare. Nicu Marcu este coleg și cu Mihai Radu Șaptefrați, pripășit la AVAS după ce a fost consilierul șpăgarului Bogdan Olteanu – fostul președinte al Camerei Deputaților, încătușat din funcția de viceguvernator BNR și condamnat definitiv pentru șpagă de un milion de Euro, aflat acum în pușcărie. Lume selectă.
Tot la Consiliul Național de Integritate, Marcu, ce urma să fie ,,recrutat” în August 2006, fix la Loteria Națională, întâi consilier și apoi director, este coleg cu Zaharia Lefter, despre care presa a scris că este cercetat penal în dosarul Loteria, și care în 2021 încă așteaptă o decizie definitivă în dosarul 5266/2/2015 pentru infracțiuni de corupție, în legătură cu retrocedări frauduloase. Dosarul a fost amânat în 18 februarie 2021 și are termen la 1 aprilie 2021.
Avizarea lui Nicu Marcu de către SRI ca și cursant al Colegiului Național de Apărare (2006) îl propulsează pe rând, într-un maraton, pentru că nu i se găsește locul: în 3 luni (martie 2007-mai 2007) schimbă 3 locuri de muncă.
- pentru 8 luni, infiltrarea în Loteria Română, pentru care nu avea nicio calificare, între August 2006 și Martie 2007, ca și consilier, după ce stătuse doar 4 luni anterior ca Director Economic la Romsilva Craiova. Marcu stă consilier la Loterie până în Martie 2007
- pentru o lună (martie 2007), ca și Director Executiv la Loteria Română;
- pentru 2 luni, înapoi la păduri, ca director în Ministerul Agriculturii;
- pentru 3 luni, director în cadrul ANAF (,,atribuții de control și conducere”), fără să precizeze ce direcție conduce.
- pentru aproape 2 ani (August 2007 – Aprilie 2009), brusc, secretar general al ANAF, funcție pentru care Guvernul Tăriceanu a cerut și obținut avizul SRI.
Astfel, în doar 3 luni (martie 2007- mai 2007), Nicu Marcu, schimbă 3 locuri de muncă avizate de SRI-ul lui Maior, Coldea și Voinescu (loterie, păduri, Anaf), simultan deținând și funcția de Președinte al Consilului Național de Integritate, înainte de a ajunge între August 2007 și Aprilie 2009 Secretar general la ANAF.

În calitate de secretar general al ANAF, imediat după numire, devine și semnatar de protocol secret cu un serviciu secret semnând acest protocol (foto), alături de un general de serviciu secret (implicat în crime împotriva umanității în și după 1989). EXCLUSIV.

La fel a făcut și fostul Președinte al ASF, Mișu Negrițoiu, semnând un protocol secret prin care subordona ASF unui serviciu secret, în mai 2014, la mai puțin de o lună după numire. Serviciul lui Maior, Coldea și Voinescu.
În Aprilie 2009, pe fondul unor disensiuni între infractorul Sebastian Ghiță și infractorul Sorin Blejnar (ajuns Președinte ANAF), Nicu Marcu este zburat din ANAF, este plasat imediat în cadrul secretariatului general al Guvernului din Aprilie 2009 până în Ianuarie 2010 de unde pleacă până în decembrie 2010 ca să se facă secretar general adjunct al Minsiterului Mediului (cu avizul SRI). Doi ani, până în decembrie 2012 nu mai prinde vreo funcție publică, dar devine deputat USL, în decembrie 2012, fiind apropiat de partidul lui Dan Voiculescu și de primarul Bacăului, Stavarache.
Ca deputat, între 2012-2015, Nicu Marcu, în afară de depunerea jurământului (29 de secunde), are doar 3 intervenții în scris, în cei aproape 4 ani. Paradoxal, intervenția din 12 noiembrie 2013 este despre ,,depolitizarea instituțiilor publice”, urmând ca doi ani mai târziu, în 2015, el să fie numit politic consilier și apoi Vicepreședinte al Curții de Conturi.

La Curtea de Conturi stă până în 2020, unde, în urma tot unui troc politic, se duce pe un salariu de până la 20.000 de Euro pe lună ca Președinte ASF, pentru ca socrul lui Victor Ponta (cetățean sârb, prieten cu Sebastian Ghițp), Ilie Sârbu, să ocupe poziția de Vicepreședinte al Curții de Conturi.
În iulie 2020 ajunge Preșdinte al ASF, în urma trocului politic între PRO-România (Victor Ponta), Marcel Ciolacu (PSD), Ludovic Orban (PNL).
Veniturile lui lunare depășesc și 20.000 de Euro pe lună, însă ASF a refuzat să răspundă la întrebarea noastră privind suma lunară netă încasată de către Nicu Marcu, inclusiv primele pentru fiecare ședință de Consiliu convocată pentru ASF și cele două prime anuale încasate de acesta.
Însă, cea mai interesantă perioadă până la obținerea mandatului de Președinte ASF de către Nicu Marcu (sau al mandatului de director de cabinet al generalului SRI George Voinescu) este cea petrecută la ANAF: August 2007-Aprilie 2009.
