Actualitate
Cele mai multe călătorii externe în timpul pandemiei au fost în Grecia şi Turcia
Cele mai multe vacanţe în străinătate ale românilor în 2020 au fost în Grecia şi Turcia şi doar 8% dintre călătorii au avut ca destinaţii zone mai îndepărtate precum Bali, Zanzibar, Maldive sau Mexic, se arată într-un studiu. „Românii au descoperit în ţara lor, în anul pandemic 2020, zone de vacanţă despre care nici nu ştiau că există. Au vizitat Ciungetu Malaia din judeţul Vâlcea, Colibiţa din judeţul Bistriţa Năsăud, plaja Cochilia din Tuzla ori barajul de la Stânca Costeşti, dar şi Grecia, Turcia – principalele destinaţii externe ale anului trecut”, se arată în studiul care analizează percepţia românilor faţă de călătorii în anul pandemic 2020, realizat de agenţia organizatoare Hello Holidays în luna ianuarie.
La studiu au participat 1.840 de persoane, cu vârste cuprinse între 18 şi 82 de ani, majoritatea femei (77%). Dintre acestea, doar 45 au declarat că nu au avut nicio vacanţă anul trecut.
Conform datelor prezentate în studiu, 43% dintre repondenţi au fost în vacanţă în România, restul de 57%, în străinătate. 68% au călătorit cu familia, un sfert, cu prietenii. Pentru 80% dintre turiştii care şi-au petrecut concediul în România şi 43% dintre cei care au călătorit în străinătate, vacanţa din 2020 a costat sub 500 de euro/persoană.
„Dorinţa de relaxare după starea de urgenţă, dorinţa de normalitate într-un an pandemic au fost la cote ridicate în 2020. În timp ce unii au redescoperit România, şi ne aducem aminte de avalanşa de postări în social media cu peisaje neştiute de la noi, când s-au deschis graniţele, cei mai mulţi au plecat în vacanţă în Grecia. În august au început călătoriile în Turcia şi până la finalul anului au avut la dispoziţie cele mai multe variante de vacanţe acolo, de la sejur la mare la circuite ori city-break-uri”, a declarat Cosmin Vasile, manager Rezervări Circuite la Hello Holidays.
Dintre turiştii care au ales România, cei mai mulţi au mers la munte (30%) şi la mare (29,3%), dar şi în oraşe (14%), zonele balneo (9%), Delta Dunării (9%), Maramureş (4,7%) şi Bucovina (1,6%).
„În anul pandemiei, au fost în vacanţă la Ciungetu Malaia din judeţul Vâlcea, Colibiţa din judeţul Bistriţa Năsăud, Trei Ape şi Văliug din judeţul Caraş Severin, Lepşa judeţul Vrancea, Gura Teghii din judeţul Buzău, plaja Cochilia din Tuzla, barajul de la Stânca Costeşti, Lacul Scropoasa din Munţii Bucegi. Sau la Cazanele Dunării, care au atras 2% din numărul turiştilor de România anul trecut, evidenţiază studiul, o zonă inclusă şi în programele noastre pentru vacanţe interne de mai mult timp”, arată Cosmin Vasile.
În ceea ce priveşte bugetul de vacanţă, 80% dintre repondenţi au cheltuit cel mult 500 de euro, au călătorit cu maşina personală (88%) şi au locuit, jumătate dintre ei, în vile, cabane, pensiuni ori apartamente închiriate. O treime s-au cazat în hoteluri de trei stele.
Top cinci destinaţii externe în 2020 e ocupat de Grecia, Turcia, Bulgaria, Egipt şi Spania, cu peste 71% din totalul călătoriilor. 1.021 de turişti au avut 1.210 vacanţe în străinătate, pentru care au călătorit cu avionul (45%), maşina personală (33%) şi autocarul (22%). Hotelurile de patru (31%) şi trei stele (24%) au fost majoritare în alegerea lor, pentru hoteluri de cinci stele optând 16% dintre ei, restul, pentru apartamente/studiouri şi vile. Pentru cei mai mulţi dintre ei, 43%, vacanţa a costat sub 500 de euro de persoană, o treime a plătit până în 1.000 de euro şi numai 3% peste 2.000 de euro/persoană, în destinaţii exotice ori circuite prin mai multe ţări.
