Actualitate
Exclusiv GÂNDUL FINANCIAR. Florin Cîțu, ministrul Finanțelor: Creșterea datoriei publice nu poate fi evitată pe timp de criză
Datoria externă a României a ajuns, în septembrie 2020, la 117.224 milioane euro, de la 90.765 milioane euro, cât se înregistra la finalul anului 2010. Creșterea, în zece ani, este de aproape 30%, cu 26.459 milioane euro. Un calcul simplu arată că, în medie, România s-a împrumutat cu 2.646 milioane euro pe an și întrebarea este la ce s-au folosit banii.
Florin Cîțu, ministrul Finanțelor, a clarificat în emisiunea Gândul Financiar, chestiuni importante privind îndatorarea din acest an, la cât a ajuns datoria externă și cum au fost gestionate împrumuturile.
Care este necesarul de finanțare al României
Întrebat care este valoarea totată a datoriilor scadente din acest an pentru împrumuturile luate înainte de preluarea mandatului, respectiv 4 noiembrie 2019, Florin Cîțu a detaliat recent că necesarul de finanțare în 2020 include și împrumuturile pe care le-au făcut guvernele anterioare.
„În 2020 am avut un necesar de finanțare care a venit din trecut de 50 de miliarde de lei. Și asta trebuie pus în context. Deci, anul acesta tot necesarul de finanțare este de 138 de miliarde de lei și le împărțim: 50 de miliarde sunt împrumuturi venite din trecut, 30 de miliarde – facturi neplătite pe care a trebuit să le plătim, și diferența este ceea ce am împrumutat noi pentru necesarul de anul acesta. Dacă vă uitați, diferența pe care am împrumutat-o e mult mai mică decât deficitul bugetar în acest an. Deci, am reușit această performanță. Mai mult, în octombrie, pe 26 octombrie, a trebuit să plătim o datorie făcută în 2017, de 10 miliarde de lei”, a declarat Cîțu, în cadrul briefingului de presă de la finalul ședinței de guvern din 23 noiembrie.
Cîțu: Această creștere a datoriei publice nu poate fi evitată”
Florin Cîțu, a detaliat, la GÂNDUL FINANCIAR, la cât ajunge datoria publică a României și cum stăm comparativ cu alte state europene:
„Lucrurile sunt foarte clare. Această creștere a datoriei publice nu poate fi evitată într-o perioadă de criză. Oriunde ne uităm în lume, în perioade de crize, crește datoria publică. Aici e și un argument academic, datoria publică preia șocul.
Poți să îți permiți relaxare a politicii fiscale fără să umbli la sistemul de taxe, fără să faci () de cheltuieli, fără să faci altceva, și atunci preiei șocul în datoria publică.
Dacă vă uitați și cine are posibilitatea, datoria publică a crescut în toate țările din lume în anul acesta și a crescut în fiecare perioadă de criză. În momentul în care ai avut criză, a crescut datoria publică, pentru că asta este natura: veniturile scad la buget automat și atunci trebuie să crești deficitul bugetar, de aceasta ne-a crescut și nouă deficitul bugetar anul acesta, pentru că au scăzut veniturile la buget. Și trebuie să înlocuiești cumva, să faci rost de bani sau să plătești facturile mai mari pentru sănătate, pentru educație, pentru tot ce a fost anul acesta și a fost de aceste împrumuturi.
Deci, datoria publică a crescut pe chestii foarte reale. Dar în România lucrurile sunt mult mai clare. Noi anul acesta am fost printre cei mai frugali din Uniunea Europeană, deși ni se dădea voie să facem un deficit mare și să facem orice.
Deficitul în România a crescut cel mai puțin relativ la cât am început anul: 3,6 era estimat la începutul anului și unde ne ducem, această diferență este cea mai mică din Uniunea Europeană.
Datoria publică în Uniunea Europeană crește în medie cu 20 de procente, în România crește cu 7 procente, deci iarăși una dintre cele mai mici creșteri ale datoriei publice.
Când ne uităm la totalul datoriei publice, România rămâne cu mult sub media țărilor în curs de dezvoltare, care este în jur de 63% anul acesta, după această criză, noi rămânem la 23-43%, ceea ce rămâne iarăși mult sub medie, nu mai vorbesc de țările mult dezvoltate, care sunt peste 100%.