În perioada în care Nicu Marcu a fost secretar general ANAF iar George Voinescu la SRI, afacerile cu statul și cu SRI ale ,,persoanei de încredere a SRI”, Sebastian Ghiță, au prosperat, Sebastian Ghiță nefiind deranjat de ANAF-ul unde Marcu funcționa ca secretar genreal.
În perioada în care Sebastian Ghiță devaliza bugetul de stat, având și statutul de ,,persoană de încredere” a SRI, George Voinescu fostul securist anti-NATO și actualul director de cabinet al lui Nicu Marcu – Președinte ASF), era director adjunct în SRI, iar Nicu Marcu, secretar general al ANAF.
În perioada în care Nicu Marcu era secretar genreal al ANAF și Președinte al Consilului Național de Integritate, nimeni, nici ANAF (Marcu) nici Voinescu (SRI) nu l-a deranjat pe Sebastian Ghiță privind ,,împrumutul” pe persoană fizică către Alexandru Iacobescu, în valoare de 68 de milioane de Euro, pe persoană fizică.
In curs de documentare este decizia de plecare intempestivă a lui George Voinescu din calitatea de adjunct al directorului SRI în 31 iulie 2020, respectiv dacă plecarea lui are legătură cu relațiile cu ,,persoana de încredere” – Sebastian Ghiță, post-defectare, și prin ce rude și de ce fel grad, încheind astfel intempestiv o carieră începută ca securist anti-NATO și finalizată ca un susținător fervent al alianței NATO și al independenței ASF.
De menționat că la câteva zile după ce a părăsit SRI, vechiul cadru al securității ceaușiște, absolvent al școlii din Sibiu de dinainte de 1989, localitate în care și Nicu Marcu a încercat să finalizeze o facultate în acea perioadă, devenit din securist anti-NATO general pro-NATO, George Voinescu, s-a angajat pe câteva mii de Euro pe lună ca director de cabinet al lui Nicu Marcu. Am detaliat aici.
Directorul de cabinet al lui Nicu Marcu este George Voinescu, despre care Nicu Marcu spune într-un interviu pentru hotnews.ro că ,,Da, directorul meu de cabinet este Viorel Voinescu, care într-adevăr a lucrat la SRI pe parte economică. Eu îl știam din activitatea mea de la Curtea De Conturi că este un om riguros. Eu l-am contactat și l-am întrebat dacă vrea să lucreze cu mine. Omul nu mi-a răspuns de prima dată. Mi-a spus, domnule, lasați-mă să mă gândesc, că nu mi-am făcut planuri de a mai lucra. Știind rigurozitatea și experiența lui, faptul că el nu a lucrat pe partea operativă, ci numai pe financiar și economic, adică a fost un director economic al unei instituții am nevoie de el ca să mă ajute aici”.
În primul rândcă explicația lui Marcu este hilară și desigur, pentru proști. Pentru mai multe motive:
- Din august 2020 fostul lucrător al Securității ceaușiste, Voinescu, nu mai lucra în SRI și tot în august 2020, era deja angajat la ASF. Atât de mult s-a gândit!.
- Susținerea că ,,nu a lucrat pe partea operativă” este infirmată chiar de Voinescu, când lucra la SRI și se ocupa de buget. Prin buget ordonanța cheltuieli și transferuri de sume pentru colaboratori ai SRI, surse ale SRI, societăți acoperite ale SRI, cheltuieli operative în legătură cu sursele SRI din justiție (judecători, procurori) inclusiv achiziții publice ale SRI de la firmele lui Ghiță. Într-una dintre puținele declarații publice, Voinescu, la acel moment general SRI și adjunct al lui Hellwig care a și renunțat la el, zice: ,,restricțiile bugetare nu fac altceva decât să încetinească și să slăbească activitatea de culegere de informații prin amânarea unor proiecte vitale, stagnarea celor în derulare sau restrângerea artificială a planului de măsuri propuse pentru anul 2019”. Și cum SRI nu are voie să facă activitate de culegere în extern în spațiul NATO, culegerea de informații se rezumă la state din afara NATO și la instituții gen Curtea de Conturi (unde lucra Nicu Marcu), ASF (unde lucrează Nicu Marcu), Loteria Romania (unde a lucrat Nicu Marcu), ANAF (unde a lucrat Nicu Marcu), păduri (unde a lucrat Nicu Marcu, Consiliul Național de Integritate – unde a lucrat Nicu Marcu), etc. Realizează Nicu Marcu ce reprezintă el de fapt în raport cu SRI?
- Curtea de Conturi a avut protocol cu SRI, iar Nicu Marcu poate greu pretinde că nu îl cunoaștea pe George Voinescu cel mai târziu din 2006, pentru că amândoi în 2006 frecventau Colegiul Național de Apărare. În plus, nu exclud să se fi întâlnit ,,accidental” în Sibiu, înainte de 1989.
Concluzia este așa:
Hellwig a renunțat la fostul lucrător al Securității, George Voinescu, începând cu luna august 2020. În luna august 2020, Voinescu și-a luat o Mazda și apoi s-a angajat pe câteva mii de Euro la ASF, instituția presupus independentă pe care SRI o controla, prin protocol secret, încă din mai 2014, când a semnat protocol secret cu fostul lucrător în comerțul exterior al Securității lui Ceaușescu, Mișu Negrițoiu.
