Connect with us

Administratie

𝐉𝐮𝐬𝐭𝐢𝐭𝐢𝐚 𝐚 𝐜𝐮𝐢 𝐞𝐬𝐭𝐞…?/Probabil că Justiția este a nimănui acum pentru simplul fapt că mulți dintre noi, ca beneficiari de drept, am uitat să o revendicăm…

Publicat

pe

(𝐷𝑖𝑠𝑐𝑙𝑎𝑖𝑚𝑒𝑟: 𝑒 𝑢𝑛 𝑡𝑒𝑥𝑡 𝑙𝑢𝑛𝑔, 𝑑𝑎𝑟 𝑙𝑎 𝑓𝑖𝑛𝑎𝑙 𝑣𝑎 𝑜𝑓𝑒𝑟 𝑠̦𝑖 𝑟𝑎̆𝑠𝑝𝑢𝑛𝑠𝑢𝑙 𝑙𝑎 𝑖̂𝑛𝑡𝑟𝑒𝑏𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑑𝑖𝑛 𝑡𝑖𝑡𝑙𝑢)
𝐉𝐮𝐬𝐭𝐢𝐭𝐢𝐚 𝐚 𝐜𝐮𝐢 𝐞𝐬𝐭𝐞…?
Am citit cartea intitulată „900 de zile de asediu neîntrerupt asupra magistraturii române. Ghid de supraviețuire”, apărută ca urmare a colaborării dintre Asociația „Forumul Judecătorilor din România” și Fundația Konrad-Adenauer-Stiftung (nu cunosc rolul fundației în această colaborare, posibil să fi finanțat apariția cărții în limbile română și engleză la o editură prestigioasă).
Plecând de la titlu, interesant e că, la o căutare din întâmplare pe Google după cuvintele „900 de zile asediu”, nu am putut să nu remarc numeroase link-uri referitoare la cele 900 de zile de asediu ale Leningradului din 1941.
Dacă ne uităm mai departe la autori, observăm că, printre judecători și procurori cunoscuți pentru activism și/sau probleme diverse, mai regăsim un fost ministru al justiției, pe dna Ralucă Prună, rămasă cunoscută mai degrabă pentru afirmația sa că „drepturile omului sunt un lux”, sau pe dl Dan Tapalagă, jurnalist, a cărui intervenție prefațează ceea ce poate regăsi cititorul în cuprinsul cărții.
În fapt, această carte este un „rechizitoriu” moral, disciplinar (cel puțin) față de doamnele judecător Dana Gîrbovan, Lia Savonea, Nicoleta Țînț, Evenina Oprina sau Gabriela Baltag, dar și față de conducători de parchete, unii dintre ei încă în funcție, cum ar fi dna procuror Gabriela Scutea.
Când termini cartea ajungi să îți pui întrebarea: „Justiția a cui este…?”.
Nu poți să nu observi că s-au conturat clar două facțiuni în cadrul autorității judecătorești, care se presupune că ar trebui să asigure o justiție egală pentru toți. Fiecare dintre facțiuni își atribuie adevărul și înfăptuirea justiției în mod onest, legal, drept și afirmă despre cealaltă că reprezintă minciuna și servește intereselor unor infractori.
La fel, fiecare facțiune are adepții ei printre cetățeni. Mulți săraci și/sau cu o educație precară (care nu se măsoară în numărul diplomelor), masa de manevră perfectă. Normal, cel care îți arată dușmanul în lupta anti-corupție și îți promite că îl stârpește prin orice mijloace și cu orice cost este preferat. Cel care îți spune că poți atinge același obiectiv, dar trebuie să muncești mai mult pentru asta, adică trebuie să fii atent și la drepturile dușmanului (adică în antiteză cu „prin orice mijloace și cu orice cost” și fără mai degrabă a-i califica faptele, decât persoana), este privit cu circumspecție, de parcă ar fraterniza cu acesta.
Justiția nu se poate face decât fără „fair-play” (noțiune „autonomă”, însemnând respectarea drepturilor cetățenești) în opinia unora.
De asemenea, mai este și cu un pronunțat caracter subiectiv, mult peste limitele admise de lege, astfel încât nu e „Justiție”, ci e justiția mea, justiția ta, justiția altuia. Între cetățeni egali în fața legii, fiecare este judecat după alt standard, și nu mă refer aici la analiza unei situații concrete sau circumstanțe atenuante sau agravante ce permit o altă măsură.
Cele 3 puteri în stat au fost gândite constituțional să se controleze reciproc, astfel asigurându-se echilibrul, iar președintele țării să aibă rolul de mediator în caz de conflict politic între cele 3 puteri sau între stat și societate (motivul principal pentru care ar trebui să fie apolitic pe perioada desfășurării mandatului, așa cum prevede Constituția). În cazul unui conflict juridic de natura celui în care cel puțin două autorități publice își asumă sau își declină competența cu privire la o anumită chestiune concretă, Curtea Constituțională are la dispoziție instrumentul de soluționare a conflictelor juridice de natură constituțională.
