Spre deosebire de toți ceilalți ani, anul acesta alegerile pentru conducerea Consiliului Superior al Magistraturii au loc, foarte devreme, pe 3 decembrie 2020. Deși data stabilită era 10 decembrie, ziua a fost aleasă mai devreme pentru că președintele României a transmis că în data de 10 nu poate să fie prezent pentru a prezida ședința plenului. Așa că, data a fost pusă fix înainte de data alegerilor parlamentare. De ce?- e și asta o întrebare. Există doi candidați la funcția de președinte care va prelua mandatul conducerii CSM în ianuarie 2021. Unul este judecătorul Evelina Oprina, celălalt este judecătorul Bogdan Mateescu. Va fi o bătălie la baionetă.

Sunt momente dificile pentru Justiție, în condițiile în care percepția asupra acestei instituții este aceea că prioritare au devenit jocurile de culise, conflictele interne, hegemonice, iar opacitatea asupra deciziilor și a activității instituției duce la decadența Justiției în ansamblul ei. GÂNDUL.RO a realizat, ÎN EXCLUSIVITATE, un amplu interviu cu judecătorul Evelina Oprina, membru CSM reprezentant al tribunalelor și profesor universitar de drept procesual civil la Universitatea Dimitrie Cantemir, în care veți regăsi viziunea sa asupra activității CSM în viitor, în cazul în care va prelua mandatul de președinte.

GÂNDUL.RO: Alegerile pentru conducerea CSM bat la ușă – decembrie 2020. Ce vă determină să candidați la funcția de președinte?

E.O.: Consiliul Superior al Magistraturii are nevoie acum mai mult decât oricând de echilibru și justă cumpănire. După cum se știe, nu fac parte din niciun fel de tabără ori grupare în Consiliu și, pe cale de consecință, singura opțiune pentru mine, dacă voi fi aleasă președinte, va fi de a crea un climat real de dialog, cu ascultarea tuturor opiniilor membrilor, cu deschidere înspre orice perspectivă de analiză, într-un proces de reflecție mai puțin antagonic și orgolios.

Pentru mine, majoritatea o reprezintă colegii din sistemul judiciar ale căror voci trebuie auzite în mod egal prin toți membrii Consiliului, pe care aceștia consideră că îi reprezintă cel mai bine, în viziunea fiecăruia. De aceea, nu am fost și nu sunt adepta excluderii din analiză a opiniilor altora, cu atât mai mult cu cât am fost în situația de a se fi respins chiar și posibilitatea dialogului pe unele opinii constructive.

În plus, candidatura mea la funcția de președinte CSM reprezintă o formă de respect și responsabilitate față de judecătorii de nivel de tribunale care m-au trimis în acest organism pentru a le reprezenta cât pot de bine interesele și să contribui cât mai aplicat la rezolvarea problemelor cu care se confruntă.

Îmi afirm locul și rolul pe care îl ocup în Consiliu, în condițiile în care pe parcursul celor 4 ani de mandat de până acum nu am urmărit decât interesul instanțelor și nu m-au caracterizat decât moderația și asumarea, preocuparea pentru asigurarea respectării legii.

GÂNDUL.RO: CSM, de ceva ani de zile, are imaginea unui castel ruinat, în care se petrec lucruri necurate. Să fie de vină fantome ale statului paralel care bântuie prin această instituție?

E.O.: Dacă ar fi aceste fantome – și regret că s-au dat motive pentru o asemenea percepție -, singurele instrumente pe care le am la dispoziție sunt adevărul și transparența, lumina zilei fiind un factor de mediu ce nu este prielnic fantomelor la care faceți referire.

În CSM nu au ce căuta jocuri hegemonice, reglări de conturi în interiorul sistemului ori servicii pentru factori din afara sistemului de justiție, ci numai îndeplinirea vocației noastre pentru care societatea ne conferă statutul, menire de la care, noi ca magistrați, nu avem voie să ne abatem.