Toate studiile academice arată clar că există o relație negativă, nu se știe dacă de cauzalitate, între datoria publică și creșterea economică după ce datoria publică ajunge la 90% din PIB”, a explicat ministrul de Finanțe.
În acest an, ne-am împrumutat pentru investiții
„Mai mult, noi anul acesta am respectat o regulă fiscală de aur: să te împrumuți pentru investiții. Un exemplu foarte clar: necesarul de finanțare până la rectificarea bugetară era de 138 de miliarde de lei. Asta însemna deficit și ce aveam de plătit din trecut.
Din 138 de miliarde de lei, cât aveam de împrumutat, 50 de miliarde erau bani împrumutați în trecut, pe care trebuia să îi plătim, și au fost folosiți pentru tot felul de prostii, iar 30 de miliarde erau facturi neplătite.
Deci din 138 de miliarde, 80 de miliarde sunt facturi, sunt bani care au venit din trecut, nu aveau legătură cu modul în care noi am gestionat economia în acest an. Diferența veți vedea că este exact ce am cheltuit noi sau ce se va cheltui până la finalul anului pentru investiții, nu este pentru altceva.
Noi aveam anul acesta un buget de 30 de miliarde de lei pentru investiții, am crescut la 55, mergem mai sus de atât și veți vedea că această diferență, din necesarul de finanțare, tot ce s-a împrumutat anul acesta s-a dus către investiții și este regula fiscală de aur: te împrumuți doar pentru investiții.
Ministrul a explicat că ceea ce s-a întâmplat cu datoria publică anul acesta nu se putea evita, pentru că suntem în perioadă de criză, dar guvernul a limitat creșterea datoriei publice cu cel mai mic procent din Uniunea Europeană. ”Rămânem cu mult sub ceea ce este medie pentru țările în curs de dezvoltare, țări care sunt ca România”, a menționat Florin Cîțu.
Pondererea totalului datoriei externe în PIB
Conform datelor MFP, ponderea totalului datoriei externe în PIB a crescut constat din 2007 până în 2011, conform documentului MFP, de la 47%, în 2007, la 51,8%, în 2008, la 68,7% în 2009, atingând un maxim de 74,5% în 2012, după care a scăzut la 72,1%, în 2011.
În 2019, datoria externă brută a României a crescut cu 6% față de anul anterior, atingând un nivel de 105,9 miliarde euro la sfârșitul lunii decembrie, însă pe fondul dinamicii superioare a PIB, ponderea datoriei externe în PIB s-a redus marginal până la nivelul de 48%. Astfel, în urma reducerii treptate a ponderii datoriei externe în PIB din ultimii ani, se constată, o ameliorare importantă față de perioada 2010-2012 când indicatorul se situa în jurul valorii de 75%, conform Raportului anual al Consiliului Fiscal pe anul trecut, publicat după însușirea lui, în ședința din 10 iunie 2020.
Structura datoriei externe a României
Datoria externă pe termen lung este compusă din datoria publică, atât cea directă, cât și cea garantată public, datoria negarantată public – aici fiind incluse depozitele pe termen lung ale nerezidenților, și datoria autorității monetare, respectiv alocările de la FMI.
Datoria externă publică directă include împrumuturile externe contractate direct de MFP și de autoritățile administrației publice locale, în baza legislației privind datoria publică, inclusiv titlurile de stat cumpărate de nerezidenți – calculate la valoarea de piață.
Datoria externă garantată public include împrumuturile externe garantate de MFP și de autoritățile administrației publice locale, conform legislației privind datoria publică.
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung se calculează ca raport între serviciul datoriei externe pe termen lung și exportul de bunuri și servicii.
Datoria externă pe termen scurt reprezintă împrumuturile luate din străinătate de stat și mediul privat pentru un termen de până la un an.
Actualitate
Orizont 2041: Pușcașii Marini își trasează viitorul aerian în umbra programului F/A-XX al Marinei
Corpul Pușcașilor Marini din SUA (USMC) a început oficial demersurile pentru definirea unui avion de vânătoare de generația a șasea. Deși designul final rămâne o necunoscută, strategia actuală indică o aliniere strânsă cu dezvoltările tehnologice ale Marinei Americane, marcând o nouă etapă în evoluția aviației de luptă.
