Administratie
A cerut dosarul medical al mamei moarte de COVID, iar managerul spitalului i-a spus că-l poate elibera numai cu acordul decedatei
(Preluare Libertatatea – Mirela Neag, Răzvan Luțac, Cătălin Tolontan):
Răspunsul în scris către familia Nemțoiu îi aparține managerului Bogdan Nica, vechi membru PNL Prahova, instalat pe 26 octombrie manager al Spitalului Județean de Urgență Ploiești. Trecut în 2019 la ALDE și numit la Ministerul Mediului de Viorica Dăncilă, Bogdan Nica a revenit în 2020 în preferințele liberale. E la a cincea funcție publică de conducere ocupată de la începutul acestui an! Spitalul Județean de Urgență Ploiești a avut probleme în mai multe nopți cu furnizarea oxigenului către pacienții grav bolnavi de COVID. Managerul Nica are propria versiune: „Nu este adevărat, au fost probleme până să vin eu”. În fața refuzului de a-i fi oferit dosarul medical al mamei și a negării problemelor instalației de aer, fiica pacientei bolnave a pus la dispoziția Libertății un jurnal audio, în care mai multe cadre medicale recunosc dificultățile cu oxigenul. Jurnalul i-a supraviețuit mamei și azi devine public.

A cerut dosarul medical al mamei moarte de COVID, iar managerul spitalului i-a spus că-l poate elibera numai cu acordul decedatei Documentul prin care managerul dr. Bogdan Nica a refuzat să dea familiei Nemțoiu dosarul medical al Elisabetei Nemțoiu „I-au găsit probleme la inimă după ce s-a născut. Le-au zis părinților că nu o să trăiască mai mult de 18 ani. Dar mama a trăit”. La 18 ani, Elisabeta Nemțoiu se căsătorea. „Apoi, i-au zis că nu poate să facă niciun copil”. Elisabeta Nemțoiu a făcut doi copii. Ei sunt cei care acum vor să afle de ce a murit, la 71 de ani, mama lor.

A cerut dosarul medical al mamei moarte de COVID, iar managerul spitalului i-a spus că-l poate elibera numai cu acordul decedatei Elisabeta Nemțoiu (1949-2020) Să se întoarcă mortul de la groapă sau dați-ne în judecată Elisabeta a fost internată duminică, 25 octombrie 2020, la Spitalul Județean din Ploiești, a fost tratată acolo, apoi în secția externă Boli Infecțioase, fostul Spital Movila din oraș, a fost transportată din nou la Spitalul Județean, unde a murit pe 6 noiembrie. Familia a solicitat, prin frate, dosarul medical al Elisabetei Nemțoiu. „Au fost probleme cu oxigenul zile în șir, pe care le-am aflat din multe discuții cu multe persoane, cadre medicale și colege de salon ale mamei mele”, au spus membrii familiei ziarului.