George Voinescu (foto) a fost coleg cu impostorii Gabriel Oprea și Alexandru Cumpănașu (fără școală) la așa numita Academia de Științe a Securității Naționale. Ulterior, demisionează, după apariția scandalului.

Astăzi, Nicu Marcu este Președintele ASF. El îl are ca director de cabinet pe fostul angajat al Securității de dinainte de 1989, George Voinescu. În această calitate, cei doi, încearcă să ia de la populație și companii până la un miliard de lei pe an, scumpind asigurările obligatorii RCA cu până la 20%, așa cum am arătat în primul episod al investigației, dezvaluie analistul economic Radu Teodor Soviani. (Cerasela N.).
(I) Despre cum vrea ASF să scumpească (nelegal) asigurările RCA și să ia astfel până la 1 miliard de lei pe an de la populație și companii. Consiliul Concurenței să se sesizeze. Procurorii DNA să strângă probe.
Exclusiv
„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 60: De la «Pinochio de Băicoi» la vânzătorul cu epoleti. Cum se spală păcatele cu pensii, tarabe și produse bio
„GRĂDINIȚA DE CADRE” LOVEȘTE DIN NOU: CÂND NU IEȘI PREMIER, IESE PENSIA
În IPJ Prahova, meritocrația e un banc prost spus la o șuetă între „ștabi”. De ani de zile, „Grădinița de Cadre” crește și îngrașă personaje care, în orice sistem normal, ar fi material didactic pentru cursul „Așa nu”. La noi, însă, sunt promovați, puși pe funcții, protejați și, când devin prea toxici, sunt trecuți la pensie „ca proștii”, dar cu drepturi întregi.
Episodul 60 al serialului „Grădinița de cadre din IPJ Prahova” îi prinde pe toți în poză: de la „Pinochio de Băicoi” – Stoican, omul care visa să devină adjunct la Câmpina pe filieră politică, până la polițistul‑vânzător de legume, Diaconu Daniel, și „influencerița” de proximitate, Florentina, ajunsă înapoi la tarabă după ce SIPI i-a ciupit uniforma.
PLANUL LUI STOICAN: AȘTEPTĂM PREMIERUL, NU JUSTIȚIA
Stoican, acest Pinochio cu epolet, a avut un plan simplu, de manualul șmecherului de provincie:
– trage de concedii și combinații până se schimbă guvernul;
– dacă „iese cine trebuie premier”, filiera politică îl propulsează adjunct la Poliția Câmpina;
– între timp, anchetele, dezvăluirile și dosarele mai pot aștepta.
Doar că socoteala din biroul cu aer condiționat nu s-a potrivit cu cea a urnelor. Premierul visat n-a ieșit inca, combinația a crăpat, iar dezvăluirile din presă (din Incisiv de Prahova) i-au tăiat calea de rezervă: a rămas doar ieșirea la pensie. Fără funcție, fără apogeu de carieră, fără aplauzele șefilor – doar cu un dosar gros de suspiciuni și cu o „legendă” în IPJ: „ăla care a jucat la politic și a ieșit la pensie ca prostul”.
DE LA MANELIȘTI ȘANTAJIȘTI LA VÂNZĂTORI ÎN PIAȚĂ: BĂICOI, NOUA CAPITALĂ A RIDICOLULUI
După episoadele cu maneliști, șantajiști și dispeceri de lux care vând informații din dosare penale ca la tarabă, serialul se mută în decorul perfect: Băicoi – locul unde statutul de polițist se îmbină armonios cu franzele, flori, legume și TikTok‑uri indecente în uniformă.
Dacă în capitolele anterioare am văzut cum se fac polițiștii „de carieră” la IPJ Prahova, acum vedem și cum se transformă în vânzători sezonieri, cum se negociază incompatibilitatea cu „produse bio” și cum se schimbă viața unui polițist „demn” de investigații criminale: de la beat la volan și prieteni sacrificați, la taraba socrilor și protecția șefilor.
ACCIDENTUL „EDUCATIV”: CÂND POLIȚISTUL E BEAT, PRIETENUL IA DOSARUL
În urmă cu mai bine de zece ani, la Câmpina, un episod de manual arată cum se formează „caracterul” unui cadru din IPJ Prahova.
Polițist la ordine publică, Diaconu Daniel, se urcă beat la volan, în timpul liber, cu un prieten în dreapta. Face accident aproape de sediul poliției. Normal, într-un stat normal, ar fi urmat testarea lui Diaconu, dosar penal pentru conducere sub influența alcoolului, eventual darea afară din Poliție.
În Prahova, însă, „soluția” a fost alta: prietenul – nici el vreun sfânt, tot băut – își asumă că el a condus. E testat, iese cu alcoolemie de infracțiune, i se deschide dosar penal. A doua zi, devine conștient că a fost folosit ca paratrăsnet: revine, spune adevărul, recunoaște că era pasager, nu șofer.
