Actualitate
DEZVALUIRILE MARCA INCISIV DE PRAHOVA SUNT DIN NOU CONFIRMATE/Procurorul „Portocală”, MAESTRUL PREJUDICIILOR FABRICATE

Fostul procuror al DNA, Mircea Negulescu, va rămâne în istorie Justiţiei pentru modul incredibil în care şi-a permis să afecteze vieţile unor oameni printr-o simplă fractură de pix.
Conform luju.ro, Negulescu, cunoscut şi ca „procurorul Portocală” au fabricat prejudiciile în trei mari dosare: Lukoil, Chiliman şi Cosma. Primul dintre acestea a fost restituit de instanţă pentru „nedescrierea modului de calcul al prejudiciului”. Cel mai ghinionist a fost Andrei Chiliman, fostul primar al Sectorului 1, căruia i s-au adăugat patru zerouri în prejudiciul calculat în dosarul său. Astfel, cifra imputată acestuia a ajuns la incredibila sumă de 670 milioane euro.
„La Mircea Cosma invenţia se vede din avion, Curtea de Conturi şi experţii au stabilit „0” prejudiciu.
Fostul procuror DNA Ploieşti, Mircea Negulescu (foto) vestit pentru instrumentarea dosarelor penale ale unor personalităţi de prim rang (Victor Ponta, Vasile Blaga, Sebastian Ghiţă, Andrei Chiliman, Mircea Cosma şi alţii) a jonglat cu prejudiciile în dosarele pe care le-a instrumentat într-o manieră greu de înţeles. Nu singur, ci împreună cu specialiştii din parchet, sau alţi procurori care i-au preluat dosarele capacităţii în stabilirea arbitrară a prejudiciilor fără de care infracţiunilor le-ar fi lipsit unul din elementele esenţiale pentru a putea exista.
Lumeajustitiei.ro va prezintă trei cazuri etalon din activitatea vestitului Mircea Negulescu (apreciat în mod deosebit de Laura Kovesi, care a intervenit pentru apărarea reputaţiei lui la CSM), care a fost izgonit anul acesta din DNA la presiunea opiniei publice (că altfel nu l-ar fi dat nimeni afară), şi care în prezent face obiectul mai multor acţiuni disciplinare şi plângeri penale. Mircea Negulescu stă azi la fereală, ca procuror la Parchetul Câmpina, sperând că lumea îl va uita. Faptele sale de bravadă sunt însă de neuitat. Mai ales felul în care în dosarele sale de răsunet a folosit arma prejudiciului pentru a-şi justifica inculpările.
Iată trei cazuri etalon din activitatea procurorului Mircea Negulescu, de la PCA Ploieşti şi DNA Ploieşti, care demonstrează că modul de calcul al prejudiciilor la nivelul parchetelor este unul mai mult decât îndoielnic şi că, în lipsa unei răspunderi profesionale, prejudiciul poate fi întins oricât de către procurori, că nu mai contează. Totul e să iasă bine la palmares indiferent dacă distrugi destine şi activităţi comerciale. Nu întâmplător se caracteriza singur Mircea Negulescu în confesiunile către apropiaţii săi: „Am ajuns un vânător de oameni!”… „Sunt periculos!”
Cazul Lukoil – prejudiciu neargumentat de 1,8 miliarde euro. Un caz care a zguduit România şi în special comunitatea petrolieră din judeţul Prahova a fost cel al Petrotel – Lukoil, în care directorii companiei au fost trimişi în judecată de procurorul Mircea Negulescu de la PCA Ploieşti sub acuzaţia că au produs statului un prejudiciu fabulos, de aproximativ 1,8 miliarde de euro.