În ceea ce priveşte intenţia de a călători în 2021, 1.757 dintre participanţii la sondaj au declarat că vor să aibă cel puţin o vacanţă, iar 38 nu s-au hotărât unde vor merge în vacanţă.
Destinaţiile externe vizate pentru 2021 sunt Grecia (35%), Turcia (34%), dar şi Spania (4,3%), Italia (3,1%), Bulgaria (3%), Dubai (2,7%), Maldive (2,2%), Portugalia (2%), Egipt (1,4%), Franţa (1,2%), la care se adaugă, într-un procent mai mic, Zanzibar, Bali, Croaţia, Cipru, Mexic, Malta, Statele Unite, Thailanda, Rusia, Austria.
În România, pentru care au fost declarate 160 de călătorii, cele mai multe opţiuni sunt pentru litoral (50%), munte (13%), staţiunile balneo (13%), Delta Dunării (7%). Restul spun că vor să aibă o vacanţă oriunde, în România.
„Grecia, Turcia, dar şi Dubai, Egipt, România sunt, de altfel, şi cele mai rezervate destinaţii din portofoliul Hello Holidays, în 2021, fie pentru sejur, fie pentru circuit. Cele mai multe rezervări au fost făcute în Early Booking şi în campaniile pe care le realizăm periodic. Campania din luna februarie pune accent pe termene de plată mai accesibile: avans de 10%, o tranşă de până la 20% pînă la sfârşitul lunii martie şi restul cu o lună înainte de plecare. Cel mai important este că returnăm integral avansul dacă autorităţile impun restricţii de călătorie care îngreunează sau fac imposibilă executarea pachetului de servicii de călătorie, mai precis, dacă ţara de destinaţie se află pe lista galbenă la momentul plecării, dacă sunt impuse măsuri de carantinare la sosirea în ţara de destinaţie, dacă oraşul de domiciliu al turistului se află în carantină la data plecării”, a declarat Denisa Oprea, director de marketing Hello Holidays.
Agenţia Hello Holidays, înfiinţată în urmă cu 14 ani, este organizator de circuite în România şi alte 36 de ţări din Europa şi Asia, dar şi de sejururi în Grecia, Turcia, realizate cu autocarele ori cu avionul. Compania a realizat în 2020 un volum de vânzări de peste 3,5 milioane de euro
Actualitate
Securitatea spațială americană se diversifică: Start-up-urile Impulse Space și Relativity Federal intră în cursa lansărilor militare
Comanda Sistemelor Spațiale a SUA face un pas strategic pentru reducerea dependenței de giganții industriei, deschizând porțile pentru noi jucători tehnologici. Misiunea este clară: asigurarea unui acces flexibil și rapid pe orbită pentru încărcături militare mai puțin critice, dar esențiale pentru infrastructura de date.
O nouă eră pentru programul Lane 1: Șapte furnizori luptă pentru contracte de miliarde
Forțele Spațiale ale Statelor Unite au aprobat includerea companiilor Impulse Space și Relativity Federal în grupul furnizorilor calificați pentru lansări în cadrul programului National Security Space Launch (NSSL) Faza 3, Lane 1. Cele două entități din California se alătură astfel unui grup select care include nume precum SpaceX, Blue Origin și United Launch Alliance (ULA).
Lane 1 este conceput special pentru misiuni care vizează orbite mai ușor accesibile și încărcături cu masă redusă, cum ar fi sateliții de transport de date și cei de urmărire a rachetelor. Prin această extindere, armata americană urmărește să stimuleze competiția într-un sector evaluat la 5,6 miliarde de dolari până în anul 2030, oferind fiecărui nou intrat o primă tranșă de 5 milioane de dolari pentru evaluarea capacităților tehnice.
Riscul monopolului SpaceX și nevoia de alternative strategice
Momentul ales pentru această extindere nu este întâmplător. Piața lansărilor din SUA trece printr-o perioadă de incertitudine după ce SpaceX a anunțat limitarea comenzilor pentru zborurile comerciale partajate ale rachetei Falcon 9, începând cu anul 2028. Într-un context în care Falcon 9 a susținut aproximativ 85% din totalul lansărilor americane în 2025, Pentagonul privește cu prudență această dependență excesivă.