A cerut dosarul medical al mamei moarte de COVID, iar managerul spitalului i-a spus că-l poate elibera numai cu acordul decedatei Cererea fiului Elisabetei Nemțoiu de a primi dosarul medical cu evoluția stării mamei sale Spitalul însă a refuzat-o. Motivul? Mama ei, decedată pe 6 noiembrie, nu și-a dat acceptul pentru ca rudele să-i vadă documentele medicale. Informațiile cu caracter confidențial pot fi furnizate numai în cazul în care pacientul își dă consimțământul în mod explicit sau dacă legea o cere în mod expres. Răspunsul managerului dr. Bogdan Nica, pentru familia Nemțoiu: Familia a înțeles exact mesajul clar al managerului Bogdan Nica: vă dăm documentele când se întoarce mortul din mormânt sau când câștigați procesul în instanță împotriva spitalului. În multe cazuri, în România, cele două întâmplări au aceleași șanse de a se realiza. Procesele împotriva spitalelor pot dura ani buni în justiție, iar rezultatele sunt complet impredictibile. Așa că femeia s-a hotărât să ofere ziarului întregul jurnal audio ținut de ea ca fiică, timp de 13 zile, de la internarea mamei și până la deces. E un jurnal în care mama nu vorbește, pentru că starea ei a fost gravă, dar vorbesc oamenii din jurul ei, inclusiv angajații spitalelor. „Nu vreau să cred că totul a fost în zadar” „Se aud, foarte clar, toate problemele cu care s-a confruntat. Dacă nu putem să ne uităm pe documente, să i le arătăm unui specialist, măcar putem arăta tuturor ce s-a întâmplat în cele 13 zile. Și poate asta va ajuta pe cineva, pe viitor. Nu vreau să cred că a fost totul în zadar”, spune Elena. Contactat de Libertatea pe 5 noiembrie, în chestiunea lipsei de oxigen,
Bogdan Nica, managerul Spitalului Județean Ploiești, cel mai mare din județ, a spus: „Nu este adevărat, au fost probleme până să vin eu, erau saloane fără oxigen”. La momentul ăsta, cu sprijinul Consiliului Județean, am obținut bani și montăm prize de oxigen și o nouă stație de oxigen acolo. Am suplinit cu butelii. Dr. Bogdan Nica, directorul Spitalului Județean Ploiești: Pe 6 noiembrie, Elisabeta Nemțoiu a murit și ulterior a venit răspunsul managerului Bogdan Nica către familie. Cine este Bogdan Nica? Fostul secretar general în Ministerul Sănătății în perioada lui Eugen Nicolăescu Bogdan Nica, 53 de ani, absolvent de Medicină la Cluj, a fost membru PNL din 1990 și membru PNL Prahova din 2005, când a și fost numit șef la DSP, conform propriului CV.

A cerut dosarul medical al mamei moarte de COVID, iar managerul spitalului i-a spus că-l poate elibera numai cu acordul decedatei Bogdan Nica. Foto necenzuratph.ro/ Printre funcții publice de conducere ocupate de el în ultimii 15 ani se numără: Director DSP Prahova 2005-2006. Director și apoi secretar general în Ministerul Sănătății 2006-2008, în perioada ministrului Eugen Nicolăescu. Președinte cu funcție de secretar de stat al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului 2012-2014. Consilier al lui Adrian Dobre, primarul PNL al Ploieștiului, 2017. Nica, 2019: „PNL a rămas o siglă. Am ales ALDE, pentru că este un partid liberal” Până în acest punct, cariera administrativă a lui Bogdan Nica a curs după formula frecvent întâlnită în România: „Când sunt ai mei la putere, prind o funcție, când vin ceilalți, stau pe bară”. În ultimele zile ale lui februarie 2019, Bogdan Nica a schimbat însă tabăra politică și, în timpul guvernării PSD-ALDE, s-a înscris în ALDE. „În momentul de faţă nu a fost o decizie grea să părăsesc PNL. PNL a rămas o siglă. Am ales ALDE pentru că este un partid liberal”, a declarat el. În scurt timp după ce s-a declarat susținător ALDE, Nica a fost numit secretar general adjunct în Ministerul Mediului, în aprilie 2019, sub semnătura Vioricăi Dăncilă. În ciuda acestor evenimente publice, șeful filialei PNL Prahova a susținut ieri, întrebat de Libertatea, că Bogdan Nica nu a plecat