(…) Astfel, în ianuarie 2016, Tribunalul Prahova a dispus restituirea cauzei la parchet cu următoarea morivatie:
Parchetul nu a remediat în termen legal neregularităţile constatate şi nici nu a comunicat judecătorului de camera preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată sau solicită restituirea cauzei, ultima zi a termenului (…) fiind 22.12.2015 (…) judecătorul de camera preliminară constată că ne regăsim în mod evident în situaţia prevăzută de art. 346 alin. 3 lit. c teza a II-a, faţă de împrejurarea că procurorul nu a răspuns în termenul legal de 5 zile, neprecizând nici dacă îşi menţine dispoziţia de trimitere în judecată, impunându-se astfel restituirea cauzei la parchet (…)
Ipoteza prezentată la litera ‘c’ are în vedere situaţia în care procurorul nu răspunde în termenul de 5 zile (pasivitate) – nu remediază neregularităţile constatate şi nici nu comunică dacă înţelege să menţină dispoziţia de trimitere în judecată sau solicită restituirea cauzei (…) Necomunicându-se judecătorului de camera preliminară faptul că acuzarea înţelege să menţină dispoziţia de trimitere în judecată, se impune automat restituirea cauzei la parchet, această fiind ipoteza prezentei cauze”, se arată în documentul citat (…) În cazul inculpatei persoană juridică Lukoil Europe Holdings BV Olanda, neindicarea unei anumite persoane fizice care să fi acţionat în numele sau; neindicarea societăţilor comerciale favorizate de acţiunile inculpaţilor şi a interesului direct sau indirect al celor doi autori (Bogdanov Andrey şi Rata Andrei) în cadrul societăţilor favorizate”, se arată în decizia postată la acel moment pe portalul instanţelor (…)
Neregularitatea vizează neconcordanţe în prezentarea actelor materiale ale infracţiunilor, în sensul că actele materiale prezentate au fost dublate sau chiar triplate, dar şi nelămurirea laturii civile prin nedescrierea modului de calcul al prejudiciului pentru fiecare inculpat şi pentru fiecare an în parte şi nelămurirea categoriilor de persoane vătămate în cauză.”
Cazul Andrei Chiliman — prejudiciu demenţial, umflat cu patru „0”-ouri
Un alt dosar instrumentat de procurorul Mircea Negulescu, care în vara lui 2015 a fost promovat de la PCA Ploieşti, la DNA Ploieşti (individul a pasat continuu dosare de la parchetul curţii de apel, la DNA Ploieşti) a fost cel privind pe fostul primar al Sectorului 1 Andrei Chiliman, pe Vlad Moisescu (fiul fostului preşedinte al ICCJ) şi alţii, care au fost acuzaţi de producerea unor pretinse prejudicii rezultate din atribuirea de-a lungul anilor unor contracte locale. Culmea, DNA Ploieşti a pus sechestru pe averea acuzaţilor până la concurenţa sumei de 670 milioane euro, pe care anchetatorii au calculat-o că prejudiciu pornind de la un contract de împrumut între soacra şi soţia lui Vlad Moisescu, care cică ar fi ascuns banii „furaţi”. Era evident că acuzaţii nu puteau să aibă o asemenea sumă, nici nu aveau cum să-i deţină fizic întrucât ar însemna să fi umplut un camion de bancnote pentru transportul lor, însă presa a fost intoxicată cu această informaţie fantasmagorică”, arată jurnaliştii site-ului luju.ro. (evz.ro).
Actualitate
Creșterea pieței de împrumuturi online în România

Într-o perioadă în care viteza dictează ritmul vieții, românii caută tot mai des soluții financiare rapide, sigure și ușor de accesat. Digitalizarea a schimbat profund felul în care oamenii interacționează cu instituțiile financiare, iar împrumuturile online au devenit o alternativă viabilă la metodele tradiționale oferite de bănci. Statisticile recente arată că în 2024 peste 45% dintre cererile de creditare din România au fost procesate online, o creștere semnificativă față de anii precedenți. Această tendință este alimentată de dezvoltarea sectorului IFN (Instituții Financiare Non-Bancare) și de apariția platformelor digitale care facilitează compararea ofertelor și trimiterea aplicațiilor fără birocrație.
Instituțiile Financiare Non-Bancare oferă flexibilitate și transparență. Acestea nu cer garanții mari și pun accent pe viteză: aprobarea se face uneori în mai puțin de 30 de minute. Pentru românii care au nevoie de o sumă mică pentru cheltuieli urgente, un împrumut online poate fi o soluție ideală.
Un exemplu concret este platforma BaniGo, care permite utilizatorilor să compare împrumuturi rapide online prin BaniGo și să aleagă oferta cea mai avantajoasă dintre mai multe IFN-uri licențiate. Platforma reunește date despre dobânzi, comisioane și termene de rambursare, oferind o imagine completă și obiectivă asupra pieței.
Spre deosebire de site-urile individuale ale IFN-urilor, BaniGo funcționează ca un marketplace financiar, unde transparența este esențială. Utilizatorii pot filtra ofertele după valoarea împrumutului, durata creditului și tipul de produs financiar, economisind timp și evitând ofertele care nu corespund nevoilor lor.Creșterea popularității împrumuturilor rapide online are și o dimensiune socială: oamenii care nu se calificau pentru un credit bancar pot acum accesa fonduri prin IFN-uri. Tinerii freelanceri, micii antreprenori sau persoanele cu venituri variabile sunt segmentele care profită cel mai mult de această schimbare. Potrivit unor analize efectuate de Banca Națională a României, piața IFN-urilor a crescut cu peste 18% în ultimii trei ani. Acest lucru reflectă nu doar cererea tot mai mare, ci și încrederea consumatorilor în platformele digitale, consolidate prin politici clare de confidențialitate și transparență.