Pentru că, știți vorba aceea, vinovat nu este neapărat cel de pe margine care se presupune că ar fi făcut anumite lucruri, ci cel care putea să prevină ori să împiedice astfel de lucruri și nu a făcut-o.

GÂNDUL.RO: Recent, au existau conflicte ale CSM chiar și cu breasla avocaților. Care sunt cauzele și cum vedeți dumneavoastră colaborarea cu reprezentanții acestei profesii juridice care sunt indispensabili actului de justiție?

E.O.: Din fericire, profesia de judecător este o profesie care se bucură de respect în societate. Din nefericire, însă, există și o transpunere greșită a acestui fapt într-o senzație de superioritate față de toate celelalte profesii juridice pe care am văzut-o în CSM, uneori, pot să spun, manifestată chiar și față de colegii din teritoriu.

Din păcate, acest mod de gândire deformează realitatea în care trăim și, astfel, s-a ajuns la anumite decizii ale Consiliului care au născut o reacție finalmente care a dăunat chiar Consiliului.

În abordarea mea personală și a altor colegi de-ai mei, magistratul este un om echilibrat, cumpătat, care nu are voie sub nicio formă să fie sursa conflictelor și care intrinsec trebuie să aibă respect profund față de toți ceilalți, pe care trebuie să-i asculte, să-i audă, pentru că numai așa își poate îndeplini vocația.

Personal, plecând de la această chestiune, consider că este în interesul profesiei noastre să discutăm deschis cu celelalte profesii juridice, lucru pe care am încercat să-l transpun în proiectul TAEJ, atâta vreme cât am fost manager de proiect, iar rezultatele demersurilor mele au fost vizibile și de netăgăduit și apreciate de ambele profesii.

GÂNDUL.RO: Am constatat, ca vechi jurnalist pe acest domeniu, o lipsă de transparență a activității CSM, atât față de magistrați, cât și față de societatea civilă, extrem de dăunătoare. Aveți pârghii pentru a schimba această situație?

E.O.: Da, am pârghii și le voi exercita, în cazul în care voi fi aleasă. Astfel:

– numele titularilor opiniilor exprimate în Consiliu se vor găsi menționate în minutele ședințelor comisiilor de specialitate, urmând a fi consemnate ca atare, procedeu specific unui proces decizional transparent și asumat.

– voi pleda pentru revenirea la practica anterioară în sensul ca notele direcțiilor de specialitate elaborate în pregătirea lucrărilor de comisii, secții și plen să fie postate pe portalul EMAP, pentru ca magistrații să aibă acces la ele și să poată îmbogăți cu opinii și sugestii procesul decizional sau, cel puțin, să aibă această posibilitate.

– voi aplica prevederile legale vizând transparența Consiliului cu privire la societate pentru că, să nu uităm, justiția este un serviciu public, în beneficiul societății.

– voi colabora cu reprezentanții societății civile din Consiliu, voi valorifica expertiza lor calificată și utilă, dar și rolul lor în Consiliu alături de noi, magistrații. Numai abordând cu bună-credință propunerile și criticile venite din partea societății, putem face ceea ce societatea așteaptă de la Consiliu. Astfel, beneficiul pentru magistratură va fi uriaș.

– transparența se referă și la procedura de transferuri, delegări, detașări, dar și la procedurile disciplinare și deontologice, iar președintele are atribuția, pe care eu, fără rezerve, aș exercita-o de a dispune compartimentelor de comunicare internă publicarea pe Emap a practicii de transfer, delegări, detașări, disciplinare sau deontologice. Numai atunci colegii magistrați vor avea încredere că în Consiliu nu se țes rute oligarhice. Aș vrea să nu uităm totuși că judecătorii sunt obișnuiți zi de zi cu transparența, prin natura atribuțiilor pe care le au și, de aceea, cred că transparența nu trebuie să sperie, ci dimpotrivă să fie receptată în adevăratele ei rațiuni și beneficii. Opacitatea, însă, tinde să apară în sferele înalte, rarefiate al puterii, însă, în fapt, o lipsă de transparență în activitatea instituțională nu este decât o capcană pentru încrederea și legitimitatea respectivelor sfere de putere.

