Datoria externă a României a ajuns, în septembrie 2020, la 117.224 milioane euro, de la 90.765 milioane euro, cât se înregistra la finalul anului 2010. Creșterea, în zece ani, este de aproape 30%, cu 26.459 milioane euro. Un calcul simplu arată că, în medie, România s-a împrumutat cu 2.646 milioane euro pe an și întrebarea este la ce s-au folosit banii.

Florin Cîțu, ministrul Finanțelor, a clarificat în emisiunea Gândul Financiar, chestiuni importante privind îndatorarea din acest an, la cât a ajuns datoria externă și cum au fost gestionate împrumuturile.

Care este necesarul de finanțare al României

Întrebat care este valoarea totată a datoriilor scadente din acest an pentru împrumuturile luate înainte de preluarea mandatului, respectiv 4 noiembrie 2019, Florin Cîțu a detaliat recent că necesarul de finanțare în 2020 include și împrumuturile pe care le-au făcut guvernele anterioare.

„În 2020 am avut un necesar de finanțare care a venit din trecut de 50 de miliarde de lei. Și asta trebuie pus în context. Deci, anul acesta tot necesarul de finanțare este de 138 de miliarde de lei și le împărțim: 50 de miliarde sunt împrumuturi venite din trecut, 30 de miliarde – facturi neplătite pe care a trebuit să le plătim, și diferența este ceea ce am împrumutat noi pentru necesarul de anul acesta. Dacă vă uitați, diferența pe care am împrumutat-o e mult mai mică decât deficitul bugetar în acest an. Deci, am reușit această performanță. Mai mult, în octombrie, pe 26 octombrie, a trebuit să plătim o datorie făcută în 2017, de 10 miliarde de lei”, a declarat Cîțu, în cadrul briefingului de presă de la finalul ședinței de guvern din 23 noiembrie.

Cîțu: Această creștere a datoriei publice nu poate fi evitată”

Florin Cîțu, a detaliat, la GÂNDUL FINANCIAR, la cât ajunge datoria publică a României și cum stăm comparativ cu alte state europene:

„Lucrurile sunt foarte clare. Această creștere a datoriei publice nu poate fi evitată într-o perioadă de criză. Oriunde ne uităm în lume, în perioade de crize, crește datoria publică. Aici e și un argument academic, datoria publică preia șocul.

Poți să îți permiți  relaxare a politicii fiscale fără să umbli la sistemul de taxe, fără să faci () de cheltuieli, fără să faci altceva, și atunci preiei șocul în datoria publică.

Dacă vă uitați și cine are posibilitatea, datoria publică a crescut în toate țările din lume în anul acesta și a crescut în fiecare perioadă de criză. În momentul în care ai avut criză, a crescut datoria publică, pentru că asta este natura: veniturile scad la buget automat și atunci trebuie să crești deficitul bugetar, de aceasta ne-a crescut și nouă deficitul bugetar anul acesta, pentru că au scăzut veniturile la buget. Și trebuie să înlocuiești cumva, să faci rost de bani sau să plătești facturile mai mari pentru sănătate, pentru educație, pentru tot ce a fost anul acesta și a fost de aceste împrumuturi.

Deci, datoria publică a crescut pe chestii foarte reale. Dar în România lucrurile sunt mult mai clare. Noi anul acesta am fost printre cei mai frugali din Uniunea Europeană, deși ni se dădea voie să facem un deficit mare și să facem orice.

Deficitul în România a crescut cel mai puțin relativ la cât am început anul: 3,6 era estimat la începutul anului și unde ne ducem, această diferență este cea mai mică din Uniunea Europeană.

Datoria publică în Uniunea Europeană crește în medie cu 20 de procente, în România crește cu 7 procente, deci iarăși una dintre cele mai mici creșteri ale datoriei publice.

