Administratie
Cea mai frumoasa zi din viata UDMR: sacul cu bani si unda verde a P.E. pentru autonomie
(Preluare Inpolitics):
Cele 24 de ore scurse de ieri pînă azi se îndreaptă spre titlul de cea mai frumoasă zi din viața UDMR. La negocierile post-alegeri partidul a obținut ministerul banilor, adică cel al Dezvoltării regionale, și viitorul minister vedetă al statelor europene, cel al Mediului, în contextul Green Deal, fenomenul care amenință să redeseneze lumea. La Bruxelles a explodat ieri vestea adoptării prin vot a celebrei Minority Safepack, inițiată de maghiarii din Ungaria și România, iar Budapesta anunță azi că mai e un pic și se pune pe tapetul P.E. o altă manevră cu bătaie lungă, Iniţiativa cetăţenească pentru regiunile naționale, promovată de Consiliul Național Secuiesc.
Minority Safepack a trecut ieri prin Parlamentul European cu abținerea PSD și voturi de la USRPLUS, UDMR și PNL, în timp ce Traian Băsescu, Chris Terheș, Eugen Tomac și Marian Jean Marinescu s-au împotrivit.
Ce este Minority Safepack?
Iniţiativa Civică Europeană „Minority SafePack” a fost opera UDMR și a fost înregistrată în iulie 2013 de către membrii unui comitet de iniţiativă format din mai mulți lideri europeni, cu Kelemen Hunor în frunte.
Prin ea, reprezentanţi ai 96 de minorităţi din Europa solicitau aprobarea de către UE a unor reglementări ”mai clare” privind problematica minorităţilor.
Liderul udemerist Borbely Laszlo explica atunci că cele şase tematici din „Minority SafePack” sunt: „Limbile regionale sau minoritare, educaţie, cultură şi diversitate culturală”, „Politica de dezvoltare regională”, „Participarea şi implicarea societăţii civile”, „Egalitate şi anti-discriminare”, „Media audio-vizuală şi conţinutul digital” şi „Sprijin pentru comunităţile minorităţilor naţionale”.”Sunt şase domenii în care cerem ca UE să aibă reglementări mai clare, regulamente. (…) Dacă UE poate să aibă un regulament pentru cultura castravetelui sau putem noi să avem sau nu mici cu bicarbonat de sodiu, atunci eu cred că poate să reglementeze şi problema minorităţilor din Europa”, mai spunea el.
Ulterior, Comisia Europeană a respins iniţiativa, spre nemulțumirea UDMR, care a considerat că este o decizie politică şi a anunțat că ar putea propune contestarea acesteia la Curtea Europeană de Justiţie.
Maghiarii au mers la Curte cu jalba în proțap, moment în care în România s-a declanșat scandal de proporții, după ce MAE a decis să intervină în proces, împotriva inițiativei. Ne reamintim că UDMR a mers cu amenințările pînă la retragerea de la guvernare, în 2014, din cauza respectivei intervenții.
Victor Ponta a rezistat eroic, ca premier, asaltului UDMR, apoi a venit rîndul să reziste premierului Sorin Grindeanu, acuzat de maghiari că ar fi fost cel care a semnat memorandumul prin care MAE a cerut atacarea în instanţă a Minority SafePack.
În aprilie 2018, venea vestea că formaţiunile politice ale minorităţilor din Europa au strâns peste 1,2 milioane de semnături din 13 state pentru Minority SafePack.
În noiembrie anul trecut, Kelemen Hunor saluta alegerea lui Donald Tusk în funcția de președinte al PPE cu următoarele cuvinte:”Am toată încrederea că va susține inițiativa cetățenească Minority SafePack”.
O inițiativă puternic contestată de mulți pe bună dreptate, pentru că ar urma să impună chestiuni neprevăzute în tratatul european.
Ieri, UDMR și-a văzut visul cu ochii și inițiativa a trecut în P.E.
Să spunem pe șleau: mascată în cuvinte precum grija față de minorități etc, temerea este că această inițiativă deschide drum, de fapt, autonomiilor regionale pe criterii etnice, adică un Ținut Secuiesc autonom la noi șamd.