Spre deosebire de puterea legislativă sau de cea executivă, în ceea ce privește puterea judecătorească avem de-a face cu profesioniști, nu cu oameni politici.
Încrederea în justiție tocmai de aici rezidă, din profesionalism, nu din activism politic. Pe de altă parte, este de înțeles situația în care ideologia, înțeleasă în acest context ca mod de a vedea societatea și relațiile dintre cetățeni și dintre cetățeni și stat, pe care un profesionist o îmbrățișează, îi influențează și modul în care interpretează un anumit text de lege.
Dar judecătorii, cel puțin, au la îndemână instrumente juridice cu care pot corecta derapajele celorlalte două puteri, pot invoca chiar și din oficiu anumite chestiuni de natură juridică și au și făcut-o atunci când le-a servit interesul.
De aceea nu am înțeles și nu voi putea înțelege nici activismul politic, nici protestul atâta timp cât ai încredere în justiție și ai la îndemână mijloacele specifice într-un stat de drept.
Iar dacă nu mai ai încredere în justiție tu, ca judecător, și trebuie să protestezi pe scările Palatului de Justiție, atunci ar trebui să aibă încredere cetățenii? Ei de ce nu și-ar clama drepturile mai degrabă de pe aceleași scări decât într-o sală de judecată? Nu degeaba amintesc, căci judecători din facțiunea care a protestat pe scările Palatului de Justiție au pus la zid recentul protest al avocaților desfășurat în aceeași manieră, în urma condamnării colegului avocat Robert Roșu, și au sugerat că afectează independența autorității judecătorești în ansamblul ei împreună cu comunicatele Uniunii Naționale ale Barourilor din România.
Neîncrederea în justiție este alimentată și de neîncrederea în Curtea Constituțională a României prin prisma rapoartelor MCV, rapoarte întocmite urmând îndeaproape opiniile exprimate de una dintre facțiuni, care ar vrea să le acorde și o forță juridică superioară Constituției României dacă se poate.
Nu pot să nu amintesc aici de sesizarea CJUE de către Tribunalul Bihor din oficiu, care, mai voalat, încearcă să îndepărteze caracterul obligatoriu al deciziilor sale. Speța vizează un dosar în care ar fi trebuit sau nu ca interceptările realizate de SRI în perioada anterioară anului 2016 să fie excluse, ca urmare a Deciziei CCR nr. 51/2016 și analizei legalității acestor mijloace de probă în fața judecătorului de cameră preliminară după anul 2017.
Domnii procurori Bogdan Pîrlog și Sorin Marian Lia consideră că, în acest caz, a existat o presiune asupra dnei judecător Georgeta Ciungan („Exemplificăm folosirea procedurilor disciplinare ca instrument de intimidare, presiune sau represiune prin următoarele exemple” – pag. 195) faptul că „Inspecţia Judiciară a reţinut că abaterea disciplinară constă în: formularea de observaţii – în conţinutul întrebărilor adresate Curţii de Justiţie a Uniunii Europene – cu privire la competenţa şi caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale, punând în dezbatere aceste aspecte în scopul de evitare a unei sancţiuni disciplinare, dacă ar exclude aplicarea celor trei decizii controversate ale Curţii Constituţionale în cauza dedusă judecăţii.”.
Întrebarea sună, mai pe scurt, cam așa: cerinţele impuse prin rapoartele din cadrul MCV, inclusiv în privința abținerii intervenției unei curți constituționale, o instituție politico-jurisdicţionala, de a interpreta legea şi de a stabili modul concret şi obligatoriu de aplicare a ei de către instanţele judecătoreşti, competenta exclusivă atribuită autorităţii judecătoreşti?