GÂNDUL.RO: Cât de subiective sunt practicile Consiliului în privința carierei magistraților? Vorbim aici de transferuri, detașări, care pe alocuri se fac peste lege… E observația mea, desigur.

E.O.: Sunt atât de subiective cât permite lipsa de predictibilitate, transparență și referențiale stabile la care să ne raportăm. Vă voi da un exemplu: mai toți actualii membri am promis în proiectele de candidatură pentru această demnitate că vom suprima practica detașărilor ca sinecuri. Pe tot parcursul mandatului meu, m-am opus constant detașărilor a căror perioadă cumulată depășea 6 ani. În majoritatea cazurilor am rămas în opinie minoritară. Așa încât, îndrăznesc un răspuns printr-o întrebare retorică: au fost sau nu subiectivitățile o cauză între angajamentele asumate și deciziile luate?

Cu privire la transferuri, am cerut de multă vreme și eventual, ca președinte, voi avea posibilitatea să pun pe ordinea de zi stabilirea mai clară a unor elemente ori criterii care să obiectiveze cât mai mult procesul de apreciere a cererilor, legea impunând un just echilibru între interesul magistraților și interesul instanțelor/parchetelor pe care Consiliul are obligația să-l stabilească pe baza unor criterii obiective, consecință directă a eliminării oricărui subiectivism.

GÂNDUL.RO: Cum vă poziționați dumneavoastră în această atmosferă tensionată din CSM, unde unii par a se afla în solda altor instituții sau a unor grupuri de interese?

E.O.: CSM nu are voie să facă jocuri cu politicul, așa cum s-a creat imaginea publică potrivit cu care unii ar fi încercat să se folosească de politic pentru a rezolva interese de putere din interiorul sistemului. Și nu vreau să fiu acuzată că atac vreun membru sau vreo formațiune politică, însă nu putem ignora că uneori percepția pe care însăși media a prezentat-o a fost că în Consiliu ar exista emisari care ar fi încercat să se folosească de conexiuni politice, percepție pe care noi membrii Consiliului trebuie să ne asigurăm că nu va mai exista.

Din punctul meu de vedere, Consiliul ar trebui să stea categoric în afara oricăror asemenea acțiuni pentru a nu permite nici măcar existența unor asemenea percepții. Ideea sau existența unui asemenea melanj pot fi dăunătoare pentru credibilitatea instituției Consiliului și, totodată, slăbesc încrederea celorlalte puteri cu privire la sistemul judiciar.

Referitor la chestiunea soldelor, toți membrii Consiliului și în special președintele acestuia trebuie sa se asigure că astfel de interferențe sunt si rămân străine de calitatea de magistrat, fiind nevoie de a elimina orice susceptibilitate, inclusiv la nivel de percepție în această chestiune. Consiliul trebuie să fie primul preocupat, dar și, totodată, apt să asigure transparența deplină sub acest aspect.

În legătură cu acest subiect, nu vreau decât să fac trimitere la pozițiile constante avute de vocile din sistem care s-au exprimat public pe această chestiune. Membrii Consiliului sunt și trebuie să rămână doar în ”solda” colegilor pe care îi reprezintă.

În cazul în care există riscuri dintre cele la care faceți trimitere, legile justiției sunt cele care trebuie în mod ferm să facă absolut imposibil acest gen de melanj și este locul acum, în contextul noilor proiecte puse în dezbatere publică, să se regleze orice interferență.

GÂNDUL.RO: Aveți o reacție la modul în care se fac modificări la Legile Justiției încercându-se revenirea la obiceiuri legislative care au generat haos sau chiar abuzuri contabilizate de presă de-a lungul ultimilor ani?