Când ne uităm la totalul datoriei publice, România rămâne cu mult sub media țărilor în curs de dezvoltare, care este în jur de 63% anul acesta, după această criză, noi rămânem la 23-43%, ceea ce rămâne iarăși mult sub medie, nu mai vorbesc de țările mult dezvoltate, care sunt peste 100%.

Toate studiile academice arată clar că există o relație negativă, nu se știe dacă de cauzalitate, între datoria publică și creșterea economică după ce datoria publică ajunge la 90% din PIB”, a explicat ministrul de Finanțe.

În acest an, ne-am împrumutat pentru investiții

„Mai mult, noi anul acesta am respectat o regulă fiscală de aur: să te împrumuți pentru investiții. Un exemplu foarte clar: necesarul de finanțare până la rectificarea bugetară era de 138 de miliarde de lei. Asta însemna deficit și ce aveam de plătit din trecut.

Din 138 de miliarde de lei, cât aveam de împrumutat, 50 de miliarde erau bani împrumutați în trecut, pe care trebuia să îi plătim, și au fost folosiți pentru tot felul de prostii, iar 30 de miliarde erau facturi neplătite.

Deci din 138 de miliarde, 80 de miliarde sunt facturi, sunt bani care au venit din trecut, nu aveau legătură cu modul în care noi am gestionat economia în acest an. Diferența veți vedea că este exact ce am cheltuit noi sau ce se va cheltui până la finalul anului pentru investiții, nu este pentru altceva.

Noi aveam anul acesta un buget de 30 de miliarde de lei pentru investiții, am crescut la 55, mergem mai sus de atât și veți vedea că această diferență, din necesarul de finanțare, tot ce s-a împrumutat anul acesta s-a dus către investiții și este regula fiscală de aur: te împrumuți doar pentru investiții.

Ministrul a explicat că ceea ce s-a întâmplat cu datoria publică anul acesta nu se putea evita, pentru că suntem în perioadă de criză, dar guvernul a limitat creșterea datoriei publice cu cel mai mic procent din Uniunea Europeană.  ”Rămânem cu mult sub ceea ce este medie pentru țările în curs de dezvoltare, țări care sunt ca România”, a menționat Florin Cîțu.

Pondererea totalului datoriei externe în PIB

Conform datelor MFP, ponderea totalului datoriei externe în PIB a crescut constat din 2007 până în 2011, conform documentului MFP, de la 47%, în 2007, la 51,8%, în 2008, la 68,7% în 2009, atingând un maxim de 74,5% în 2012, după care a scăzut la 72,1%, în 2011.

În 2019, datoria externă brută a României a crescut cu 6% față de anul anterior, atingând un nivel de 105,9 miliarde euro la sfârșitul lunii decembrie, însă pe fondul dinamicii superioare a PIB, ponderea datoriei externe în PIB s-a redus marginal până la nivelul de 48%. Astfel, în urma reducerii treptate a ponderii datoriei externe în PIB din ultimii ani, se constată, o ameliorare importantă față de perioada 2010-2012 când indicatorul se situa în jurul valorii de 75%, conform Raportului anual al Consiliului Fiscal pe anul trecut, publicat după însușirea lui, în ședința din 10 iunie 2020.

Structura datoriei externe a României

Datoria externă pe termen lung este compusă din datoria publică, atât cea directă, cât și cea garantată public, datoria negarantată public – aici fiind incluse depozitele pe termen lung ale nerezidenților, și datoria autorității monetare, respectiv alocările de la FMI.

Datoria externă publică directă include împrumuturile externe contractate direct de MFP și de autoritățile administrației publice locale, în baza legislației privind datoria publică, inclusiv titlurile de stat cumpărate de nerezidenți – calculate la valoarea de piață.

Datoria externă garantată public include împrumuturile externe garantate de MFP și de autoritățile administrației publice locale, conform legislației privind datoria publică.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung se calculează ca raport între serviciul datoriei externe pe termen lung și exportul de bunuri și servicii.

Datoria externă pe termen scurt reprezintă împrumuturile luate din străinătate de stat și mediul privat pentru un termen de până la un an.