Problema? Trecuseră peste 24 de ore. Diaconu nu mai putea fi testat. Parchetul și polițistul care instrumenta cazul (acum, pensionar liniștit) se aleg cu o rușine procedurală, dar puzzle‑ul se rezolvă elegant:
– prietenul este acuzat de mărturie mincinoasă și favorizarea infractorului;
– Diaconu de instigare la mărturie mincinoasă;
– în instanță, se spală totul „din lipsă de probe”.
Morală pentru sistem? Nu: pentru ei, o lecție tehnică. De atunci, în cazuri cu șofer neclar, polițiștii au început să testeze și șoferul, și pasagerii. Deci, da, din mizeria asta, România a câștigat cel puțin o mică procedură în plus. Pe spatele cui? Pe spatele unui prieten trimis la înaintare, ca prostul.
CARIERĂ CU „SUCCESURI”: DIN ORDINE PUBLICĂ LA AJUTOR ȘEF DE POST ȘI APOI LA INVESTIGAȚII CRIMINALE
După episodul rușinos cu accidentul, Diaconu nu e dat afară, nu e marginalizat, nu e exemplu negativ. Dimpotrivă, viața merge mai departe:
– se căsătorește cu fiica unui „ștab” de la Școala de Agenți de Poliție Câmpina;
– face un copil;
– este plantat ajutor de șef de post la Bănești.
La Bănești, se remarcă prin două calități „prețioase”: lenea și talentul de a fenta munca. În subordinea lui ajunge o tânără polițistă, Ciorobea Florentina, fiica unor comercianți de fructe și flori din piața Câmpina. Restul e clasic: el șef, ea subordonată, relație extraconjugală, familie ruptă, copil lăsat în urmă, Diaconu se mută cu Florentina, mai tânără cu vreo zece ani.
Într-un sistem normal, un asemenea scandal ar fi semnal de alarmă. În Prahova, e doar „viață personală”. Și se rezolvă, cum altfel, prin… mutare.
MUTAȚIA MINUNE: DE LA BĂNEȘTI LA BĂICOI, PE FRUCTE, LEGUME ȘI MILOGELI
Anul 2023 aduce „saltul” profesional: prin milogeli și insistențe, dar și cu fructe, legume, flori și presiunea conflictelor de la Câmpina, Diaconu este mutat de la Bănești la Băicoi. Nu oricum, ci cu ajutorul socrilor din piață și al lui Stoican, „Pinochio de Băicoi”.
De aici, datoria morală e clară: Diaconu nu mai este doar polițist, este „omul lor”. Răsplătește ajutorul lucrând cum i se dictează în dosare, integrându-se perfect în atmosfera deja descrisă a IPJ Prahova: „prieteniile” contează, faptele se ajustează, adevărul se poate negocia.
DUBLĂ VIAȚĂ OFICIALĂ: POLIȚIST LA INVESTIGAȚII, VÂNZĂTOR LA TARABĂ
La suprafață, avem un cuplu de cadre „respectabile”:
– el: Diaconu Daniel, polițist la investigații criminale la Băicoi;
– ea: Ciorobea devenită Diaconu Florentina, polițistă la proximitate, prietenă bună cu Ciubuciu Miruna – aceeași cu pozele indecente și atitudinea de „divă” în uniformă.
În realitate, în afara orelor de program, cei doi sunt ceea ce nu au voie să fie prin lege: comercianți. Vând fructe, legume și flori la taraba tatălui Florentinei în piața Câmpina, la sensul giratoriu, pe la țară… Oriunde merge marfa. Ambii, polițiști activi.
Întrebați, vor spune că activitatea e „ocazională”. Doar că „ocazionalul” ăsta ține ani de zile, e cunoscut de toată lumea și e în flagrant conflict cu Statutul polițistului și regimul incompatibilităților.
BCI, PRODUSELE BIO ȘI INCOMPATIBILITATEA CARE SE TRATEAZĂ CU PLASE
Când apar sesizări, intră timid în scenă Biroul de Control Intern (BCI). Teoretic, ar trebui să fie „paznicul” integrității. Practic, în acest caz, BCI e mai degrabă un client fidel.
Se fac verificări „de formă” pe incompatibilitatea celor doi. Între timp, părinții Florentinei, comercianți cu vechime, livrează fructe, legume, flori – toate „bio”, desigur – către anumite birouri și persoane din conducerea IPJ Prahova. După care, incompatibilitatea dispare ca prin minune în ceață. Cazul se „liniștește”.
Toată lumea știe că polițiștii vând în piață. Nimeni nu ia măsuri. Pentru că la IPJ Prahova, legea e negociabilă, dar o plasă de produse bio poate fi, uneori, mai convingătoare decât un articol de lege.
SIPI INTRĂ ÎN SCENĂ: CÂND VIN SERVICIILE, DISPAR UNIFORMELE ȘI APARE DEMISIA
Florentina, între timp, crește în uniformă. Ajunge polițistă la proximitate în Băicoi, locul unde haina statului se poartă cu atitudinea de „vedetă”. Prietenă și colegă apropiată cu Ciubuciu Miruna – deja cunoscută pentru poze indecente prin instituție și atitudine de „influenceriță” în uniformă (aici) – Florentina urmează același traseu:
- poze provocatoare,
- ținute și atitudini nepotrivite unui polițist,
- TikTok-uri și filmări din birou și din sediul de poliție,
- totul postat pe rețele sociale, apoi șters în grabă după ce BCI bate la ușă.