Desigur, accesul facil la credite aduce și provocări. Experții financiari avertizează că lipsa educației financiare poate duce la decizii impulsive și la supraîndatorare. De aceea, este important ca fiecare solicitant să citească cu atenție termenii contractuali și să înțeleagă costul total al creditului, inclusiv DAE (Dobânda Anuală Efectivă). Pentru a evita riscurile, specialiștii recomandă alegerea IFN-urilor care sunt autorizate de BNR și care afișează toate condițiile pe site. Un alt sfat util este verificarea reputației companiei online și consultarea recenziilor altor clienți. Transparența este un indicator puternic al seriozității unei instituții financiare. Un avantaj major al platformelor precum BaniGo este faptul că oferă informații agregate, reducând riscul de a alege o ofertă incorectă. Prin intermediul unei singure aplicații, utilizatorii pot vizualiza zeci de produse și pot selecta soluția potrivită în funcție de venit, sumă dorită și perioada de rambursare.
De asemenea, legislația IFN-urilor din România a fost actualizată pentru a asigura protecția consumatorilor. Instituțiile trebuie să comunice clar toate comisioanele și să aplice dobânzi în limitele stabilite de lege. Acest cadru legal întărește încrederea clienților și limitează practicile abuzive din trecut.
Tehnologia joacă un rol tot mai important în procesul de creditare. Sistemele de scoring bazate pe inteligență artificială permit o analiză rapidă și mai precisă a profilului solicitantului. Astfel, timpul de aprobare s-a redus de la câteva zile la câteva minute, fără a compromite securitatea datelor.
Un alt aspect important este confidențialitatea. Platformele moderne folosesc conexiuni criptate și respectă reglementările GDPR pentru protecția datelor personale. Asta înseamnă că informațiile utilizatorilor sunt tratate cu aceeași grijă ca în cazul instituțiilor bancare tradiționale.
Impactul economic al digitalizării creditelor rapide este semnificativ. Potrivit unui raport publicat de Asociația Română a IFN-urilor, peste 1,2 milioane de români au accesat cel puțin un credit online în ultimii doi ani. Aceasta a generat o infuzie de lichidități în economie de peste 4 miliarde de lei, stimulând consumul și sprijinind micile afaceri.
Economiștii consideră că împrumuturile rapide contribuie la menținerea echilibrului macroeconomic, mai ales în perioade de incertitudine. Prin furnizarea de finanțări rapide, IFN-urile ajută la menținerea activității economice și la evitarea blocajelor în lanțurile de plată.
Într-un interviu recent, expertul financiar Andrei Mureșan a declarat: „Digitalizarea creditării nu înseamnă doar viteză, ci și responsabilitate. Platformele moderne pot analiza mai bine comportamentul financiar și pot oferi recomandări personalizate, contribuind la o economie mai stabilă.”
Totuși, Mureșan subliniază că educația financiară rămâne cheia. „Nicio platformă nu poate înlocui discernământul uman. O decizie de credit trebuie luată informat, ținând cont de veniturile reale și de planurile de rambursare.” Pe termen lung, specialiștii anticipează o convergență între băncile tradiționale și IFN-uri. Este posibil ca în următorii ani să apară produse hibride – credite rapide cu dobânzi mai mici, dar procesate integral online. Această evoluție ar putea transforma radical peisajul financiar românesc.
În plus, competiția între IFN-uri determină scăderea costurilor pentru consumatori. Fiecare instituție încearcă să atragă clienți prin oferte mai flexibile, termene de rambursare personalizate și interfețe tot mai intuitive. Rezultatul este o piață mai dinamică, mai transparentă și mai adaptată nevoilor reale ale oamenilor.
Pentru cei care iau în considerare un împrumut online, iată câteva recomandări practice: 1. Analizează venitul lunar și stabilește un buget realist pentru rambursare. 2. Compară ofertele de la mai multe IFN-uri. 3. Verifică DAE și eventualele costuri ascunse. 4. Citește recenziile și asigură-te că platforma folosită este securizată. În concluzie, piața de împrumuturi rapide online din România este într-o expansiune accelerată. Prin combinarea tehnologiei cu responsabilitatea financiară, consumatorii pot beneficia de soluții moderne, rapide și sigure. Platforme precum BaniGo contribuie la democratizarea accesului la finanțare și la creșterea nivelului de educație financiară. Viitorul aparține celor care știu să folosească inteligent aceste instrumente.
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
-
Exclusivacum 3 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum o zi
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 3 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 12 ore
Penitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi
-
Exclusivacum 4 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!