niciodată din rândul liberalilor. Nu există nicio adeziune la ALDE pe numele lui Nica. Bogdan nu a depus nicio adeziune la alt partid, el a fost membru PNL tot timpul, chiar și atunci când a avut o funcție în Guvernul Dăncilă, ca secretar la Mediu. Iulian Dumitrescu, șef PNL Prahova: Când Dăncilă pică, Nica revine în favorurile liberalilor și ocupă 5 funcții în 2020 După ce PNL a revenit la guvernare, Ludovic Orban l-a eliberat pe Nica din funcția de secretar general adjunct la Ministerul Mediului, pe 29 ianuarie 2020. Nica a revenit în preferințele PNL, conform unor surse din filiala Prahova, și, după mișcarea politică în sens invers, a devenit din nou șef, foarte repede. Pozițiile lui în acest an au fost: Secretar de stat adjunct în Ministerul Mediului – până pe 29 ianuarie 2020. În 26 februarie 2020 a fost numit director la Agenția Națională de Mediu Prahova. După o lună, în 26 martie, pleacă din funcție și ajunge director la DSP Prahova. Apoi, în 15 iulie 2020, Nica anunță că pleacă și de la DSP pentru că este numit de ministrul Nelu Tătaru director general în Ministerul Sănătății. După încă trei luni, pe 26 octombrie, părăsește Ministerul Sănătății și este instalat manager al Spitalului Județean Ploiești de către Iulian Dumitrescu, la cererea asumată public a ministrului Nelu Tătaru, care nu putea schimba el conducerea, pentru că este o decizie a Consiliului Județean, conform legii. Poziția de manager de spital este, pentru Bogdan Nica, a cincea funcție publică succesivă pe care a ocupat-o în anul 2020. Din această a cincea calitate, el a refuzat eliberarea dosarului medical al Elisabetei Nemțoiu. Jurnal: ultimele 13 zile ale doamnei Elisabeta * Copleșită de emoții, în convorbirile pe care le are cu cadrele medicale și cu pacienții din spital, Elena îi spune uneori mamei sale Elisabeta pe numele mătușii, Ecaterina. 25 octombrie. Elisabeta Nemțoiu, 71 de ani, ajunge noaptea la UPU, „noi știam că din cauza problemelor cu inima”, și este internată la Terapie Intensivă la Spitalul Județean din Ploiești. – Tot ce vă pot spune este că e ventilată mecanic. Este ajutată de un aparat să respire, îi spune un cadru medical fiicei. – Ah. Am înțeles… Nu e conștientă… – Parțial e conștientă, că nu e inconștientă, nu e în comă. „Spuneți-i că o iubim mult” Într-o discuție cu alt medic, fiica îi lasă și un mesaj femeii care nu poate vorbi la telefon. „Dacă mai mergeți pe la dânsa, spuneți-i că o iubim mult. Și că o așteptăm acasă” 26-27 octombrie. Elena interpretează ultimele vești drept unele bune. „Deci doamna Nemțoiu este cu o evoluție bună, a fost detubată aseară, ieri de fapt…” 28 octombrie. Alt dialog care dă speranțe. – (Cadru medical) Momentan este stabilă. – Înțeleg. Ieri respira cu mască. Astăzi? Tot cu mască? – Tot la fel, da, da. – Și se prevede schimbarea de salon? Sau? – Mai vedem. Dacă până mâine se menține așa, cel mai probabil va pleca, da. Elisabeta iese din ATI 29 octombrie. Și vine vestea. – (Cadru medical) Mama dumneavoastră a fost mutată la boli infecțioase. – Mă bucur. – Da, și noi ne bucurăm! A plecat acum o oră. (…) – Am înțeles… Deci a plecat în altă parte. – Unde sunt bolnavii mai sănătoși. Elena reușește să intre în contact cu femeile din salonul mamei sale din noua locație, secția externă Boli Infecțioase. Fostul Spital Movila din oraș. Una îi dă primele detalii, îi spune că mama e, totuși, „pe oxigen”. „Nu știu cât de prezentă e, așa”. „Este. Dânsa doarme mai mult. Este, este. M-a recunoscut. A știut cine sunt”, răspunde, plină de speranță, Elena. 