Imaginea ei publică este un amestec de:
- manelism,
- vulgaritate,
- aer de „videochatistă” în uniformă,
- „țigăneală” asumată.
Și totul în timp ce reprezenta Poliția Română la proximitate, în Băicoi.

Când se documentezeaza mizeriile, iar incompatibilitățile devin prea evidente, SIPI intră, în sfârșit, în joc. Nu cu panseluțe, ci cu verificări, sesizări și potențiale dosare penale – inclusiv spre Agenția Națională de Integritate.
Florentina se trezește cu ANI suflându-i în ceafă și cu perspectiva unui dosar penal trimis la parchet. În fața acestui zid, „polițista de proximitate” renunță brusc la visul carierei și își dă demisia în mai 2026. Public, povestea e cosmetizată: „nu mai vrea Poliție”, s-a săturat, vrea altceva de la viață.
Realitatea: a fost la un pas de un dosar penal, iar uniforma ar fi devenit probă. Demisia e biletul de ieșire din filmul penal. Uniforma cade, rămâne șorțul de vânzătoare.
DE LA UNIFORMĂ LA ȘORȚ: ÎNAPOI ÎN PIAȚA DE FRUCTE, DAR CU POZE DE „VEDETUȚĂ”
Florentina nu mai e polițistă, dar nu iese din scenă. Se întoarce unde a fost crescută: la taraba cu fructe, legume și flori din piața Câmpina și prin punctele „strategice” ale familiei.
Pe rețelele sociale, însă, imaginea rămâne aceeași: poze maneliste, provocatoare, cu aer de videochat, țigăneală asumată și atitudine de „divă nedreptățită”. Totul pe fondul unei istorii de postări indecente chiar în uniformă, în birourile poliției, filmări și TikTok‑uri ulterior șterse după ce BCI a bătut timid la ușă.
În timp ce ea se „reinventează” ca vânzătoare cu influențe, familia – de etnie romă – jură „răzbunare eternă” pe cei de la SIPI, acuzați că au alungat „fata lor din Poliție” și au trimis-o înapoi la piață. Ca și cum problema ar fi serviciile, nu faptele.
EL RĂMÂNE POLIȚIST, EA DEVINE LEGAL VÂNZĂTOARE. PE LEGITIMAȚIE SCRIE ÎNSĂ „POLIȚIA ROMÂNĂ”, NU „PIAȚA AGROALIMENTARĂ”
Cea mai mare ironie rămâne Diaconu Daniel. După tot lanțul de episoade – accidentul beat, sacrificarea prietenului, relația extraconjugală, mutările pe pile, vânzarea de legume la negru, incompatibilitățile tolerat‑mascate – el este încă polițist la investigații criminale.
Soția lui, Florentina, e acum, măcar, în legalitate: vânzătoare asumată, fără uniformă, fără statut de polițist. El, însă, joacă dublu: cu legitimația în buzunar și mâinile prin lădițele de fructe, ajută discret „familia”. Pe hârtie, apără legea; în realitate, o îndoaie, o negociază și o ignoră după nevoie.
Cea mai mare insultă pentru oamenii cinstiți nu este Florentina demisionară, acum vânzătoare legală. Ci faptul că Diaconu Daniel:
- este încă polițist la investigații criminale,
- are în continuare acces la dosare, informații, anchete,
- continuă, mai rar și „cu perdea”, să ajute la taraba familiei,
- își poartă legitimația de Poliția Română ca pe un scut, nu ca pe o responsabilitate.
Și nu, pe legitimația lui nu scrie „Vânzător piață agroalimentară Câmpina”. Scrie, încă, foarte clar: „Poliția Română”.
CONCLUZIE: ÎN IPJ PRAHOVA, PĂCATELE NU SE PRESCRIU, SE MUTĂ LA PENSIE SAU ÎN PIAȚĂ
Serialul „Grădinița de Cadre din IPJ Prahova” arată, episod după episod, același tipar:
– fraude morale și profesionale tolerate ani de zile;
– combinații politice și clanuri de influență;
– BCI care vede selectiv și se „îndulcește” ….;
– SIPI care, când mișcă, e urât, dar necesar;
– polițiști care ies la pensie „strategic”, ca să scape de răspundere;
– alții care schimbă uniforma pe șorț sau microfon de lautar, dar rămân cu aceeași mentalitate: legea este opțională, imaginea publică – o glumă.
De la „Pinochio de Băicoi” care a ratat numirea politică și a fugit la pensie, până la manelisti, vânzătorul cu epoleti și „diva” de proximitate întoarsă în piață, episodul 60 nu mai lasă loc de interpretări: IPJ Prahova nu are doar o problemă de cadre, are o problemă de structură. Și oricât ar încerca să îngroape sub covor accidentele bețive, lautarismele , tarabele incompatibile și plasele cu legume, realitatea rămâne aceeași:
Păcatele nu se prescriu cu o decizie de pensionare și nici nu se spală cu două lăzi de roșii „bio” . Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
Nicușor Dan a semnat, viceprimarii au dispărut, Articolul 550 a murit: ghid rapid de fraudă legislativă în trei ore
Cotroceniul, birou de ștampilat pe nevăzute: cum a semnat Nicușor Dan, cu ochii închiși, execuția Articolului 550
România lui 2026 a mai bifat o performanță demnă de manualul de prestidigitație parlamentară: o lege despre vechimea viceprimarilor a intrat pe o ușă a Parlamentului și a ieșit pe cealaltă ca abrogare integrală a Articolului 550 din Codul Administrativ. Iar la capătul traseului, în loc de un președinte-garant al Constituției, a așteptat-o un stilou obedient. Decretul nr. 753 din 9 septembrie 2026, semnat de Nicușor Dan, a transformat scamatoria în lege. Fără reexaminare, fără CCR, fără măcar o ridicare de sprânceană.