De data aceasta o să las cititorul să își exprime opinia cu privire la validitatea sau oportunitatea unei astfel de întrebări, precum și la modul în care este perceput respectivul judecător de societate. De asemenea, dacă cititorul apreciază că un astfel de judecător face cinste robei pe care o poartă sau a fost întemeiată inițierea cercetării disciplinare.
Problema cu această carte nu este că ea exprimă opinia juridică a unei facțiuni din justiție, ci că, astfel cum am perceput-o eu (iar percepția este prin natura ei subiectivă), ei îi lipsește în cea mai mare parte conținutul tehnic, deși cred că pretenția autorilor a fost alta. Când crezi că intri într-o analiză juridică, începe un atac la o persoană sau la o putere a statului, cu extrase din presa vremii. Nu se încadrează nici pe stilul unei culegeri de istorisiri personale, ci am perceput-o mai degrabă ca pe un manifest politic.
Aș putea să redau aici o mulțime de pasaje toxice scrise inclusiv de judecători, dacă tot am făcut o selecție a acestora, dar nu aș vrea să vă răpesc șansa de citi această carte în integralitate pentru a vă forma propria convingere.
Dintre cele mai puțin toxice regăsim pasajul dlui judecător Ciprian Coadă, care nu înțelege rolul asistării martorului de către avocat, deși a existat o practică extinsă cu privire la audierea celui vizat mai întâi sub calitatea de martor și, deși nu prezenta prin acea declarație elemente care să conducă la schimbarea calității sale, era transformat imediat ulterior în suspect. Era o tactică folosită pentru extragerea de la acuzatul de facto a unor elemente incriminatorii în lipsa avocatului care ar fi putut sesiza aceste derapaje, între timp corectate, dar mult prea târziu pentru unii.
Pregătindu-mă de încheierea „recenziei” mele, o să vă mai ofer doar un extras din capitolul scris de dl Augustin Lazăr, fostul procuror general al PICCJ (pag. 102): „Drepturile inculpaților nu vor fi niciodată mai importante decât drepturile victimelor.”. O afirmație cu care sigur mulți profani ar fi de acord, dar care, pentru un profesionist al dreptului ce ar trebui să își amintească în fiecare moment de prezumția de nevinovăție măcar prin prisma reglementărilor europene care ne-au impus aplicarea ei efectivă, sună mai degrabă ca o condamnare a însăși ideii de justiție. Mi-a sunat ca atunci când fosta președinte a ICCJ, dna judecător Cristina Tarcea a afirmat că nu va pune niciodată semnul egalității între procuror și avocat. Câteodată nu e nevoie decât de o afirmație pentru a te conecta la sistemul de gândire al unei persoane.
Drepturile tuturor sunt importante, ale inculpatului, ale victimei, ba chiar și ale condamnatului care și-a pierdut prezumția de nevinovăție odată cu hotărârea definitivă, la fel ca ale oricărui cetățean al acestei țări. Pentru că, dacă nu respecți drepturile unei categorii, de ce aș crede vreodată că vei respecta drepturile altei categorii? Mai ales când ești cel aflat în poziția de a schimba oricând statutul unei persoane din cetățean sau victimă în inculpat.
Iar acest lucru trebuie să fie înțeles nu numai de un profesionist al dreptului, ci de orice cetățean. Aceasta este adevărata educație juridică pe care ar trebui să o promoveze unii dintre semnatarii capitolelor din această carte, care își arogă această misiune de educație.
În final, ca să încerc un răspuns la întrebarea din titlu, probabil că Justiția este a nimănui acum pentru simplul fapt că mulți dintre noi, ca beneficiari de drept, am uitat să o revendicăm…