30 octombrie – 1 noiembrie. Urmează 3 zile în care veștile sunt puține. Medicii nu pot fi prinși, legăturile sunt tot mai firave. Ruptura aproape totală dintre bolnavi și familie este una dintre trăsăturile greu de îndurat, dar obligatorie sub aspect sanitar, ale bolii COVID. Ca alte zeci de mii de familii din România și milioane din întreaga lume, și familia Elisabetei a înțeles acest lucru și nu reproșează medicilor comunicarea sporadică. Pe 2 noiembrie se întâmplă ceva. Apar problemele cu oxigenul 2 noiembrie. O colegă de salon introduce în ecuație o nouă problemă. Oxigenul. Dificultăți tehnice la instalația de oxigen. Trezită la 3 noaptea de Elisabeta, o altă pacientă își dă seama că ceva nu e în regulă. „Și mergeau, nu mergea… nu mai avea niciun fel de presiune. Nu numai la dânsa. Tot sistemul de oxigen. Și-atunci mi-am dat seama, mă, îi scade saturația și nu reacționează”. Colega de salon: „Dumnezeu a făcut să iasă un bărbat pe sală, de la salonul de bărbați, și-atâta gălăgie a făcut, și-atâta a țipat, doamnelor, leșină lumea și rămâne fără oxigen!”. Nici chiar ei nu sunt de vină că se termină, nu știu ce fel de instalație are. Se mai oprește. Câteodată vine presiune bună, câteodată mai mică. Și au făcut, ce n-au făcut, că într-o jumătate de oră a venit. Colegă de salon a Elisabetei: – Of, Doamne, ce nenorocire. Asta nu mi se pare deloc bună. Au nevoie de oxigen. Trebuie să fie oxigen, spune Elena. – E, și asta vreau să vă spun, că dânsa e cu saturația cea mai mică din salon. Deci noi, care am purtat și așa, ne-am mai revenit. Dar dânsa, fără, are 81! 2 noiembrie. Prima discuție cu un medic de la Boli Infecțioase: – (Medic) Este staționară, așa cum a venit din Terapie, nu e nici mai bine, nici mai rău. – Dar așa, în timp, din experiența dumneavoastră, o să poată respira fără oxigen? – Eu nici nu știu dacă va trăi, doamnă. – … – Deci dacă va trăi, probabil că va respira fără oxigen, dar nu știu dacă va trăi. Sincer vă spun. – … – Deci la cum o văd și la cum evoluează virusul ăsta nu știu, nu pot să garantez că va trăi, deși a ieșit din Terapie Intensivă. – M-ați lăsat fără cuvinte. – Păi, da, îmi pare rău, da nu pot să vă mint, că nu e cazul să vă mințim acuma. – Eu vream să vă întreb dacă merge acasă… curând… dar nu-mi dau seama când… nu știu cum e acolo. – V-am explicat cum îi situația. (…) – Pot să vă sun în fiecare zi sau… – Nu în fiecare zi. Că am 20 și ceva de bolnavi și dacă sună în fiecare zi cred că ajung la Psihiatrie eu în primul rând. Deci la trei zile, așa, sunați. 3 noiembrie. Altă colegă de salon, o nouă rugăminte din partea fiicei: Voiam doar dacă puteți, din suflet, dacă vă treziți noaptea, să vă uitați un pic pe la mama. Vă rog din suflet. Pentru că problemele cu oxigenul par a fi aceleași. – (Altă colegă) Ele au în perete, toate la rând… și toată lumea primește același gen de oxigen. Numai că, din când în când… probabil vine în fluctuații, așa. – Scade presiunea mai ales noaptea, da. – Scade presiunea, da. Elena prinde și o infirmieră, pe care o roagă să se uite cu atenție la mama ei, care are probleme cu saturația. „Dacă îi scade oxigenul, o să-i punem o butelie mai mică”, spune aceasta. „Nu vă faceți griji, că noi răspundem de viața lor” 4 noiembrie. O angajată îi recunoaște Elenei problemele. O asigură întruna că mama ei e bine îngrijită, însă scapă în discuție toate neajunsurile: – Au fost probleme, da. S-a umblat la instalația de oxigen. Dar stați liniștită, că s-a renovat. Le face în fiecare salon, îi mută, i-am pus la butelii. Nu i-am lăsat așa. Și acum are, este în regulă. Da. Nu mai merg liniile că sunt foarte mulți și nu mai fac față. Și sare apa aia ionizată… s-a mai dus pe… mă rog. Nu știu ce s-a întâmplat și noi noaptea rămâneam fără. – Sunt 50 și ceva și vă dați seama că dintre ăștia ca dânsa sunt un sfert, restul sunt pe picioare și vin și ne anunță, venim și noi, mai mult de 5 minute nu durează. – La 3.00 am intrat eu și i-am schimbat, că am schimbat la toți, care erau trecuți pe butelii, i-am pus înapoi la oxigenul din perete și am văzut-o că era un pic mai sfârșită, așa, mai leșinată, ca să zic, să înțelegeți și dumneavoastră. Nu vă faceți griji, că