Momeala: viceprimarii, cei mai utili figuranți din istoria legislativă
Totul a început cuminte, aproape plictisitor. Proiectul înregistrat ca Pl-x nr. 347/2026 la Camera Deputaților și L471/2026 la Senat avea un obiect limpede ca apa de izvor: recunoașterea vechimii în muncă și în specialitatea studiilor pentru viceprimari. Expunerea de Motive (26L471EM.PDF, respectiv em381.pdf) nu vorbea despre nimic altceva. Un proiect atât de inofensiv încât nici măcar nu ai fi întors capul după el pe hol.
Documentele inițiale, publicate pe site-ul Camerei Deputaților, pot fi consultate aici: https://www.cdep.ro/ords/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?cam=2&idp=23234&prn=1
Exact asta era ideea: să nu întoarcă nimeni capul.
26 august 2026: ziua în care textul original a fost dat afară din propriul dosar
Apoi a venit ziua de 26 august 2026, iar viceprimarii au fost aruncați peste bord ca lestul dintr-un balon. Prin Raportul Comun al celor trei Comisii din Camera Deputaților, textul inițial (pl381.pdf) a fost evacuat cu totul din dosar. Nu amendat, nu completat, nu ajustat: evacuat. În locul lui, cu dexteritatea unui chirurg de organe la negru, a fost grefată abrogarea integrală a Art. 550 din Codul Administrativ.
Raportul comun este disponibil aici, pentru cine mai are stomac să citească: https://www.cdep.ro/comisii/munca/pdf/2026/rp347.pdf
În jargon constituțional, manevra poartă un nume elegant: „cavalier legislativ” sau amendament parazit. În limbaj popular, se numește altfel: ai comandat o supă și ți s-a adus factura pentru tot restaurantul. Practica este anticonstituțională tocmai pentru că sabotează esența procesului legislativ: dezbaterea publică. Nimeni nu poate dezbate ceva ce nu există în momentul în care se depune proiectul și care apare abia când e prea târziu.
Senatul, viteză de croazieră: validat în aceeași zi, la aceeași oră cu gustarea
Nici Senatul nu s-a lăsat mai prejos. În aceeași zi, Comisia pentru Administrație a validat textul venit de la prima cameră sesizată, ca și cum ar fi primit un colet și l-ar fi semnat de primire fără să verifice dacă e bombă sau flori.
Raportul Comisiei pentru Administrație: https://www.senat.ro/legis/PDF/2026/26L471CR.pdf?nocache=true
Și astfel, în doar câteva ore din aceeași zi de 26 august, ambele Camere au votat o lege (26L471FG.PDF) care nu mai avea nici cea mai vagă legătură cu Expunerea de Motive depusă la start. Ca să fie tacâmul complet, s-a votat:
- fără aviz de la Consiliul Legislativ pe noul conținut;
- fără aviz de la Consiliul Economic și Social pe noul conținut;
- fără o secundă de dezbatere publică.
Formele finale ale legii, așa cum apar pe site-ul Senatului: https://www.senat.ro/legis/PDF/2026/26L471ES.pdf?nocache=true https://www.senat.ro/legis/PDF/2026/26L471LG.pdf?nocache=true
Un record de eficiență care ar face invidios orice serviciu de curierat. Păcat că nu se livra pizza, ci un cod fundamental al statului.
Tabloul votului: mașina de vot, principiile de fațadă și spălarea pe mâini de lux
Cine a apăsat butonul? Votul din plenul Senatului nu lasă loc de interpretări poetice:
| Grup | Poziție |
Traducere liberă
|
|---|---|---|
| PSD/PNL (majoritatea) | Pentru | Mașina de vot a funcționat impecabil, fără nicio ezitare |
| USR | Împotrivă | A taxat viciul de procedură și lipsa de transparență |
| AUR | Abținere, cu 2 senatori „pentru” | Spălare pe mâini cu apă parfumată: nici pentru, nici contra, dar calea rămâne liberă |
Detaliile votului, nominal, pot fi verificate direct pe site-ul Senatului: https://www.senat.ro/VoturiPlenDetaliu.aspx?AppID=9BBBC115-3BEE-45F4-82D6-9705E6EEB206&Cod=27614&Data=2026-08-26
Ce s-a întâmplat, în esență, este o golire de conținut ordinară. Parlamentarii au votat pe repede-înainte un text rescris total pe holuri, iar dosarul Pl-x 347/2026 a fost folosit ca simplu vehicul parazit, un taxi cu numere false în care s-a urcat cu totul alt pasager decât cel trecut pe comandă.