Analiștii militari sugerează că această mișcare reflectă dorința autorităților de a mitiga riscurile, în special în condițiile în care SpaceX pare să își mute atenția către Starship și centrele de date AI. Diversificarea furnizorilor în Lane 1 reprezintă o poliță de asigurare pentru securitatea națională, garantând că accesul la spațiu nu va fi blocat de schimbările de strategie ale unui singur operator.
Inovația tehnologică: De la rachete reutilizabile la vehicule de transfer orbital
Deși nici Impulse Space, nici Relativity Federal nu au efectuat încă lansări orbitale, tehnologiile propuse promit să revoluționeze logistica spațială. Relativity mizează pe Terran R, o rachetă complet reutilizabilă, a cărei primă lansare este programată spre finalul acestui an.
Pe de altă parte, Impulse Space aduce o premieră în programul NSSL: este pentru prima dată când un furnizor de trepte superioare de rachetă este ales ca antreprenor principal. Vehiculul lor, Helios, este un „kick-stage” conceput să se atașeze oricărei rachete de transport mediu, oferind un impuls suplimentar pentru a plasa încărcături grele pe orbite înalte într-un mod mult mai eficient din punct de vedere al costurilor. Prima misiune Helios este planificată pentru finalul anului 2026, marcând o schimbare de paradigmă în flexibilitatea operațională a misiunilor spațiale militare.
Actualitate
Ofensivă aeriană la summitul NATO: miliarde de dolari pentru avioane de spionaj și transport strategic
NATO a deschis summitul anual de la Ankara cu o serie de anunțuri majore care vizează reconfigurarea forței sale aeriene. Sub presiunea solicitărilor de a crește investițiile în apărare, aliații au prezentat un plan ambițios ce include achiziții de aeronave de ultimă generație, menite să consolideze capacitățile de supraveghere și transport pe termen lung. Secretarul general Mark Rutte a descris aceste proiecte drept o investiție de „miliarde de dolari” care va asigura securitatea alianței în fața noilor amenințări.
Alegerea europeană: GlobalEye câștigă teren în fața tehnologiei americane
Într-o mișcare cu puternice implicații geopolitice, alianța a optat pentru aeronava suedeză GlobalEye, produsă de Saab, pentru a înlocui vechea flotă de supraveghere E-3. Decizia marchează o schimbare de direcție, după ce anterior fusese luat în calcul modelul american Wedgetail produs de Boeing. Cele 10 aparate GlobalEye vor permite monitorizarea unor arii vaste — terestre, maritime și aeriene — oferind o capacitate de detecție superioară. Negocierile dintre agenția de profil a NATO și constructorul suedez urmează să demareze imediat pentru finalizarea contractului.
Transportul strategic și conceptul de utilizare partajată pentru Airbus A400M
Pentru a rezolva deficiențele cronice în ceea ce privește transportul trupelor și al echipamentelor grele, mai multe state membre, printre care Belgia, Franța, Turcia și Regatul Unit, s-au raliat unui nou proiect pentru flota Airbus A400M. Modelul de operare va fi unul de tip „pooling and sharing”, similar cu cel folosit deja pentru avioanele cisternă A330. Acest sistem permite țărilor participante să împartă costurile și să utilizeze în comun aeronavele, optimizând resursele financiare ale aliaților europeni.
Tehnologia de peste ocean: dronele Triton vor patrula de la Mediterană la Polul Nord
Deși industria europeană a obținut succese importante, legătura transatlantică rămâne solidă prin achiziția a cinci drone MQ-4C Triton, produse de gigantul american Northrop Grumman. Destinate Danemarcei, Finlandei, Germaniei și Norvegiei, aceste aparate autonome vor fi integrate în forța de recunoaștere a alianței. Dronele Triton sunt proiectate pentru a oferi o flexibilitate operațională fără precedent, fiind esențiale pentru protejarea intereselor maritime într-un arc geografic ce se întinde din sudul Europei până în regiunile arctice.
