CESE consideră inacceptabil și contrar valorilor fundamentale ale UE că, din cauza obstacolelor juridice și tehnice care sunt încă în vigoare în Europa, nicio țară din UE nu este în măsură să garanteze că alegerile sunt pe deplin accesibile tuturor.

Comitetul Economic și Social European (CESE) cere Parlamentului European (PE), Consiliului UE și statelor membre să modifice de urgență Actul electoral din 1976, astfel încât să le garanteze tuturor cetățenilor UE cu handicap dreptul real de a vota la alegerile pentru PE din 2024.

În avizul său Necesitatea de a asigura persoanelor cu handicap drepturi reale de a vota la alegerile pentru Parlamentul European, adoptat la 2 decembrie, CESE a afirmat că solicită să se precizeze în textul Actului principiile caracterului universal, direct și secret al alegerilor.

Acest lucru ar pune capăt discriminării alegătorilor cu handicap prin normele sau aranjamentele existente în prezent, care diferă considerabil de la un stat membru la altul. De asemenea, ar putea elimina obstacolele juridice sau tehnice acum în vigoare, privând milioane de persoane de drepturile lor de vot.

„CESE consideră că o astfel de discriminare este inacceptabilă și contrară valorilor fundamentale ale UE, Tratatului și celor mai importante acte juridice și politice internaționale”, a afirmat raportorul avizului, Krzysztof Pater.

Avizul a fost adoptat în cadrul ultimei sesiuni plenare a CESE, în cadrul căreia aspectele legate de handicap au ocupat un loc central, marcând astfel, în 2020, Ziua internațională a persoanelor cu handicap, sărbătorită la nivel mondial la 3 decembrie. Avizul vine în continuarea unui raport de informare al CESE din 2019.

„În primul rând, în acest aviz este vorba de demnitatea umană. Ceea ce solicităm are în vedere principiul egalității de drepturi pentru toți. Cum este posibil ca, în secolul 21, milioane de cetățeni ai UE cu handicap să nu se poată bucura de dreptul la vot, iar factorii de decizie să nu facă aproape nimic pentru a schimba acest lucru? Acesta este un aspect esențial pentru democrația UE”, a subliniat dl Pater.

Dl Pater a declarat că speră ca persoanele cu handicap să nu aibă o soartă similară cu cea a femeilor din Europa, a căror ultimă restrângere a drepturilor de vot în actuala UE a fost abolită abia în 1976, la 70 de ani după ce Finlanda devenise prima țară din Europa care a acordat femeilor acest drept.

CESE a avertizat că, dacă nu se va modifica legislația, numărul cetățenilor care ar putea fi privați de acest drept va continua să crească în mod constant, deoarece ponderea persoanelor cu un anumit tip de handicap în populația UE, care îmbătrânește rapid, sporește în medie, la fiecare șase ani, cu un procent.

Drepturile de vot sunt refuzate și persoanelor care beneficiază de îngrijiri pe termen scurt în spital, celor aflate în curs de tratament sau de reabilitare la domiciliu sau persoanelor izolate din cauza riscurilor epidemiologice.

RAPORTUL CESE DIN 2019 A SUBLINIAT DISCRIMINAREA ÎMPOTRIVA ALEGĂTORILOR CU HANDICAP

Raportul CESE din 2019, elaborat de dl Pater, a enumerat în detaliu limitările și obstacolele cu care se confruntă alegătorii cu handicap în fiecare stat membru. De asemenea, raportul a enumerat 200 de exemple de soluții, care există în fiecare țară.

Concluziile raportului, publicat cu două luni înainte de alegerile pentru PE din 2019, au fost confirmate ulterior de rapoartele electorale din mass-media și de organizațiile societății civile.

În pofida unor schimbări pozitive în legislațiile naționale franceză și germană, imediat înainte de alegerile pentru PE, s-a stabilit că legislația națională din 14 țări încă excludea de la vot aproximativ 400 000 de cetățeni, din motive de sănătate mintală sau de handicap intelectual. Persoanele cu handicap care nu pot vota din cauza unor măsuri organizatorice sau tehnice care decurg din legislațiile naționale ar putea fi numărate cu milioanele.

De exemplu, potrivit raportului, în opt țări din UE, persoanele care nu se pot deplasa fizic la secția de votare din motive de handicap sau boală nu au nicio altă posibilitate de a vota. În 18 țări, persoanele cu deficiențe de vedere nu pot vota independent, iar în nouă țări alegătorii trebuie să scrie numărul de identificare al candidatului, numele lor sau numele partidului pe care îl susțin pe buletinul de vot, ceea ce reprezintă o barieră serioasă pentru mulți dintre ei.

MĂSURI PROPUSE DE CESE

În opinia CESE, practicile existente care îi discriminează pe cetățenii UE cu handicap pot fi eliminate rapid prin modificarea Actului electoral într-un mod care să oblige statele membre ale UE să pună în aplicare standarde ce asigură dreptul real de vot al acestor persoane.

În acest scop, CESE consideră că principiul votului universal, prevăzut de Actul electoral, trebuie clarificat, precizându-se că niciun cetățean al UE nu poate fi privat, în temeiul reglementărilor naționale, de dreptul de a vota la alegerile pentru PE din motive de handicap sau de stare de sănătate.

Și principiile caracterului direct și secret al alegerilor, menționate în Actul electoral, ar trebui clarificate. CESE propune un set de șase măsuri pe care țările UE ar trebui să le ia pentru a garanta că aceste principii sunt respectate, astfel încât toți cetățenii, inclusiv persoanele cu handicap, să poată vota.

Pentru a pune în aplicare soluțiile propuse, CESE consideră că UE ar putea fructifica experiențele pozitive ale mai multor țări.

„Dacă toate aceste norme vor fi puse în aplicare, alegerile UE din 2024 vor fi cu adevărat universale și accesibile tuturor. Acesta este obiectivul nostru, el putând marca o nouă eră pentru drepturile persoanelor cu handicap în Europa”, a conchis dl Pater.