noi răspundem de viața lor, nu rămâne așa. 5 noiembrie. Nu rămâne, situația e tot mai dinamică. O altă angajată recunoaște, a doua zi, că „avem butelii de oxigen, dar nu avem butelii pentru fiecare bolnav în parte. Și se pune pe rând. 50 de paturi… Și câteva butelii. Și nici buteliile acelea nu mai fac față. Pentru că-s butelii micuțe”. „Azi-noapte a fost mai rău cu oxigenul, toată noaptea n-am dormit, am fugit după oxigen”, spune și colega. Elena cere „cu mami”. Elisabeta nu poate să vorbească. „E prea obosită”, spune vecina de salon. Povestește că au fost mutați în mai multe saloane pentru a se repara prizele de oxigen. 6 noiembrie. Ziua începe cu o veste oribilă. – (Vecina de salon) Doamnă, să știți că o ia, o duce la Terapie Intensivă. La Județean. A luat-o deja. – Aoleu, de ce? Era rău… – Acum, acum… Păi nu mai avea aer. Elena sună la Județean. Răspunde medicul care a preluat-o pe mama ei. – Sunt fiica doamnei Nemțoiu. A ajuns astăzi la dumneavoastră de la Boli Infecțioase. – Da, da, da, a ajuns acuma. Doamna se află într-o stare destul de bună. Stabilă. Are saturație bună. – Are saturație bună! – Da, 98, 97. După 3 ore, Elisabeta Nemțoiu a murit. Avea 71 de ani împliniți în februarie. Interviu cu managerul Nica: „Domnule, nu știu, că eu nu semnez de obicei așa ceva” și „Familia îmi poate scrie mie, se rezolvă împreună cu juridicul” Libertatea a discutat cu managerul Spitalului Județean Ploiești, Bogdan Nica. – Domnule manager, într-un răspuns către familia Nemțoiu, spuneți că nu le puteți elibera documentele medicale, pentru că nu există acordul expres al femeii. – În primul rând, doamna Nemțoiu nu a murit din cauza unei probleme cu oxigenul, avea o formă severă de COVID, a murit la Terapie Intensivă. Familia îmi poate scrie mie, se rezolvă împreună cu juridicul, nu este nicio problemă. Vă zic sincer, da, și eu aș putea avea nemulțumiri dacă aș fi în locul lor, dar știți cum este aici, sună telefoanele, avem o mulțime de ambulanțe, nu doresc nimănui să fie directorul unui spital de COVID în care sunt 200 de pacienți. – Da, dar oamenii au un document semnat de dumneavoastră prin care ați refuzat accesul la dosarul medical. – Domnule, nu știu, că eu nu semnez de obicei așa ceva. Este treabă de juridic. Dar oricând, asta se rezolvă, nu este o problemă. – Și cu problemele cu oxigenul, inclusiv aparținătorii doamnei Nemțoiu vorbesc, au dovezi referitoare la respectivele probleme… – Doamna a fost internată la Terapie Intensivă, unde există mii de litri de oxigen. – Da, dar înainte a fost la Boli Infecțioase, unde au existat anumite probleme. – Au fost probleme acum trei săptămâni, înainte să vin eu, când nu exista oxigen în fiecare salon. Vă dați seama, crește capacitatea, chiar acum am vorbit cu cei de la Linde să creștem capacitatea, dar nu rămâne nimeni fără oxigen. Pentru că avem și Spitalul Județean, și Boli Infecțioase, avem și TIR-ul, care nici ăla nu prea mergea până cu puțin timp în urmă, ne-a dat doctorul Arafat niște medici. Pentru că sunt probleme de personal, ni s-a pensionat acum încă cineva. Ce să facem, ne adaptăm din mers, dar vă spun sincer că deja mi se pare că unele chestii sunt orchestrate. Dar nu vreau să insist. Toți muncim din greu, stăm până seara târziu la muncă. La noi mai vin și accidentele de pe Valea Prahovei. Sună telefoanele, sună întruna. Și încă n-am ajuns ca în Franța, să se ocupe și oftalmologii de COVID. Și să știți că nu mă vait, dar asta este realitatea. – Există mai multe dovezi, oameni de la Boli Infecțioase care recunoșteau problemele, colegi de salon… – Domnule, chiar vă invit să veniți, dumneavoastră, vreun corespondent, veniți la spital, la Movila, unde sunt Bolile Infecțioase și vedeți că merge oxigenul. Și veniți dumneavoastră inopinat, mă sunați când ajungeți la Movila și vin și verificăm cu presiune, cu tot, cum merge oxigenul.