Dincolo de F-35: Primele schițe pentru generația a șasea
Deși atenția actuală este concentrată pe modernizarea flotei către standardul F-35 Block 4, Corpul Pușcașilor Marini privește deja peste pragul anului 2041. Planul de Aviație pentru 2026, publicat recent, include primele referințe oficiale la un succesor de generație a șasea, un proiect ce începe să prindă contur în cadrul discuțiilor strategice de la Quantico.
Generalul-locotenent William Swan, adjunctul comandantului pentru aviație, a subliniat că viitoarea aeronavă va reflecta probabil nevoile specifice operațiunilor de pe portavioane. „Dacă ar fi să decidem acum, cred că va semăna mult cu ceea ce face Marina, deoarece operăm de pe aceleași platforme navale”, a explicat Swan. Acesta a clarificat însă că misiunile de înaltă complexitate strategică vor rămâne apanajul Forțelor Aeriene, Pușcașii Marini optând pentru o soluție care să augmenteze eficient forța actuală de generația a cincea.
Strategia „Fast Follower”: Monitorizarea giganților și adaptarea la amenințări
Pușcașii Marini nu se grăbesc să dezvolte o platformă izolată, ci adoptă rolul de „urmăritor rapid” al programelor majore. În timp ce Forțele Aeriene avansează cu programul F-47, iar Marina explorează conceptul F/A-XX, USMC își acordă un răgaz de cinci până la zece ani înainte de a lua o decizie finală. Această perioadă este considerată critică pentru a evalua modul în care va evolua amenințarea globală și ce tehnologii vor deveni mature.
Prioritatea imediată rămâne consolidarea flotei de F-35, un proces estimat să mai dureze un deceniu. Totuși, includerea voluntară a conceptului de generație a șasea în planul de aviație are rolul de a forța gândirea strategică a Corpului spre noi modalități de atingere a superiorității aeriene în deceniile următoare.
Finanțarea viitorului: Sute de milioane pentru programul F/A-XX
În ciuda incertitudinilor bugetare anterioare, viitorul aviației de generația a șasea pare securizat prin proiectul de lege privind cheltuielile de apărare pentru anul fiscal 2026. Acesta include aproape 900 de milioane de dolari pentru programul F/A-XX, fonduri destinate accelerării capacității operaționale inițiale.
Deși Casa Albă și-a exprimat în trecut îngrijorarea cu privire la sustenabilitatea dezvoltării simultane a două avioane de vânătoare de generație nouă, alocările recente, care includ și fonduri de reconciliere, confirmă angajamentul Pentagonului pentru modernizarea radicală a flotei aeriene a Marinei. Această infuzie de capital oferă cadrul necesar pentru ca Pușcașii Marini să își poată calibra propriile cerințe în funcție de succesul platformei F/A-XX.
Actualitate
Giganții mărilor își unesc forțele: Parteneriat strategic între TKMS și Navantia pentru viitorul apărării europene
O alianță împotriva blocajelor: Răspunsul industrial la noua realitate geopolitică
Într-o mișcare strategică menită să redefinească peisajul industriei de apărare de pe continent, doi dintre cei mai importanți constructori navali din Europa, grupul german ThyssenKrupp Marine Systems (TKMS) și compania spaniolă Navantia, au semnat oficial un memorandum de înțelegere. Această colaborare istorică deschide calea pentru un proiect ambițios: posibilitatea ca submarinele proiectate de germani să fie construite direct pe șantierele navale din Spania.
Acordul vine într-un moment critic, marcat de o presiune fără precedent asupra sectorului maritim european. Escaladarea tensiunilor geopolitice din ultimii ani a generat o explozie a cererii de tehnică navală modernă, însă industria se lovește de un obstacol major: deficite severe de capacitate de producție și resurse tehnologice limitate la nivel continental.
Eficiență sub presiune: Obiectivele colaborării germano-spaniole
Parteneriatul dintre TKMS și Navantia nu este doar o formalitate, ci o tentativă de a găsi soluții pentru implementarea proiectelor militare într-un mod mai rapid și mai rentabil. Cele două companii au inițiat deja discuții la nivel de management, bazate pe o încredere reciprocă și pe respectarea strictă a reglementărilor privind concurența și controlul exporturilor.