Administratie

81.160 de țigarete nedeclarate și documente false, descoperite pe aeroporturile din Otopeni și Brașov

Publicat

pe

De

Pasageri verificați după ce au ales culoarul „nimic de declarat”

Polițiștii de frontieră de la Aeroportul Internațional Henri Coandă București și Aeroportul Internațional Brașov, împreună cu lucrători vamali, au desfășurat, în perioada 24–29 august 2026, controale pentru prevenirea și combaterea faptelor ilegale.

În cadrul acțiunilor, au fost verificate 12 persoane, femei și bărbați cu vârste cuprinse între 24 și 62 de ani, care soseau sau plecau spre destinații precum Istanbul, Londra, Manchester, Antalya și Hurghada. După îndeplinirea formalităților de frontieră, pasagerii au ales culoarul destinat persoanelor care nu au nimic de declarat.

Peste 4.000 de pachete, ascunse în bagaje

Controalele amănunțite efectuate asupra bagajelor de cală și de mână au scos la iveală 81.160 de țigarete, echivalentul a 4.058 de pachete. Produsele, inscripționate cu numele unor mărci cunoscute, fuseseră ascunse și nu erau declarate autorităților.

Potrivit informațiilor transmise de Poliția de Frontieră, persoanele implicate au fost sancționate contravențional, iar întreaga cantitate de țigarete a fost reținută de autoritatea vamală.

Un pasager a încercat să iasă din țară cu acte falsificate

Un alt caz a fost înregistrat la Punctul Poliției de Frontieră Aeroport Otopeni, în seara zilei de 29 august 2026, în jurul orei 20:50. Polițiștii au oprit pentru verificări un cetățean străin, în vârstă de 32 de ani, care se pregătea să se îmbarce într-o cursă cu destinația Atena.

Bărbatul a prezentat un pașaport cu însemnele autorităților din Pakistan și un permis de ședere despre care susținea că fusese emis de autoritățile elene. Documentele au ridicat suspiciuni, astfel că polițiștii de frontieră au efectuat verificări suplimentare.

Pașaport fals, permis contrafăcut și ștampile falsificate

În urma verificărilor, autoritățile au stabilit că pașaportul era falsificat, permisul de ședere era contrafăcut, iar cele două ștampile aplicate în pașaport, care imitau însemnele autorităților elene, erau, de asemenea, false.

Ancheta a mai scos la iveală o neregulă importantă: bărbatul verificat nu era aceeași persoană cu cea din fotografia documentelor prezentate.

Dosar penal pentru fals și uz de fals

Polițiștii de frontieră au întocmit o lucrare penală pentru complicitate la fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals, fapte prevăzute de articolele 48 alineatul 1, raportat la articolul 320 alineatul 1, respectiv articolul 323 alineatul 1 din Codul penal.

Cetățeanul străin a fost preluat de o echipă operativă din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări, pentru dispunerea măsurilor legale. (Sava N.).

Citeste in continuare

Administratie

20 de infracțiuni rutiere, descoperite de polițiștii de frontieră în luna august

Publicat

pe

De

Acțiuni BLITZ pe principalele drumuri din sudul țării

Polițiștii de frontieră din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu, împreună cu structurile subordonate din județele Giurgiu, Dolj, Olt și Teleorman, au depistat, în perioada 1–30 august 2026, 20 de infracțiuni la regimul circulației pe drumurile publice.

Verificările au fost realizate în cadrul unor acțiuni BLITZ desfășurate pe principalele artere rutiere din zona de competență, printre care DN 54A Dăbuleni–Călărași, DN 55A Gighera–Nedeia, DN 56, DN 52 și DN 5. Controale au avut loc și în zona parcării Stației de taxare a podului Calafat–Vidin, precum și pe DJ 504, în zona localității Hodivoaia, și DJ 561, la Bârca.

Potrivit bilanțului transmis de Poliția de Frontieră Română, cele mai multe cazuri au vizat conducerea unor vehicule de către persoane care nu aveau dreptul legal de a conduce.

11 șoferi, depistați fără drept de a conduce

În urma controalelor, polițiștii de frontieră au constatat 11 fapte privind conducerea unui vehicul pe drumurile publice de către persoane cu permisul suspendat, anulat sau retras ori fără drept de a conduce.