Actualitate
Paradoxul Ankarei: Turcia și NATO, între pragmatism strategic și tensiuni nerezolvate
În pragul summitului NATO de la Ankara, relația dintre Turcia și aliații săi transatlantici traversează o perioadă de redefinire profundă. Deși conflictele recente și noile priorități de securitate au sudat legăturile dintre Ankara și blocul nord-atlantic, în special în sectorul industriei de apărare, punctele de presiune rămân active sub suprafața unei cooperări aparent consolidate. Experții subliniază că poziția Turciei în cadrul Alianței este astăzi mai solidă decât în ultimii ani, Ankara fiind văzută ca un pion central în securizarea Flancului Sudic, gestionarea Mării Negre și controlul crizelor din vecinătatea extinsă.
Ambiții regionale versus excluderea europeană
În ciuda importanței sale strategice, Ankara simte că Europa nu depune suficiente eforturi pentru a o integra în noile arhitecturi de apărare ale continentului. Oficialii turci critică dur ceea ce ei numesc o „abordare lipsită de viziune” din partea liderilor europeni, argumentând că excluderea capacităților industriale masive ale Turciei din inițiativele de apărare ale UE este o eroare strategică. Pe de altă parte, dorința Turciei de a rămâne o putere regională autonomă creează fricțiuni: Ankara refuză să își subordoneze prioritățile geopolitice agendei Washingtonului sau Bruxelles-ului, mai ales atunci când acestea intră în conflict cu interesele sale în Mediterana de Est sau în Orientul Mijlociu.
Puterea militară: De la dronele TB3 la dominația în Marea Neagră
Contribuția Turciei la misiunile NATO rămâne, însă, incontestabilă. De la sprijinul defensiv aerian primit în timpul tensiunilor cu Iranul, până la participarea masivă la exercițiul „Steadfast Defender” cu peste 2.000 de trupe și portavionul TCG Anadolu, Ankara demonstrează o forță militară de elită. Un moment istoric a fost marcat de prima utilizare operațională a dronelor înarmate de tip TB3 de pe o navă de luptă, o inovație pur turcească. Mai mult, rolul Ankarei în conflictul din Ucraina — prin blocarea navelor rusești în Marea Neagră și furnizarea de drone Bayraktar — a devenit un pilon esențial în strategia de descurajare a agresiunii ruse.
F-35 și KAAN: Nodul gordian al relațiilor cu SUA
Cea mai sensibilă problemă rămâne însă relația cu Statele Unite, marcată de excluderea Turciei din programul F-35 în 2019, după achiziția sistemelor rusești S-400. Deși există semnale privind o posibilă deblocare a livrărilor de motoare General Electric F110 pentru viitorul avion de luptă autohton, KAAN, situația avionului F-35 rămâne blocată politic. Pentru Ankara, prioritatea s-a mutat acum pe dezvoltarea propriilor tehnologii de generația a cincea, încercând să transforme o sancțiune într-un motor pentru independența industrială. Summitul de la Ankara va fi testul suprem: dacă aliații vor integra Turcia în planificarea pe termen lung, influența acesteia va deveni de neclintit; dacă nu, pragmatismul tranzacțional va continua să definească acest parteneriat complicat.
-
Exclusivacum 4 zileInspectoratul de Protecție al Jmecherului, sezonul XIX: bețivi la volan, fini de „nași”, pozari cu vile și gândacul‑șef care încasează „merit” la A3 – Grădinița de cadre – IPJ Prahova (XIX)
-
Exclusivacum 4 zileHipodromul de Ploiești: „Tips & Tricks” despre cum să fugi mai repede de antidoping
-
Exclusivacum 3 zileGrădinița de cadre – IPJ Prahova (XX): când „instructorul de etică” are 0,25 la etilotest
-
Exclusivacum o ziPolițistul cu o bere-n plus și un neuron în minus – Cazul Lăpădatu Lucian, spaima mall-ului și a gangului de la Poliția Ploiești – Grădinița de cadre – IPJ Prahova (XXI)
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova si maneliadă la lege: cum dictează clanurile codul penal în centrul Ploieștiului
-
Exclusivacum 2 zileO nouă eră în penitenciare: când directorul „educă” cu palmele și psihologul face terapie de mușamalizare
-
Exclusivacum 4 zile87 de milioane pe an ca să nu plouă: anti-grindină în Vest interzis, la noi prelungit
-
Exclusivacum 4 zilePoliția pe TikTok, birocrata pe fotoliu: cum se face praf pregătirea fizică a oamenilor legii