Eugen Tomac: ”Un precedent extrem de periculos, deschide drum separatismului în Europa”
Europarlamentul PMP Eugen Tomac a declarat explicit aseară, la B1TV, că inițiativa maghiară deschide un precedent periculos: „Lucrurile sunt mult mai subtile. I se cere Comisiei să legifereze pe un domeniu unde nu are competență, iar dacă azi Comisia va fi reticentă, poate următoarea Comisie nu va fi la fel de reticentă. Iar acest precedent e extrem de periculos pentru că deschide o portiță extrem de subtilă pentru separatism în Europa. Eu cred că orice om care știe ce înseamnă și ce consecințe poate produce orice mișcare care încurajează separatismul trebui să voteze împotriva acestei inițiative”.
Nicolai: ”Mi-e rușine pentru europarlamentarii români care au votat Inițiativa”
Fostul europarlamentar ALDE, Norica Nicolai, a scris și ea în această seară pe Facebook:
”Am fost în P.E. și m-am opus inițiativelor care aduceau atingere intereselor țării mele. Azi, Minority Safepack, inițiativa UDMR care dă posibilitatea autonomiei pe criterii etnice, a fost votată și de cei care reprezintă România. Respect pentru cei 3 europarlamentari români și rușine celor care au votat ”pentru”. Îmi e rușine pentru ei și pentru cei care s-au abținut. V-a lipsit curajul de a spune ”NU”, stimați deputați, așteptați ca viitorul guvern să o pună în practică. Înțeleg de ce Parlamentul de la București nu a luat atitudine: pentru că nu v-a păsat decât de voi. Mă bucur că sunt departe de oameni care nu mai au nimic sfânt” a scris, extrem de dur, fostul europarlamentar.
Asta nu e nimic, însă: încurajați de parcursul de succes al Minoritiy Safepack, maghiarii din Consiliul Național Secuiesc au pus pe roate anul trecut o altă inițiativă cetățenească, privind regiunile naţionale, adică una încă mai directă în abordare, iar azi, postul public de ştiri M1 din Ungaria a anunțat marea veste. Aceea că mai sunt necesare semnături decît din două țări, Suedia și Letonia, iar negocierile pentru obținerea lor sunt avansate.
Răstimp, la București, se găsesc căi pentru ca UDMR, inițiatorii Minority Safepack, să aibă la îndemînă și resursele financiare pentru transpunerea în fapte a planurilor lor: prin alocarea, la negocieri, a bănosului minister al Dezvoltării Regionale.
Cît despre adoptarea, ieri, în P.E. a inițiativei, mucles total la nivelul liderilor politici de la București.
Sunt treburi mai importante de rezolvat, cum ar fi plasarea filosofului Dancă la Finanțe, păstrarea lui Anisie la Educație și găsirea unui loc pentru Turcan, pe oriunde.
În aprilie, președintele Klaus Iohannis tuna și fulgera după ce o lege privind autonomia Har-Cov trecuse tacit prin Parlament:
„Este incredibil ce se întâmplă în Parlament! PSD a ajutat UDMR să treacă prin Camera Deputaţilor o lege prin care dă autonomie largă Ţinutului Secuiesc. Este incredibil unde s-a ajuns cu acest PSD, ce înţelegeri se fac în Parlamentul României”.
Acum președintele are, și el, probleme mai stringente: plantarea de copăcei în cel mai potrivit moment, adică la jumătatea lui decembrie
Administratie
81.160 de țigarete nedeclarate și documente false, descoperite pe aeroporturile din Otopeni și Brașov
Pasageri verificați după ce au ales culoarul „nimic de declarat”
Polițiștii de frontieră de la Aeroportul Internațional Henri Coandă București și Aeroportul Internațional Brașov, împreună cu lucrători vamali, au desfășurat, în perioada 24–29 august 2026, controale pentru prevenirea și combaterea faptelor ilegale.
În cadrul acțiunilor, au fost verificate 12 persoane, femei și bărbați cu vârste cuprinse între 24 și 62 de ani, care soseau sau plecau spre destinații precum Istanbul, Londra, Manchester, Antalya și Hurghada. După îndeplinirea formalităților de frontieră, pasagerii au ales culoarul destinat persoanelor care nu au nimic de declarat.