Printre persoanele depistate s-au numărat atât cetățeni români, cât și cetățeni străini, aflați la volanul unor autoturisme sau ansambluri rutiere. În bazele de date, acestea figurau cu dreptul de a conduce suspendat ori anulat, cu permisul retras sau cu mențiunea că nu au dreptul să conducă autovehicule pe teritoriul României.

Documente false, prezentate la control

Alte șase dosare penale au fost întocmite pentru fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals.

În timpul verificărilor, polițiștii au identificat certificate de înmatriculare, taloane de inspecție tehnică periodică și permise de conducere despre care persoanele controlate susțineau că ar fi fost emise de autorități din Bulgaria, Italia, Olanda și Irlanda.

Documentele prezentate nu îndeplineau însă condițiile de formă și fond și nu conțineau elementele de siguranță specifice actelor autentice.

Mașini radiate și numere provizorii expirate

Trei dintre infracțiunile constatate au vizat punerea în circulație sau conducerea unor autovehicule neînmatriculate, radiate ori dotate cu plăcuțe provizorii expirate sau cu numere false de înmatriculare.

În aceste situații, polițiștii au depistat autoturisme cu numere provizorii expirate, precum și vehicule radiate de autoritățile din Germania și Cehia. Pentru cazurile identificate au fost întocmite lucrări penale, iar plăcuțele de înmatriculare și certificatele de înmatriculare au fost reținute.

Cercetările continuă sub coordonarea procurorilor

În toate cele 20 de cazuri au fost deschise lucrări penale. Cercetările sunt continuate de polițiștii de frontieră, sub coordonarea unităților de parchet competente, pentru stabilirea tuturor împrejurărilor în care au fost comise faptele și dispunerea măsurilor legale.

Poliția de Frontieră Română precizează că va continua acțiunile pentru prevenirea și combaterea ilegalităților în domeniul circulației rutiere, cu scopul de a crește siguranța tuturor participanților la trafic. (Paul D.).

Citeste in continuare

Administratie

Sute de șoferi depistați băuți la volan în timpul unei acțiuni naționale a Poliției Rutiere

Publicat

pe

De

Poliția Română: „Drumul nu îți oferă o a doua șansă pentru fiecare greșeală”

Polițiștii rutieri au desfășurat, în nopțile de 28 spre 29 august și de 29 spre 30 august 2026, o amplă acțiune pentru identificarea șoferilor care conduc sub influența alcoolului sau a substanțelor psihoactive.

Campania a urmărit creșterea siguranței pe drumurile publice și prevenirea accidentelor provocate de conducătorii auto aflați într-o stare incompatibilă cu șofatul.

„Drumul nu îți oferă o a doua șansă pentru fiecare greșeală! Dacă ai consumat alcool sau substanțe interzise, nu conduce! Alege să conduci în siguranță și să îi protejezi și pe ceilalți participanți la trafic”, a transmis Poliția Română.

196 de șoferi, depistați pozitiv la alcool

În urma testărilor efectuate în cadrul acțiunii, 196 de conducători auto au fost depistați cu rezultate pozitive la alcool.

Dintre aceștia, 129 prezentau valori cuprinse între 0,01 și 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat. În cazul altor 67 de șoferi, aparatele au indicat valori de peste 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat.

16 conducători auto, depistați cu substanțe psihoactive

Pe lângă șoferii identificați sub influența alcoolului, polițiștii au depistat și 16 persoane ale căror teste au indicat prezența unor substanțe psihoactive.

Poliția Română reamintește că alcoolul și drogurile afectează semnificativ atenția, timpul de reacție și capacitatea de a lua decizii, punând în pericol atât viața conducătorilor auto, cât și pe cea a celorlalți participanți la trafic. (Sava N.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv9 ore ago

Famiglia Teoroc, lovită din interior: “Ajunge!” – Directorul general al ANP confirmă mafia sindicală din penitenciare

23 de ani de sistem vs. 22 de ani de Famiglie: Burcu explodează public Când șeful Administrației Naționale a Penitenciarelor...

Exclusiv16 ore ago

„IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, episodul 54: Noaptea, ca hoții. Subcomisarul fără numere și fără rușine

SUBCOMISAR FĂRĂ RCA, DAR CU TUPEU – Episod din serialul „IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”  Când șeful de poliție...