Citeşte întreaga ştire: A cerut dosarul medical al mamei moarte de COVID, iar managerul spitalului i-a spus că-l poate elibera numai cu acordul decedatei
Administratie
RENAȘTEREA ROMÂNIEI PE SCENA EUROVISION: Alexandra Căpitănescu aduce bronzul după o noapte de excepție
Într-o desfășurare de forțe muzicale care a ținut întreaga Europă cu sufletul la gură, România reușește să revină în elita muzicii continentale. Alexandra Căpitănescu a scris istorie în finala Eurovision 2026, obținând o clasare pe podium care confirmă talentul incontestabil al noii generații de artiști români.
„Choke Me” – Piesa care a cucerit voturile și inimile Europei
Interpretarea electrizantă a piesei „Choke Me” a transformat scena într-un vulcan de energie, propulsând România pe locul 3 în clasamentul final. Cu un total impresionant de 296 de puncte, Alexandra Căpitănescu a reușit să echilibreze perfect preferințele juriilor de specialitate și voturile publicului, bifând unul dintre cele mai bune rezultate din istoria participărilor noastre la acest concurs. Performanța artistei a fost marcată de o prezență scenică impecabilă și un magnetism care a rezonat dincolo de ecrane.
Ecoul succesului în plan politic: Grațiela Gavrilescu salută performanța istorică
Rezonanța acestui succes a depășit rapid sfera industriei muzicale, generând valuri de entuziasm la nivel național. Printre primele voci care au reacționat public se numără deputatul PUSL, Grațiela Gavrilescu, care a descris evenimentul drept o „noapte incredibilă” pentru identitatea culturală a țării.
Conform unei postări publicate de Grațiela Gavrilescu pe rețelele de socializare, rezultatul obținut de Alexandra este o sursă de „mândrie și emoție”, parlamentarul subliniind caracterul istoric al acestui punctaj pentru România. Gavrilescu a ținut să felicite echipa pentru efortul depus, evidențiind faptul că astfel de momente reușesc să unească o națiune întreagă sub culorile tricolorului.
O competiție strânsă: Bulgaria și Israel domină primele poziții
Deși România a fost la un pas de marele trofeu, ediția din acest an a fost adjudecată de Bulgaria și Israel, care au ocupat primele două locuri ale clasamentului după o luptă strânsă punct cu punct. Totuși, poziționarea Alexandrei Căpitănescu pe locul 3 reprezintă un semnal puternic transmis de România: suntem din nou o forță de temut în industria spectacolului european.
După o noapte albă și un succes răsunător, România sărbătorește o reușită care va rămâne, cu siguranță, în manualele de istorie ale divertismentului autohton.
Administratie
Ofensivă de amploare împotriva braconajului: Capturi masive de pește și mii de metri de plase ilegale confiscate de Poliția de Frontieră
Autoritățile române au declanșat o operațiune coordonată de combatere a braconajului piscicol, lovind dur rețelele care ignoră perioada de prohibiție. Într-o singură zi, în data de 15 mai 2026, echipajele Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu și ale Gărzii de Coastă au desfășurat descinderi fulger în județele Teleorman și Constanța. Bilanțul este unul impresionant: peste 200 de kilograme de pește confiscate, mii de metri de plase interzise, ambarcațiuni și motoare scoase din circuitul ilegal.