Peste 4.000 de pachete, ascunse în bagaje
Controalele amănunțite efectuate asupra bagajelor de cală și de mână au scos la iveală 81.160 de țigarete, echivalentul a 4.058 de pachete. Produsele, inscripționate cu numele unor mărci cunoscute, fuseseră ascunse și nu erau declarate autorităților.
Potrivit informațiilor transmise de Poliția de Frontieră, persoanele implicate au fost sancționate contravențional, iar întreaga cantitate de țigarete a fost reținută de autoritatea vamală.
Un pasager a încercat să iasă din țară cu acte falsificate
Un alt caz a fost înregistrat la Punctul Poliției de Frontieră Aeroport Otopeni, în seara zilei de 29 august 2026, în jurul orei 20:50. Polițiștii au oprit pentru verificări un cetățean străin, în vârstă de 32 de ani, care se pregătea să se îmbarce într-o cursă cu destinația Atena.
Bărbatul a prezentat un pașaport cu însemnele autorităților din Pakistan și un permis de ședere despre care susținea că fusese emis de autoritățile elene. Documentele au ridicat suspiciuni, astfel că polițiștii de frontieră au efectuat verificări suplimentare.
Pașaport fals, permis contrafăcut și ștampile falsificate
În urma verificărilor, autoritățile au stabilit că pașaportul era falsificat, permisul de ședere era contrafăcut, iar cele două ștampile aplicate în pașaport, care imitau însemnele autorităților elene, erau, de asemenea, false.
Ancheta a mai scos la iveală o neregulă importantă: bărbatul verificat nu era aceeași persoană cu cea din fotografia documentelor prezentate.
Dosar penal pentru fals și uz de fals
Polițiștii de frontieră au întocmit o lucrare penală pentru complicitate la fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals, fapte prevăzute de articolele 48 alineatul 1, raportat la articolul 320 alineatul 1, respectiv articolul 323 alineatul 1 din Codul penal.
Cetățeanul străin a fost preluat de o echipă operativă din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări, pentru dispunerea măsurilor legale. (Sava N.).
Administratie
20 de infracțiuni rutiere, descoperite de polițiștii de frontieră în luna august
Acțiuni BLITZ pe principalele drumuri din sudul țării
Polițiștii de frontieră din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu, împreună cu structurile subordonate din județele Giurgiu, Dolj, Olt și Teleorman, au depistat, în perioada 1–30 august 2026, 20 de infracțiuni la regimul circulației pe drumurile publice.
Verificările au fost realizate în cadrul unor acțiuni BLITZ desfășurate pe principalele artere rutiere din zona de competență, printre care DN 54A Dăbuleni–Călărași, DN 55A Gighera–Nedeia, DN 56, DN 52 și DN 5. Controale au avut loc și în zona parcării Stației de taxare a podului Calafat–Vidin, precum și pe DJ 504, în zona localității Hodivoaia, și DJ 561, la Bârca.
Potrivit bilanțului transmis de Poliția de Frontieră Română, cele mai multe cazuri au vizat conducerea unor vehicule de către persoane care nu aveau dreptul legal de a conduce.
11 șoferi, depistați fără drept de a conduce
În urma controalelor, polițiștii de frontieră au constatat 11 fapte privind conducerea unui vehicul pe drumurile publice de către persoane cu permisul suspendat, anulat sau retras ori fără drept de a conduce.
Printre persoanele depistate s-au numărat atât cetățeni români, cât și cetățeni străini, aflați la volanul unor autoturisme sau ansambluri rutiere. În bazele de date, acestea figurau cu dreptul de a conduce suspendat ori anulat, cu permisul retras sau cu mențiunea că nu au dreptul să conducă autovehicule pe teritoriul României.
Documente false, prezentate la control
Alte șase dosare penale au fost întocmite pentru fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals.
În timpul verificărilor, polițiștii au identificat certificate de înmatriculare, taloane de inspecție tehnică periodică și permise de conducere despre care persoanele controlate susțineau că ar fi fost emise de autorități din Bulgaria, Italia, Olanda și Irlanda.
Documentele prezentate nu îndeplineau însă condițiile de formă și fond și nu conțineau elementele de siguranță specifice actelor autentice.