Exclusiv16 ore ago

Vesta antiînjunghiere și logica înjunghiată

Se ia o instituție obosită, câțiva șefi care confundă managementul cu dresajul și se adaugă o vestă antiînjunghiere. Se amestecă...

Exclusiv16 ore ago

CÂȚI POLIȚIȘTI MAI TREBUIE BATJOCORIȚI CA SĂ ÎNȚELEGĂ STATUL CĂ PATRULA CU DOUĂ SUFLETE NU E SCUTUL ROMÂNIEI?

Faraoani, republica alcoolului: doi polițiști vs. „elita” de la cârciumă Faraoani, județul Bacău. Nu, nu e scenă dintr-un film prost,...

Exclusiv16 ore ago

Sindicatele, bau-baul securistului rebranduit: cazul Iulian Fota

„Structura internă de securist”: când lumea veche nu vrea să moară Uitându-te la discursurile lui Iulian Fota, ai senzația că...

Exclusivo zi ago

TCE Ploiești în ajun de AGA: De la organigrama „chilotel” la liderul de sindicat prins la furat de pește – probitate morală la conservă (VIDEO)

TCE Ploiești în ajun de AGA: Organigrama „chilotel” și sindicatul de buzunar Mâine, 31 august, la TCE Ploiești nu e...

Exclusivo zi ago

Miliardul care se scurge din buzunarul militarilor: jalba la Miruță, tăcerea PSD–AUR și merdenelele politice ale rezerviștilor

În atenția pensionarilor militari: cifrele reci, furia caldă. Sindicatul „Diamantul” pune lupa pe bani Sindicatul Diamantul, prin Emil Pascuț, rupe...

Exclusivo zi ago

Când nu poți repara sistemul, vinzi fuste: eleganță bleumarin peste burnout și umilință

În timp ce salariile se duc în rate, dotările lipsesc, turele se fac pe stomacul gol și oamenii ard psihic...

Exclusiv3 zile ago

Mătura onoarei: cum a trebuit să fie dat IPJ Brăila în judecată ca să descopere că există firme de curățenie

Polițist cu epoleti, nu cu mopul în brațe Știați că la IPJ Brăila, ca să se facă, în sfârșit, curățenie...

Exclusiv3 zile ago

Urmărire în Chiajna după ce un motociclist a refuzat să oprească la semnalele polițiștilor

Bărbatul conducea o motocicletă fără număr de înmatriculare O intervenție de rutină a polițiștilor din cadrul Poliției Orașului Chitila –...

Exclusiv4 zile ago

Episodul 53 din serialul nostru  „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”: Nașul de la Rutieră, finul de pe folii negre și „plavanul” mutat de la criminal de căruțași la Protecția Animalelor

Serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre” merge mai departe. După ce v-am prezentat „Academia de Cămătărie” (CAR), „Iuda”...

Exclusiv4 zile ago

TCE Ploiești: Consiliul de administrație, captiv clanului lui Nae Comisionaru’. Doar AGA și salariații mai pot opri dezastrul

Organigrama rușinii – proba finală a complicității: CA-ul a ales tabăra „zdrențelor”  – (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), etc. Nu mai...

Exclusiv4 zile ago

Cum fac aleșii locali dintr-un om nevinovat țap ispășitor, ca să nu recunoască ce-au votat ieri

Consiliul Local Ploiești: fabrică de haos, nu de ordine publică În iulie, în Consiliul Local Ploiești, s-a jucat un vodevil...

Exclusiv5 zile ago

TCE Ploiești – Minunea de luni și groaznicul coșmar al clanului Nae: AGA de pe 31 sau ziua eliberării din robie?

Luni, 31: Ziua în care unii așteaptă o minune, iar alții își rod unghiile până la cot În timp ce...

Exclusiv5 zile ago

IGPR, angajatorul-fantomă: salariile polițiștilor, plătite după ureche, fără acte și fără rușine

De lene administrativă: IGPR pasează salariile la alții În loc să-și asume rolul de angajator și să-și plătească propriii oameni,...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

www.softpas.com

Top Articole Incisiv