Flagrant pe Dunăre: Braconaj prin metoda brutală „la japcă”
Cea mai tensionată intervenție a avut loc pe raza localității Islaz, în județul Teleorman. Potrivit informațiilor furnizate de Serviciul Teritorial al Poliției de Frontieră Teleorman, polițiștii au surprins în flagrant patru persoane, cu vârste între 25 și 52 de ani, care pescuiau ilegal folosind „japca” – o metodă extrem de dăunătoare bazată pe unelte de tip agățătoare-înțepătoare.
Intervenția a beneficiat de sprijinul Biroului Operațional Naval, care a interceptat ambarcațiunile braconierilor. Pe insula Calnovăț, autoritățile au descoperit zeci de saci cu pește din specia fitofag, ascunși strategic în apă. În total, au fost ridicate peste 115 kilograme de pește, două ambarcațiuni (una din fibră de sticlă și una pneumatică), motoare termice și un arsenal de lansete. Suspecții sunt acum cercetați penal pentru pescuit în perioadă de prohibiție și utilizarea uneltelor neautorizate.
Acțiune tip „BLITZ” pe DN5C: Traficul cu plase monofilament, stopat la Găujani
Nici transportul ilegal de echipamente nu a scăpat de filtrul autorităților. În zona localității Găujani, polițiștii de frontieră din cadrul Sectorului Vedea au organizat un control inopinat pe drumul național DN5C.
În jurul orei 22:00, un autoturism care se deplasa spre localitatea Vedea a fost tras pe dreapta. În urma percheziției portbagajului, ofițerii au descoperit 90 de metri de plase, dintre care o parte erau de tip monofilament, material strict interzis de lege din cauza impactului devastator asupra biodiversității acvatice. Șoferul s-a ales cu dosar penal pentru braconaj piscicol.
Urmărire în stufăriș la Midia: Braconieri fugiți, lăsând în urmă doi kilometri de plase
O altă lovitură importantă a fost dată în județul Constanța, unde Garda de Coastă a organizat o pândă în apropierea Canalului 2 din zona PTF Midia. Polițiștii au observat două persoane care încărcau saci voluminoși într-un autoturism, însă, la somația autorităților, braconierii au abandonat marfa și s-au făcut nevăzuți în vegetația densă de stuf.
Deși suspecții au reușit să fugă, „prada” rămasă în urmă este considerabilă. În autoturismul abandonat au fost descoperite:
- 35 de plase monofilament și două plase textile, însumând aproape 1.900 de metri lungime;
- 90 de kilograme de caras proaspăt, capturat în plină prohibiție.
Întreaga cantitate de pește a fost predată unor societăți comerciale de profil, iar polițiștii continuă cercetările pentru identificarea celor care au reușit să scape în stufăriș.
Autoritățile avertizează: Toleranță zero în perioada de prohibiție
Aceste acțiuni succesive fac parte dintr-o strategie mai largă a Poliției de Frontieră, desfășurată în cooperare cu instituțiile partenere, pentru protejarea resurselor acvatice ale României. Reprezentanții instituției subliniază că monitorizarea cursurilor de apă și a zonelor de frontieră va continua cu aceeași intensitate, scopul fiind descurajarea oricăror practici care pun în pericol ecosistemul în perioadele biologice critice. (Sava N.).
Administratie
Captură record pe Otopeni: Zeci de mii de țigarete și tutun de contrabandă, „uitate” în bagajele unor călători din Turcia și Iordania
Vigilența autorităților de frontieră de pe cel mai mare aeroport al țării a dat o lovitură grea micului trafic de contrabandă. În urma unor controale de rutină, polițiștii de frontieră și lucrătorii vamali de la Aeroportul Internațional „Henri Coandă” București au dejucat planurile a șase cetățeni români care au încercat să introducă ilegal în țară o cantitate impresionantă de produse din tutun.