E.O.: Nu e cazul și nici locul Consiliului Superior al Magistraturii sau al magistraturii să se răfuiească cu celelalte puteri, ci să-și apere locul și rolul constituțional, să vizeze în mod corect acele soluții care fac justiția mai bună pentru oameni, ca serviciu public. Magistrații înșiși își doresc atât o justiție funcțională, cât și încrederea deplină a oamenilor, dar acestea din urmă se obține numai dacă sistemul nu este afectat de disfuncții. Modul în care vom interacționa pe dezbaterea privind legile justiției nu mai trebuie să permită percepția că justiția ar fi scindată în funcție de diferite curente de opinie politică. Acest lucru s-a dovedit a fi dăunător pentru imaginea cu privire la locul și rolul magistraților în societate, dar și păgubitor pentru sistemul de justiție și stabilitatea lui.

Spre exemplu, eu personal nu văd că ar trebui, dacă sunt în dezacord cu o propunere, să fiu în opoziție cu Ministerul Justiției sau comisiile parlamentare, ci să le opun argumente puternice aplicate în mod concret chestiunii supuse dezbaterii, pentru buna desfășurare a serviciului justiției. Am exersat deja, personal, această abordare cu prilejul dezbaterilor parlamentare asupra Codului de procedură civilă, unde am găsit o bună receptare a acestui mod de acțiune.

Apreciez că procesul de consultare asupra proiectelor de legi ale justiției este unul amplu și îmi doresc ca observațiile primite din partea magistraților și a Consiliului să fie tratate cu deschidere.

GÂNDUL.RO: Sunteti și profesor universitar. Cum vă împărțiți timpul între serviciu si activitățile științifice si didactice?

E.O.: Activitatea mea didactică și științifică este constantă de peste 22 de ani și cu profunde beneficii asupra activității mele judiciare, domeniile de activitate din ambele planuri suprapunându-se.

Am reușit întotdeauna să ofer fiecărui palier al activităților mele timpul și resursele necesare fără a se afecta negativ unele pe celelalte. Ba, dimpotrivă, pot spune că s-au potențat reciproc. Este adevărat că, pentru aceasta, am sacrificat, dacă pot spune așa, timp prețios care poate ar fi putut fi dedicat familiei ori preocupărilor strict personale. Am renunțat la multe hobby-uri, vacanțe ori după-amieze mai relaxante în favoarea reflecțiilor și scrierilor mele ori pentru cursurile și seminarele cu studenții. Este, însă, o cale pe care am ales-o, pe care aș urma-o iar de-aș fi pusă în fața unor noi opțiuni și îi mulțumesc pentru orientarea drumului meu pe calea științificității profesorului ce mi-a coordonat teza de doctorat, regretatul profesor Viorel Mihai Ciobanu.

GÂNDUL.RO:  Credeți că votul ce va fi dat la alegerile din decembrie, din CSM, va fi unul corect și constructiv? Sperați ca membrii CSM, colegii dumneavoastră, să pună mai presus de orice o mai bună guvernare a magistraturii? Ce așteptări aveți?

E.O.:  Votul este o decizie personală și ține de conștiința fiecăruia. Conștiința unui magistrat îl obligă să fie drept, să aibă reprezentarea consecințelor sale, să aibă capacitatea de a înțelege și a se raporta corect la contextul, la împrejurările asupra cărora trebuie să se pronunțe, ca un reper și reflex de decizie obiectivă. Dacă votul este constructiv sau nu este o chestiune subiectivă în funcție de perspectiva fiecărei persoane.  Responsabilitatea de membru CSM trebuie să pună, însă, în valoare misiunea colosală ce îi e pusă pe umeri și să prevaleze abordările obiective. Sigur, nu putem face abstracție că suntem oameni și că fiecare avem sensibilități la nivel personal. Însă, pentru ca votul să fie corect, trebuie să punem mai presus obiectivele mandatului încredințat de colegi și interesele generale ale sistemului judiciar și ale societății pe care o slujim. Așadar, votul corect se definește prin prisma conștiinței. Restul e un film în care eu nu joc. Am încredere în chibzuința colegilor mei și în libertatea lor de a-și exprima orice opțiune.