Cotroceni: ignoranță, indiferență sau blat cu semnătură?
Și acum, întrebarea de un milion de lei: unde a fost filtrul prezidențial?
Constituția nu îl lasă pe președinte cu mâinile goale. Îi oferă două pârghii cât se poate de clare: cererea de reexaminare și sesizarea Curții Constituționale. Nu trebuie să inventezi nimic, nu trebuie să fii erou. Trebuie doar să citești.
Iar aici lucrurile devin de-a dreptul grotești. Pe biroul Administrației Prezidențiale se aflau, una lângă alta, două documente care nu se recunoșteau între ele: Expunerea de Motive 26L471EM.PDF, care vorbea despre statutul viceprimarilor, și legea trimisă spre promulgare (26L471FG.PDF), care conținea doar o abrogare dintr-un cod fundamental. Ca să ratezi diferența, trebuie fie să nu fi deschis dosarul, fie să îl fi deschis și să nu îți fi păsat. A treia variantă nici nu merită rostită cu voce tare.
Este de neconceput ca aparatul juridic de la Cotroceni, plătit exact pentru asta, să nu fi sesizat frapanta neconcordanță. Și totuși, stiloul a coborât pe hârtie, iar Decretul nr. 753/09.09.2026 a devenit realitate.
Fișele legislative ale actului, pe site-ul Camerei Deputaților: https://www.cdep.ro/ords/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=223778 https://www.cdep.ro/ords/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=223777
Garanția Nicușor Dan: „La Cotroceni nu citește nimeni dincolo de titlu”
Adevărata pagubă nu e doar Articolul 550. Adevărata pagubă e precedentul. Promulgând pe nevăzute un cavalier legislativ, președintele oferă oricărei majorități de ocazie o garanție de aur: puteți lua un proiect despre marcajele rutiere și îl puteți transforma peste noapte în modificări la Codul Penal sau la Codul Fiscal. Nu vă faceți griji, la Cotroceni se semnează după titlu.
Președintele care ar fi trebuit să fie ultima frână a devenit, în acest episod, ultimul accelerator. Un garant al Constituției care garantează, de fapt, că nimeni nu se uită.
Ce mai rămâne de făcut, dacă mai rămâne ceva
Când Parlamentul fraudează procedura, iar președintele promulgă în orb, statul de drept devine o simplă ficțiune administrativă, un decor de carton pe care îl mai admiră doar turiștii. Singurele ieșiri de urgență rămase sunt:
- atacarea de urgență la CCR prin intermediul Avocatului Poporului;
- excepția de neconstituționalitate ridicată direct în instanță, de oricine ajunge să fie lovit de această abrogare.
Decretul nr. 753/2026 nu este un banal act normativ trecut prin registratură. Este certificatul oficial al unui sistem în care vigilența instituțională a fost înlocuită complet de complicitate sau nepăsare, iar diferența dintre cele două, la acest nivel, nu mai contează pentru nimeni. Cu atât mai puțin pentru cei care au semnat. (Cristina T.).
Exclusiv
Comisarul de 3,80 la teorie, 10 la împuternicire: șef peste IPJ Cluj, corigent la competență
De la „împuternicit etern” la „picat rușinos”
Ce funcție mai poate ocupa în cadrul IPJ Cluj comisarul-șef Moșuțan Radu după ce a luat nota 3,80 la concurs (adică 2,80 în realitate, că un punct este din oficiu)? Întrebarea nu vine de la „răuvoitori”, ci este ridicată public chiar de Sindicatul Europol, care a făcut praf, cu date și exemple, mitul „profesionistului desăvârșit” plantat la vârful poliției clujene.
Omul care ani la rând a pozat în „vârf de lance” al conducerii IPJ Cluj a reușit performanța istorică de a demonstra, în fața unei comisii, că nu stăpânește nici măcar noțiunile de bază ale meseriei pentru care a fost împins în funcții de top. Cu alte cuvinte: la teorie, nota 3,80; la spate, pila 10,00.
Șef fără concurs: când politica bate competența
Potrivit Sindicatului Europol, Moșuțan Radu a exercitat cea mai înaltă funcție din IPJ Cluj timp de 2 ani, fără concurs. Nu pentru că ar fi fost vreun geniu administrativ sau vreun profesionist ieșit din comun, ci pentru că a știut să convingă „factorul politic” să-l împuternicească și să-i prelungească șederea în vârf chiar și dincolo de termenul legal.
Nu legea l-a ținut acolo, ci relația. Nu competența, ci combinația. În loc să fie testat și validat printr-un concurs serios, omul a fost plimbat prin vârfurile instituției ca o ștampilă pe care politicul a aplicat-o după bunul plac.
Triplă funcție, competență simplă: aproape zero
În același timp, comisarul-șef Moșuțan a ocupat/exercitat simultan:
- funcția de adjunct al Poliției municipiului Cluj-Napoca,
- funcția de adjunct al inspectorului-șef, în calitate de „împuternicit”,
- și, din această poziție, a ajuns „desemnat” ca inspector-șef al IPJ Cluj.