Mașini radiate și numere provizorii expirate
Trei dintre infracțiunile constatate au vizat punerea în circulație sau conducerea unor autovehicule neînmatriculate, radiate ori dotate cu plăcuțe provizorii expirate sau cu numere false de înmatriculare.
În aceste situații, polițiștii au depistat autoturisme cu numere provizorii expirate, precum și vehicule radiate de autoritățile din Germania și Cehia. Pentru cazurile identificate au fost întocmite lucrări penale, iar plăcuțele de înmatriculare și certificatele de înmatriculare au fost reținute.
Cercetările continuă sub coordonarea procurorilor
În toate cele 20 de cazuri au fost deschise lucrări penale. Cercetările sunt continuate de polițiștii de frontieră, sub coordonarea unităților de parchet competente, pentru stabilirea tuturor împrejurărilor în care au fost comise faptele și dispunerea măsurilor legale.
Poliția de Frontieră Română precizează că va continua acțiunile pentru prevenirea și combaterea ilegalităților în domeniul circulației rutiere, cu scopul de a crește siguranța tuturor participanților la trafic. (Paul D.).
Administratie
Sute de șoferi depistați băuți la volan în timpul unei acțiuni naționale a Poliției Rutiere
Poliția Română: „Drumul nu îți oferă o a doua șansă pentru fiecare greșeală”
Polițiștii rutieri au desfășurat, în nopțile de 28 spre 29 august și de 29 spre 30 august 2026, o amplă acțiune pentru identificarea șoferilor care conduc sub influența alcoolului sau a substanțelor psihoactive.
Campania a urmărit creșterea siguranței pe drumurile publice și prevenirea accidentelor provocate de conducătorii auto aflați într-o stare incompatibilă cu șofatul.
„Drumul nu îți oferă o a doua șansă pentru fiecare greșeală! Dacă ai consumat alcool sau substanțe interzise, nu conduce! Alege să conduci în siguranță și să îi protejezi și pe ceilalți participanți la trafic”, a transmis Poliția Română.
196 de șoferi, depistați pozitiv la alcool
În urma testărilor efectuate în cadrul acțiunii, 196 de conducători auto au fost depistați cu rezultate pozitive la alcool.
Dintre aceștia, 129 prezentau valori cuprinse între 0,01 și 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat. În cazul altor 67 de șoferi, aparatele au indicat valori de peste 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat.
16 conducători auto, depistați cu substanțe psihoactive
Pe lângă șoferii identificați sub influența alcoolului, polițiștii au depistat și 16 persoane ale căror teste au indicat prezența unor substanțe psihoactive.
Poliția Română reamintește că alcoolul și drogurile afectează semnificativ atenția, timpul de reacție și capacitatea de a lua decizii, punând în pericol atât viața conducătorilor auto, cât și pe cea a celorlalți participanți la trafic. (Sava N.).
-
Exclusivacum 4 zileEpisodul 53 din serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”: Nașul de la Rutieră, finul de pe folii negre și „plavanul” mutat de la criminal de căruțași la Protecția Animalelor
-
Exclusivacum 18 ore„IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, episodul 54: Noaptea, ca hoții. Subcomisarul fără numere și fără rușine
-
Exclusivacum 5 zileTCE Ploiești – Minunea de luni și groaznicul coșmar al clanului Nae: AGA de pe 31 sau ziua eliberării din robie?
-
Exclusivacum 11 oreFamiglia Teoroc, lovită din interior: “Ajunge!” – Directorul general al ANP confirmă mafia sindicală din penitenciare
-
Exclusivacum 4 zileTCE Ploiești: Consiliul de administrație, captiv clanului lui Nae Comisionaru’. Doar AGA și salariații mai pot opri dezastrul
-
Exclusivacum 2 zileTCE Ploiești în ajun de AGA: De la organigrama „chilotel” la liderul de sindicat prins la furat de pește – probitate morală la conservă (VIDEO)
-
Exclusivacum 3 zileMătura onoarei: cum a trebuit să fie dat IPJ Brăila în judecată ca să descopere că există firme de curățenie
-
Exclusivacum 4 zileCum fac aleșii locali dintr-un om nevinovat țap ispășitor, ca să nu recunoască ce-au votat ieri