Strategia „Culoarului Verde”: Cinci pasageri prinși cu mii de pachete ascunse în cală
Prima acțiune de amploare a vizat un grup de cinci cetățeni români, cu vârste cuprinse între 33 și 61 de ani, care aterizaseră de la Istanbul. Mizând pe noroc și pe fluxul mare de pasageri, aceștia și-au ridicat bagajele de cală și au încercat să părăsească incinta aeroportului folosind culoarul destinat persoanelor care „nu au nimic de declarat”.
Însă, potrivit datelor furnizate de Punctul Poliției de Frontieră Aeroportul Henri Coandă, suspiciunile ofițerilor au dus la un control amănunțit. Rezultatul a fost unul spectaculos: ascunse printre bunurile personale, au fost descoperite nu mai puțin de 38.860 de țigarete (aproximativ 1.943 de pachete) de diverse mărci. Rețeaua ad-hoc de transportatori a fost oprită înainte ca marfa să ajungă pe piața neagră din România.
De la Amman la București: Tutun de narghilea nedeclarat, descoperit la controlul de securitate
Nici cursele din Orientul Mijlociu nu au scăpat de lupa autorităților. Tot în cursul zilei de ieri, un alt cetățean român, în vârstă de 67 de ani, sosit din Iordania, a fost interceptat de echipele mixte de control. Acesta a apelat la aceeași tactică, încercând să evite declararea bunurilor la vamă. În urma inspecției bagajelor sale, lucrătorii vamali au identificat și confiscat o cantitate de 1.000 de grame de tutun de narghilea, produs pentru care pasagerul nu deținea documente legale de import.
Sancțiuni drastice și marfă confiscată: Bilanțul controalelor vamale
Consecințele acestor tentative de fraudă au fost imediate. Conform reglementărilor în vigoare, toți cei șase cetățeni implicați au fost sancționați contravențional cu amenzi usturătoare.
Mai mult, întreaga cantitate de produse din tutun a fost reținută în vederea confiscării de către autoritatea vamală. Această acțiune subliniază cooperarea strânsă dintre Poliția de Frontieră și structurile vamale, într-un efort continuu de a securiza punctele de trecere a frontierei și de a combate evaziunea fiscală și traficul ilegal de mărfuri accizabile. (Paul D.).
-
Exclusivacum 4 zileREPUBLICA „LENTILEI UNSE” : Cum s-a transformat MEDAT în bancomat de familie, iar IOR în „El Dorado” de 51.850 lei
-
Exclusivacum o ziȘAH MAT LA CARACATIȚA DIN PENITENCIARE: CUM S-A ÎNECAT „FAMIGLIA” TEOROC LA MALUL ADMINISTRAȚIEI NAȚIONALE A PENITENCIARELOR
-
Exclusivacum 4 zileEpoleți cu miros de clor: La IPJ Prahova, „Siguranța și Încrederea” se livrează la pachet cu mopul și găleata
-
Exclusivacum 4 zilePLOIEȘTI, CAPITALA GUNOIULUI PE DATORIE – Ruleta Bin Go lovește din nou: Incisiv de Prahova a avut dreptate, primarul ține în brațe un operator îngropat în datorii
-
Exclusivacum 3 zileJustiția dă verdictul în cazul „Luptătorul vs. Sistemul”: Internarea forțată la psihiatrie, folosită ca armă de represiune în Poliția Română
-
Exclusivacum 3 zileRăzboi total în Ministerul de Interne: Sindicatul „Diamantul” dă șah-mat sistemului prin „avalanșa” de procese câștigate
-
Exclusivacum 2 zileMAFIA CAZANELOR ȘI REȚETA SUCCESULUI „DUPĂ GRATII”: CUM A DEVENIT ISCIR PLOIEȘTI FEUDA UNUI PUȘCĂRIAȘ ȘI A PROTECTORILOR SĂI DIN MINISTER
-
Exclusivacum 2 zileMASACRUL INTEGRITĂȚII LA FRONTIERĂ: Cum să execuți un polițist incomod prin „metoda asfixierii” financiare