Miza este uriașă: explorarea unor noi modele de cooperare industrială care să permită Europei să își onoreze contractele de apărare fără a sacrifica performanța sau termenele de livrare, în ciuda limitărilor actuale ale șantierelor navale.
Dincolo de protocol: Managementul unor portofolii complexe
Deși entuziasmul este mare, rămâne de văzut cum vor prioritiza cei doi coloși noile oportunități de afaceri, având în vedere portofoliile lor actuale extrem de încărcate. TKMS este angrenată în prezent în producția submarinelor Type 212CD pentru Germania și Norvegia, model care se află și pe lista scurtă pentru proiectul canadian de patrulare submarină.
De cealaltă parte, Navantia își concentrează eforturile pe finalizarea celor patru submarine din clasa S-80 destinate marinei spaniole. În afara sectorului subacvatic, ambele companii gestionează game vaste de nave de suprafață, de la fregatele germane din clasele 123 sau 125, până la distrugătoarele de clasă Hobart și nava strategică de proiecție „Juan Carlos I” din portofoliul spaniol. Această fuziune de expertiză promite să creeze un pol de putere capabil să susțină suveranitatea maritimă a Europei în deceniile următoare.
Actualitate
Când tratamentul nu e de ajuns: cum descoperă tot mai mulți români medicina integrativă Newmedicine.ro
Andreea are 38 de ani, lucrează în publicitate și a luat pastile pentru anxietate timp de doi ani. Nu se simțea mai bine, se simțea amorțită. „Am ajuns la un punct în care am zis că trebuie să existe și altceva,” povestește ea. A ajuns pe NewMedicine.ro căutând pe Google ceva despre tehnici de respirație. A rămas pentru că, spune ea, „în sfârșit cineva explica lucrurile fără să mă facă să mă simt ori naivă, ori bolnavă.”
Povestea Andreei nu e singulară. Ea reflectă o schimbare care se petrece discret, dar constant, în felul în care românii se raportează la propria sănătate.
Un concept vechi, o nevoie nouă
Medicina integrativă nu este o invenție recentă. Ideea că trupul și mintea funcționează împreună, că stilul de viață contează la fel de mult ca rețeta medicului, există de secole în diverse culturi. Ce s-a schimbat este că acum știința confirmă ceea ce tradiția intuia cu foarte mult timp in urma.
Daca nu stiai sunt statistici foarte relevante precum cele de la National Center for Complementary and Integrative Health (NCCIH), care spune ca aproximativ 38% dintre adulții americani au inglobat deja terapii complementare în paralel cu medicina convențională, iar aceasta tendința este în creștere. In intreaga lume, mai exact la nivel global, piața medicinei alternative și complementare a depășit valoare de 100 de miliarde de dolari și crește anual cu peste 20%, potrivit Global Market Insights. Sunt cifre si statistici care spun o realitate clară: oamenii caută mai mult decât un diagnostic și o rețetă.
În România, această tranziție este încă la început, dar se simte. Stresul cronic, burnout-ul, problemele de somn, alimentatia deficitara, poluarea toate acestea au împins mulți oameni să caute răspunsuri dincolo de cabinetul medical tradițional.
Ce face NewMedicine.ro diferit
NewMedicine.ro nu este un forum de remedii populare și nici un site care să promită vindecări miraculoase. Este o revistă digitală serioasă, dedicată medicinei integrative, adică acelei zone de mijloc în care medicina clasică și terapiile complementare nu se contrazic, ci se completează.
Platforma pornește de la o premisă simplă: un pacient informat ia decizii mai bune. Studiile confirmă și asta ca pacienții cu acces la informații de calitate au o apartenenta mai bună la tratamente și rezultate medicale superioare.
Conținutul de pe NewMedicine.ro acoperă mai multe paliere:
Medicina integrativă explicată accesibil — fără jargon inutil, fără promisiuni exagerate. Articolele despre echilibrul minte-corp sau rolul emoțiilor în boala fizică sunt scrise pentru omul obișnuit, nu pentru medicul specialist.