Un fel de „om-orchestră” al funcțiilor, dar cu partitura profesională ratată. Când vine vorba însă de note – nu muzicale, ci de examen – partitura se transformă într-un fals jenant: 3,80.
Ne spune tot Sindicatul Europol: nu vorbim doar de un concurs pierdut, ci de radiografia unei prăbușiri profesionale. A unui ofițer cocoțat pe cea mai importantă funcție, dar complet dezbrăcat de cunoștințe solide atunci când trebuie să dea socoteală în mod real.
Cine își asumă „șeful de 3,80”?
Întrebarea pe care o lansează Europol este simplă și devastatoare:
Cine își asumă faptul că, la vârful IPJ Cluj, a fost menținut un ofițer care, în momentul adevărului, a dovedit că nu are cunoștințele teoretice și competențele profesionale necesare?
Cine își pune semnătura, politic și instituțional, pe „performanța” ca un astfel de personaj să conducă, din vârful piramidei, activitatea a sute de polițiști?
Și, mai dureros, ce încredere să mai aibă polițiștii din subordine într-un șef care nu trece nici măcar examenul de bază, dar care le dă ordine, îi evaluează și îi sancționează?
Nota 3,80: nu e un simplu eșec, e diagnostic de sistem
Sindicatul Europol punctează limpede: nota de 3,80 NU trebuie interpretată doar în raport cu funcția de inspector-șef pentru care a candidat Moșuțan. Ea reprezintă dovada incompetenței profesionale.
Un om care ani de zile a fost ținut în brațe în vârful IPJ Cluj, fără concurs, ajunge în fața comisiei oficiale și se face de râs. Asta nu este doar problema lui personală. Este actul de acuzare împotriva mecanismului de împuterniciri politice și aranjamente de culise care au înlocuit concursurile reale și selecția pe merit.
Când sistemul îți ridică în vârf un om de 3,80, nu omul e singurul vinovat. E vinovat întregul lanț care l-a împins acolo.
Violență domestică vs. violență familială: întrebare simplă, tăcere grea
Punctul culminant al rușinii profesionale vine în post-scriptumul dezvăluit de Sindicatul Europol: la ultima întrebare adresată de comisie, comisarul-șef Moșuțan nu a fost în stare să explice diferența dintre violența domestică și violența familială.
Nu vorbim despre o subtilitate academică, ci despre noțiuni fundamentale într-un domeniu în care, sub „împuternicirea/desemnarea” lui, au murit femei victime ale ambelor forme de violență.
Aici, ridicolul devine tragic: în timp ce femei își pierd viața, șeful poliției nu este capabil să explice nici măcar termenii formali ai fenomenului pe care, teoretic, trebuie să-l combată și să-l gestioneze.
Concluzie: România în variantă IPJ Cluj – „3,80 la examen, 10 la aranjamente”
Cazul comisarului-șef Moșuțan Radu, așa cum este prezentat de Sindicatul Europol, este mai mult decât o rușine personală. Este un tablou complet al modului în care funcționează sistemul:
- funcții de vârf ocupate fără concurs, prin împuterniciri repetate,
- prelungiri peste termenul legal, cu binecuvântarea factorului politic,
- prăbușire la primul contact serios cu un examen real,
- și incapacitate de a răspunde la întrebări elementare din domenii în care au murit oameni.
În loc să avem șefi de poliție cu coloană vertebrală profesională, avem „produse de laborator politic”, gonflate în funcții și dezumflate la primul test scris.
Întrebarea rămâne, usturătoare și perfect legitimă:
Nu ce funcție mai poate ocupa Moșuțan Radu după 3,80.
Ci cât timp o să mai suporte sistemul – și societatea – astfel de „șefi” cu CV umflat și cunoștințe sub nivelul de trecere. (Cerasela N.).
-
Exclusivacum 2 zile„IPJ Prahova – Grădinița de cadre” – Episodul 59 – Flagrant de carton, anticorupție de mucava și lăutari cu epoleți la comanda Sistemului
-
Exclusivacum 4 zile„IPJ Prahova – Grădinița de cadre care-și mănâncă propriile grade” – Episodul 58: Cum a dispărut, peste noapte, „subcomisarul-șef” din Băicoi
-
Exclusivacum 22 de oreOrganigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti, varianta „Salam la păcănele” – cum se salvează protejații lui Nae și se execută fraierii care muncesc
-
Exclusivacum 2 zileMAREA TĂCERE DE LA TCE PLOIEȘTI. „Organigrama cu chiloți”, sindicatele de buzunar și frica la normă
-
Exclusivacum 5 zileCum se prăjește dreptatea între DNA Ploiești, executorii „de casă” și culoarele serviciilor – De la microferma procurorului Lefter la justiția cu epoleți în dosarul Ivanof
-
Exclusivacum 4 zileBâlbâiala de stat cu ștampilă «Strict Secret». Cum a jucat România telefonul fără fir pe securitatea națională
-
Exclusivacum 23 de ore„Grădinița de Cadre” de la IPJ Prahova: defilează cu stopul ars, dar dau lecții de lege la fraieri
-
Featuredacum 4 zileCând sindicatul tace și muncește: de ce au apărut ‘misterios’ cursurile de cercetare disciplinară în MAI