Psihoterapia ca pilon central precum ne spune Organizația Mondială a Sănătății (OMS) care estimează că depresia și anxietatea afectează peste 300 de milioane de oameni la nivel global. Conexiunea dintre stres, traumă emoțională și afecțiuni fizice nu mai poate fi ignorată. NewMedicine.ro tratează psihoterapia nu ca pe un lux, ci ca pe o componentă esențială a sănătății moderne.
Terapii alternative analizate obiectiv precum acupunctura, homeopatia, terapia Bowen, medicina tradițională chineză, yoga, Tai Chi toate sunt prezentate atât din perspectivă tradițională, cât și prin prisma cercetărilor recente. Fără misticism nejustificat, fără respingere reflexivă.
Nutriție și stilul de viață echilibrat astfel ca un studiu publicat în The Lancet arată că peste 11 milioane de decese anual sunt asociate cu alimentația nesănătoasă. NewMedicine.ro oferă recomandări practice, nu diete-minune.
Echilibrul pe care medicina modernă îl caută
Unul dintre miturile persistente este că medicina alternativă și cea clasică sunt dușmani. Realitatea e mai nuanțată: un tratament medicamentos poate fi completat cu psihoterapie, recuperarea fizică poate include meditație sau yoga, iar nutriția poate accelera vindecarea. Medicii din ce în ce mai mulți recunosc asta.
Aproximativ 70% dintre pacienții cu boli cronice caută la un moment dat terapii complementare, potrivit unor studii realizate de Harvard Health Publishing. Problema nu e că le caută ci adevarata problema e că o fac adesea fără informații corecte, fără să înțeleagă ce funcționează și ce nu, fără să știe când o terapie completează tratamentul și când îl sabotează.
Asta este golul pe care NewMedicine.ro încearcă să îl acopere cu informatiile relevante.
O comunitate, nu doar un site
Dincolo de articole, platforma conectează medici, terapeuți, pacienți și oameni pur și simplu curioși despre sănătatea lor. Secțiunile dedicate specialiștilor și evenimentelor fac din NewMedicine.ro un ecosistem real, nu doar o colecție de texte.
Andreea, cea din introducerea acestui articol, a ajuns în cele din urmă la un psihoterapeut recomandat prin comunitatea platformei. Mai ia pastile dar mai puține. „Nu am renunțat la medic,” spune ea. „Am adăugat și altceva.”
Poate că asta e cel mai bun rezumat al medicinei integrative: nu în loc de, ci și altceva.
Descoperi mai multe pe NewMedicine.ro — ghidul modern pentru sănătate integrativă.
-
Exclusivacum o ziJUSTIȚIA DIN VĂLENII DE MUNTE: „PROTECȚIE” CU PORȚIA ȘI CITARE PRIN TELEPATIE (I)
-
Exclusivacum 3 zileMISIUNEA „OARBA” LA NATO/DOCUMENTE: CUM SĂ CUCEREȘTI BRUXELLES-UL CU UN CAZIER „REPUTAȚIONAL” ȘI DOUĂ FUNCȚII ÎN BUZUNAR
-
Exclusivacum 4 zileRăzboi total între IGPR și Sindicatul Europol: Poliția Română denunță o campanie de dezinformare privind concursurile de management
-
Exclusivacum o ziPloieștiul, între ghenă și tribunal: Cum a ajuns „Republica lui Caragiale” un „Bingo” penal pe 10 milioane de euro, sub bagheta Magicianului-Fanfară!
-
Exclusivacum 2 zilePoliția, transformată în agent de asigurări: Proiectul legislativ care pune în pericol siguranța publică pentru a proteja interesele electorale ale primarilor
-
Featuredacum 4 zilePariul de 1,5 trilioane de dolari: Pentagonul forțează limitele Industriei de apărare cu o creștere de 188% a achizițiilor de rachete
-
Ancheteacum 2 zileVerdict amânat în „războiul” ierarhic: Răsturnare de situație în dosarul disciplinar al procurorului militar Bogdan Pîrlog
-
Exclusivacum o ziOspiciul „sărăcește-norul”: Marea pârjoleală de 5.000% și „Agenții 007 ai gliei” care au demascat mafia argintului sub privirile mute ale statului



